Politică
Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h
Un oficial Deutsche Bahn a reamintit, azi, că trenurile de marfă din România circulă cu 16 km/h, în timp ce o bicicletă poate ajunge 36 km/h. Discuția despre viteza trenurilor de călători este purtată de foarte mulți ani, dar, deși dispune de fonduri europene uriașe, situația nu pare să se fi ameliorat.
Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h
„Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar.
Situația era identică acum patru ani, în 2018, când problema era semnalată de șeful Ford România, John Oldham. El semnalase problema din 2017, când afirma: „Timpul în care un tren ajunge de la Craiova la Constanța, în port, este de circa 14 ore. Garniturile merg, în medie, cu 17 km/h. Este greu de acceptat. Ne afectează grav competitivitatea”.
În 2021, Consiliul Concurenței arăta, într-un document în care recomandă CFR SA să permită operatorilor de transport feroviar să-și aleagă furnizorul de energie, că viteza medie a unui tren de marfă este 16 km/h.
„În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa și Curtici durează între 7- 12 zile, în funcție de greutatea cantității transportate”, preciza documentul.
Azi, la dezbaterea organizată de Ziarul Financiar, „Economia verde”, ministerul Transporturilor a fost criticat dur.
„Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recomandarea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est.
PNRR, speranța CFR
Totuși, la 28 august, CFR SA a anunţat luni că a fost semnat primul şi cel mai important contract de finanţare pentru domeniul feroviar, în valoare de 8,77 miliarde lei, din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta vizează modernizarea liniei Caransebeş-Arad. Tronsonul are 162 de kilometri, iar trenurile ar putea circula cu 160 km/h.
„Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad va contribui cu siguranță la nu doar la creșterea economică națională, dar și la cea locală, deoarece prin acest obiectiv vom asigura o conexiune feroviară modernă între localitățile adiacente acestui tronson de cale ferată și rețeaua națională", a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA
Sunt porțiuni de zeci de kilometri de cale ferată unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore.
În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România.
Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA
Drulă ssuține că Grindeanu are fonduri, dar nu le accesează
În iulie, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, critica modul în care actualul ministru, Sorin Grindeanu gestionează fondurile PNRR pentru calea ferată.
„Cu 1 miliard de euro din PNRR, astfel de lucrări rapide, eficiente și cu beneficiu enorm pentru călători ar putea fi executate pe sute și sute de kilometri de cale ferată. Incompetența PSD ne arată că până și replicarea unui model de succes este prea mult. Din 74 de licitații lansate, 35 au fost anulate fiindcă nu a ofertat nimeni. Pe celelalte a venit câte un singur ofertant. Și mai sunt câteva zeci de astfel de puncte nevralgice aflate în licitație pentru care ar trebui să se depună oferte în luna august”, a arătat Drulă.
