România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a trecut cu un număr record de 281 de voturi. Căderea Executivului deschide o nouă perioadă de interimat, limitată constituțional la maximum 45 de zile, dar mai ales o etapă de negocieri și confruntări politice care riscă să redefinească echilibrul de putere din România. Seismul politic Deși moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR, efectele ei au produs un adevărat seism politic în interiorul fostei coaliții de guvernare. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL PNL și USR au anunțat rapid că refuză orice nouă colaborare cu social-democrații, în timp ce PSD critică decizia PNL de a intra în opoziție. În paralel, AUR încearcă să capitalizeze victoria parlamentară și să își revendice dreptul de a intra la guvernare. UDMR avertizează asupra unei noi perioade de instabilitate, dar nu este decis ce urmează să facă în continuare. PNL: ruptura totală de PSD și trecerea în opoziție După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea Partidul Național Liberal a decis oficial intrarea în opoziție și a exclus categoric refacerea unei coaliții cu PSD. Liderul liberal Ilie Bolojan a prezentat poziția partidului într-un discurs cu accente dure la adresa foștilor parteneri de coaliție: „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții legate de traiectoria Partidului Național Liberal, de ceea ce trebuie să facem în perioada următoare pentru România și pentru cetățenii țării noastre și prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri, la un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii țării noastre.” Bolojan a vorbit despre responsabilitatea pentru criza guvernamentală care aparține, de fapt, PSD-ului. „Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.” Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a confirmat oficial că liberalii vor rămâne în opoziție și vor avea „un rol activ, responsabil și constructiv”. USR îl susține în continuare pe Bolojan și exclude PSD Poziția Uniunea Salvați România a venit în aceeași direcție cu cea a liberalilor. USR a decis, prin Comitetul Politic, să nu negocieze formarea unui nou guvern împreună cu PSD și să continue susținerea unei direcții reformiste asociate cu Ilie Bolojan. Decizia a fost anunțată de liderul partidului, Dominic Fritz, pe Facebook. „Comitetul Politic al USR își menține decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. USR continuă direcția politică reformatoare. USR va propune Partidului National Liberal un acord politic pentru o abordare coordonată în privința pașilor următori. Îl mandatează pe președintele Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan.” PSD dărâmă guvernul, dar se prezintă drept soluția stabilității De partea cealaltă, Partidul Social Democrat încearcă să transforme victoria parlamentară într-un avantaj strategic pentru negocierile privind noul Executiv. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că toate scenariile rămân deschise. „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat.” PSD acceptă premier tehnocrat În același timp, social-democrații încearcă să evite imaginea unui partid interesat exclusiv de putere. Grindeanu a insistat că PSD ar accepta inclusiv un premier tehnocrat dacă acesta ar putea debloca rapid situația politică: „Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele.” Rafila critică decizia PNL de a nu colabora cu PSD O poziție similară a fost exprimată și de purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, într-o intervenție la Euronews România. „Nu e vorba de învingători. E vorba, în primul rând, de o procedură democratică. Orice guvern are nevoie de un sprijin parlamentar. În mod clar, având în vedere evoluțiile din ultimele luni și poziția rigidă pe care a avut-o primul-ministru în ceea ce privește discuțiile cu Partidul Social Democrat, precum și punctele de vedere ale PSD, care nu s-au mai regăsit în acțiunile Guvernului, s-a ajuns la această situație.” Rafila a criticat și reacția rapidă a liberalilor, care au exclus imediat o nouă colaborare cu PSD: „Nu cred că era atât de urgent ca, după încheierea moțiunii de cenzură și înainte de convocarea partidelor politice la Cotroceni, să aibă o astfel de poziție. Asta nu reflectă altceva decât rigiditate și o lipsă de abilități politice.” În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj pro-european și să se delimiteze de orice apropiere de AUR: „Toate partidele politice pro-europene și pro-occidentale trebuie să se așeze la masă pentru a găsi o soluție de guvernare a României, cu un guvern stabil, majoritar.” Întrebat despre o eventuală colaborare cu AUR, Rafila a exclus categoric această posibilitate: „Nu, nu, nu, în niciun caz.” AUR revendică dreptul de a guverna În tabăra Alianța pentru Unirea Românilor, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată drept o victorie politică majoră. Președintele partidului, George Simion, a declarat că AUR este pregătit să intre la guvernare: „Noi suntem dispuşi să intrăm la guvernare, nu în orice condiţii şi suntem dispuşi să reparăm şi să corectăm erorile guvernării Bolojan.” Simion a încercat să transfere responsabilitatea pentru criză asupra tuturor partidelor care au făcut parte din fosta coaliție: „Toate patru partidele sunt vinovate în egală măsură.” AUR vrea să desemneze premierul Totuși, liderul AUR a impus și o condiție clară: partidul să poată desemna premierul. „Ne putem asuma, aşa cum am anuntat în plenul, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul, în ordinea constituţională. Dacă vom reveni la ordinea constituţională şi democratică, primul partid al ţării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susţine un premier PSD, să desemneze un premier. Ne putem asuma o guvernare în condiţiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi, bineînţeles, urmându-şi făgaşul constituţional, întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233”, a menţionat Simion. În paralel, George Simion a încercat să capitalizeze electoral momentul, lansând pe Facebook un apel pentru atragerea de noi membri: „Ca să reușim în următoarele lupte, avem nevoie de tine! Hai în AUR!” UDMR: între îngrijorare și indecizie Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat una dintre cele mai prudente poziții după căderea guvernului. Deși parlamentarii UDMR au fost prezenți în sală, au ales să nu voteze moțiunea de cenzură. Liderii formațiunii au descris demersul PSD și AUR drept o „iresponsabilitate politică”. Fostul vicepremier Tanczos Barna a avertizat că România intră din nou într-o perioadă de instabilitate. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.” UDMR a transmis că va susține doar o formulă pro-europeană și predictibilă: „Vrem un guvern stabil şi predictibil.” Totuși, Tanczos Barna a recunoscut că pentru UDMR este dificil să ofere un răspuns clar în acest moment în privința următoarelor decizii ale partidului.
