luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

pnl

612 articole
Opinii

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei

AUR gestionează excelent criza politică în care ne aflăm: știu că nu vă place să citiți asta. Și vă mai spun ceva ce va fi și mai enervant: ce ar fi să ne gândim să lăsăm AUR la guvernare? Mai toți cei din tabăra zis „pro-occidentală” plecăm de la premiza că ar fi o catastrofă, un tsunami. Foarte probabil. Dar... Mai întâi să ne uităm ce face AUR în această criză: stă și pândește oportunități, evită conflictele, mai puțin acea ieșire privind suspendarea lui Nicușor Dan - dar a fost un mesaj strict către nucleul dur, georgist, după ce Călin Georgescu a cerut asta. George Simion, discret, fără atacuri brutale. Vorbesc în numele partidului doi birocrați plictisitori: Petrișor Peiu și Dan Dungaciu, care spun că AUR este pregătit de guvernare. În acest timp, ce fac partidele zis pro-occidentale? Se bat între ele și fug de guvernare. Sigur, nucleele dure ale acestor partide sunt încântate. Dar, pe fond, Nicușor Dan are dreptate: „Puțin le pasă românilor de dezbaterile noastre electorale și de toate prestațiile noastre. Românii vor guvernare, și guvernarea înseamnă, de fapt, responsabilitate”.  AUR este într-un proces în care pare că se mută spre centru, își schimbă imaginea de formațiune de scandalagii, își face un profil pro-american și se pregătește de guvernare. Asta nu înseamnă că oamenii de acolo nu rămân, structural, agenți de influență ai Moscovei. Programul lor economic, anti-privatizare, ostil investițiilor străine, este pe modelul regimului falit din Venezuela.  AUR crește și pentru că PNL și USR au abandonat câteva promisiuni majore din campania electorală. Alegeri în două tururi, o reducere drastică a subvenției pentru partide sau parlament cu doar 300 de membri. Sigur, și PNL, și USR, pot găsi justificări și explicații, dar realitatea este că AUR a confiscat aceste teme.  În sfârșit, ar trebui să ne punem întrebarea dacă o guvernare PSD-AUR se va termina mai prost decât o guvernare controlată subteran de un PSD nereformat. Dacă PSD scapă nesancționat pentru răsturnarea guvernului Bolojan exact când acesta dorea să facă schimbări care să-i afecteze clientela, eu cred că Grindeanu, Manta, Olguța Vasilescu vor trage concluzia că pot continua jocul: rămân mufați la conducta de bani de la buget, dar la televizor critică dur Guvernul și se comportă ca și cum ar fi în Opoziție. Eu spun că este de discutat dacă o guvernare „pro-occidentală” manipulată de PSD se va termina mai prost decât o guvernare PSD-AUR. E un pariu, unul riscant... „Mandatul meu este: unu, să păstrez direcția pro-occidentală a României, și doi, să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta”, afirmă Nicușor Dan. Foarte corect, înțeleg temerile sale.  Dar:  dacă refacem guvernarea PSD-PNL din perioada 2021-2024 (și nu văd semne că s-ar schimba ceva), ce se va întâmpla la alegerile din 2028?  poate că o guvernare „pro-occidentală” nu va genera „o cădere economică bruscă”, dar România are nevoie de mai mult: o creștere economică solidă. Și nu sunt convins că PSD-ul de azi va fi capabil. Fără îndoială că o guvernare cu AUR ar fi o aventură extrem de riscantă. Dar mă tem că acest risc începe să fie eclipsat de cel al unei guvernări cu un PSD care repetă ceea ce a făcut între 2021 și 2024. 

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei
Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024
Politică

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024

Carmen Moraru, bugetară din 1987, când a absolvit facultatea, în prezent secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), va fi ministru peste acest minister, afirmă surse politice. Presa o definește frecvent drept „fostă apropiată a Elenei Udrea și implicată în gala Bute”. Ea a fost martor în procesul penal care dus la condamnarea Elenei Udrea. Unele publicații susțin că mărturia ei a dus la condamnarea lui Udrea.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Soțul ei, Liviu Alexandru Moraru, a candidat în 2020 și 2024, la alegerile parlamentare, pentru PNL, însă nu a fost ales.  Carmen Moraru, aparent o apropiată a PNL, dar susținută de PSD și refuzată de Bolojan În ianuarie 2026, presa scria că ea și soțul ei iau multiple salarii de la stat, în valoare de peste 700.000 de lei. Ea lucra la ministerul de Finanțe (116.816 lei net, anual) și era și în CIFGA, controversatul comitet al EximBank, de unde încasa 257.000 lei pe an, net, și în comitetul de examinare al investițiilor străine, CEISD, de unde mai mai lua 62.000 de lei.  Soțul lua patru indemnizații: de la Monitorul Oficial, de la Imprimeria Română, de la SMART SA și de la SCRL Brașov - circa 260.000 de lei.  La 1 mai 2026, presa scrie că premierul Ilie Bolojan a respins numirea unui secretar de stat în board-ul Nuclearelectrica. „Votul decisiv împotrivă a fost cel al Ministerului Energiei, care controlează SNN cu 82,5% din capital și este condus interimar de premierul Ilie Bolojan. Propunerea respinsă o viza pe Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE din ianuarie 2025. În martie anul trecut, Secretariatul General al Guvernului (SGG) i-a făcut o prezentare elogioasă pe pagina sa de Facebook. Moraru urma să-l înlocuiască în CA-ul Nuclearelectrica pe Ionel Bucur, fost director general al centralei Cernavodă, care a renunțat la mandatul de administrator”, a explicat Profit.  Carmen Moraru a fost anterior secretar de stat în Ministerul Finanțelor (2023-2025), secretar de stat tot la MIPE (2022-2023), subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2022), secretar general adjunct în Ministerul Energiei (2021-2022), secretar general adjunct în MIPE (2019-2021), director în Ministerul Transporturilor (2015-2019), director în Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), director în Ministerul Turismului, respectiv în cel al Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și în cel pentru IMM Comerț, Turism si Profesii Liberale (2008-2013), director în Ministerul Afacerilor Externe (2006-2008), precum și director în Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Turismului și Oficiul de Promovare a Turismului (1998-2006). „Ca urmare a unei cumetrii de familie, Ludovic Orban a impus-o, când era premier al României, pe Carmen Moraru în funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, actualul minister al Investițiilor și Proiectelor Europene, unde se află și în prezent. De atunci, din 2020, cu oarecare pauză pe vremea useristului Cristian Ghinea, Carmen Moraru a fost secretar de stat la MIPE și la Ministerul Finanțelor, adică a fost „umbra” preotului Marcel Boloș. De fapt, cei doi sunt și principalii gropari ai PNRR”, scria Puterea, recent.   

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD
Politică

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a reproșat PNL faptul că acum refuză să guverneze cu PSD, dar în 2024 nu a avut probleme să depună liste comune, la alegerile pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, el a spus că este „intolerabil” faptul că PSD a încercat să-l schimbe pe liderul PNL.  Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” „Să facă un compromis în ceea ce privește această țară” Transcrierea începe la minutul 1.40:  „Diaconescu: Este o problemă, nu relativ la Eugen Tomac, ci relativ, iarăși o spun, la partidele politice. Nu se poate totuși să nu ai o negociere de compromis din partea partidelor politice. Și de ce spun acest lucru? Liderii partidelor politice sunt în egală măsură oameni cu responsabilități în această țară. Oameni cu responsabilități au toate informațiile. Și atunci haideți să privim la un anume tip de tablou. Nu avem capacitatea să transmitem un mesaj solidar, cu o asumare, care va fi aceea, știind care sunt mizele în ceea ce privește România. De ce mi se pare încă o dată... Q: Stați să să vă întreb dacă am înțeles bine. Dumneavoastră spuneți că ar trebui ca partidele zis pro-occidentale să se înțeleagă? Diaconescu: Da, să facă un compromis, așa așa cum o spun în ceea ce privește această țară. Q: Prima problemă e la PNL, adică ei sunt cei care spun: nu mai intrăm cu PSD-ul.  Diaconescu: Bun. Și care este soluția? Nu vreau să fac politică într-o anumită direcție. Bun, pot s-o accept. Care este soluția în condițiile în care ai un război la frontieră? Care este soluția în condițiile în care ai o critică generală în ceea ce privește acea lege a salarizării. Care ar putea trece prin Parlament doar cu două treimi! Q: Vreau să fiu Ilie Bolojan și să spun: Nu e problema mea, e problema PSD-ului care m a dat jos. Diaconescu: Ei sunt votați. Sunt votați ca să găsească soluții. Este problema tuturor. Este problema PSD-ului. Ok. Acesta este un element de comunicare publică. Dar nu relativ la Bolojan cu care am lucrat foarte bine în Administrația Prezidențială într o perioadă cumplită, dar asta este o altă problemă. Dar n-au avut o problemă când și-au făcut lista la europarlamentare PSD și PNL, venind din zone ideologice total diferite și știind că doamnele și domnii care vor accede în Parlamentul European pe niște salarii foarte frumoase vor merge în familii total opuse. Q: Siegfried Mureșan a fost aici acum câteva zile și ne-a spus că a fost cea mai mare durere a lui. Diaconescu: N-am discutat cu dânsul, dar iertați-mă. Deci atunci s-a putut face un compromis. Q: Și nu numai atunci, au mai făcut și în alte rânduri. Q: Acum însă spun mai mulți, inclusiv cei care au fost aici, nu mai vrem să repetăm greșelile trecutului. Diaconescu: Perfect. Dar legat de viitor, ce facem? Observați ceva. Iartă-mă, observați ceva. De elefantul din cameră numit AUR, nu discută nimeni. Q: Dintre ei... Diaconescu: Dintre ei, evident... Q: PSD-ul e foarte bine. Votează pe bandă rulantă cu AUR. Diaconescu: Și de ce să nu-și asume? Să-și asume și vedem ce se întâmplă.  Q: Spuneți mi dacă greșesc. Nu că aș apăra poziția PNL ului, dar spun așa: dacă se reface coaliția PSD, PNL, PSD-ul se cheamă că a câștigat, l-a putut da jos pe premier, nu discutăm acuma motivele, și trage concluzia că poate să facă asta oricând fără să fie sancționat. Reluăm coaliția 2021-2024 bis care s-a terminat așa cum s-a terminat. Țara în faliment, AUR-ul dublu la scor și apariția magnifică a lui Călin Georgescu pe care l-am oprit ca în ultima țară bananieră. Păi, riscăm asta în 2028. Asta-i temerea mea. Diaconescu: Ok. Dacă reiau o coaliție în condițiile în care dumneavoastră le menționați, în acel moment, și nu sunt în stare să ofere un alt produs pentru că este vorba aici și de compromisul din partea PSD-ului...Nu poți să mergi pe ideea că tu vei schimba șeful unui alt partid. Așa ceva intolerabil în politică. Este cât se poate de clar. Dar repet, care este ordinea de priorități? Ideea de a-ți apăra partidul. Ok, atunci asta-i situația, nu ai răspunsuri pe probleme de politică externă, dobânzi pe piețe, etc... Q: La ce partid vă referiți? Diaconescu: La toate. Că toate de fapt sunt defensive, deci vor să și apere propria identitate.”  

Ciucu îl acuză pe Tomac că a negociat în secret cu PSD și i-a dat Transporturile, Dezvoltarea și Agricultura
Politică

Ciucu îl acuză pe Tomac că a negociat în secret cu PSD și i-a dat Transporturile, Dezvoltarea și Agricultura

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune că propunerile făcute de Eugen Tomac pentru ministerele Agriculturii, Dezvoltării și Transporturilor arată că acesta a negociat, în secret, cu PSD. Ciucu îl acuză pe Tomac că a mințit când a susținut abia azi s-a întâlnit cu formațiunea condusă de Sorin Grindeanu, după discuțiile cu PNL. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Ciucu a spus că are trei semne de întrebare „pentru că lista miniștrilor pe care ni i-ați prezentat astăzi este cusută cu ață alb-fosforescentă”. „Ministerele asumate până acum de către PSD reflectă propuneri fix ale PSD” „Eu cred că ați avut întâlniri prealabile, ascunse și neasumate cu PSD. De ce spun acest lucru? Nu am cum să nu observ că ministerele asumate până acum de către PSD reflectă propuneri fix ale PSD: dl. Istudor la Agricultură, dl. Masala la Transporturi... Dar fisa mi-a picat atunci când ne-ați spus despre dl. Ionaș la M. Dezvoltării. Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș, altul decât că vi l-a dat PSD. N-ai cum! Pare că le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”, a arătat prim-vicepreședintele PNL. El a sugerat că, deși PSD va controla, de facto, Guvernul, va susține, prin presa pe care o plătește, că este mai degrabă unul al PNL.  „Se vor folosi de două, trei, patru nume cu o istorie în PNL și ne va pune guvernul dvs. în brațe, fără ca noi să fim parte a procesului prin care ați fost desemnat să faceți guvernul. Fix scenariul Cioloș! PSD vă va ataca, iar noi, mai cu bun simț, nu vă vom ataca. Am mai văzut filmul acesta”, a arătat Ciucu.  „Cel de-al TREILEA semn de întrebare: Scenariul cu acel alt premier «tehnic» care va fi nominalizat în locul dvs. dacă nu veți reuși, mizându-se pe faptul că unii parlamentari nu vor alegeri anticipate de frică că nu vor mai prinde Parlamentul.   Asta îmi arată o strategie clar asumată, concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere.   Cu toată stima pe care v-o port, cu toată admirația pe care o am pentru domnii Papahagi, Burnete, Niculescu... Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. PSD a făcut deja această greșeală! Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”, a mai afirmat Ciprian Ciucu.   

„Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum
Politică

„Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum

Primarul PSD Constantin Toma afirmă că PSD spera ca un „puci” din PNL să-l înlăture pe Ilie Bolojan, dar acest lucru nu s-a petrecut. El spune că PSD și-a construit strategia de înlăturare a lui Bolojan din fruntea Guvernului pe speranța că acest puci va reuși. Urmare a eșecului, s-a ajuns în situația de blocaj de acum. Citește și: Încă un dezastru lăsat în urmă de Grindeanu pe autostrăzile construite în mare grabă: pe centura Capitalei, A0, lipsesc conexiuni esențiale cu drumuri naționale Primarul PSD al Buzăului a demisionat recent din toate funcțiile de conducere din partid.  PSD va face ceea ce știe: va crește salarii și pensii „În momentul în care s-a ajuns şi la noi, la bugetarii locali şi centrali, a început această opoziţie plecată de la doamna Olguţa Vasilescu care s-a extins încet-încet asupra întregului partid, acel turneu cu opt escale în toată România, am participat şi eu la Brăila. Toţi colegii mei spuneau: este nemaipomenit, scăpăm de Bolojan şi rămânem la guvernare. Şi am luat cuvântul atunci şi am spus: cum să scăpăm de Bolojan, că ăsta nu e în partid la noi? Şi au spus: stai liniştit, treaba e rezolvată! Nu a ieşit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan şi iată în ce situaţie am ajuns, ţara în momentul ăsta nu are guvern stabil şi asta ne creează foarte multe probleme”, a explicat Toma, la Euronews, citat de news.ro.  El a explicat și ce va face PSD dacă revine la guvernare: va crește salariile și pensiile. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleaşi măsuri proaste, pentru că cere poporul acuma, aţi văzut ultimele sondaje, să mărim salarii, să mărim pensii, să micşorăm taxele şi impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment, trebuie să treacă acest an şi se va continua", a afirmat Constantin Toma, miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la Euronews România.

PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia
Politică

PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia

Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Hidroelectrica singură generează 26% din profitul tuturor companiilor de stat.  Bolojan arată ce dezastru lasă Plaveti la CE Oletnia Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul.  Plaveti a condus Complexul Energetic Oltenia din 2022, iar recent premierul Ilie Bolojan a explicat cum a ratat modernizarea companiei. „Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene”, a spus Ilie Bolojan.  Potrivit propriului CV, Dan Plaveti, care a absolvit în 1993 facultatea de aeronave de la Institutul Politehnic București, a mai fost: președinte al Consiliului de Administrație la Compania de Aeroporturi București (intre 2014 și 2015), membru în CA-ul Tarom și director general, din 2016 în 2017, președinte al Consiliului de Administrație la CFR Călători, din martie 2015 în martie 2017, președinte ANRE, iulie 2010 – iunie 2012, precum și membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, în 2017.  Gorjanul scria, la 22 mai: „Comisia Europeană a constatat, potrivit unui document adresat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) că cei doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), Dan Iulius Plaveti și Cosmin Constantin Trufelea, nu au fost schimbați din funcții și nu au fost renominalizate alte persoane, în urma unei proceduri transparente și competitive”. Această situație a făcut ca România să piardă bani din PNRR. 

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă
Politică

Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă

„Constat doar că PSD după ce a dărâmat guvernul a dispărut prin boscheți de trei săptămâni. Trebuia să se ducă cu o nominalizare”, a declarat, azi, la Digi FM, premierul PNL Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. Este unul din cele mai dure atacuri ale liderului liberal împotriva foștilor săi aliați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% PSD va profita de guvernul tehnocrat ca să crească cheltuielile, avertizează Bolojan Bolojan a mai spus că PSD nu are nici curaj, nici răspundere, și, în aceste condiții, un guvern tehnocrat va funcționa foarte greu. „Fără să existe o răspundere politică, toată lumea va fugi de partea de răspundere, dar va vota toate proiectele, propunerile care sună bine şi guvernul ar putea să vină cu un proiect de lege care să fie total schimbat în Parlament şi ne vom trezi cu cheltuieli suplimentare care vor ieşi din orice fel de angajament bugetar (...) Din păcate, asta s-a întâmplat în aceste 10 luni în care PSD, deşi era în guvernare, prima dată a încercat să fugă de răspundere, jucând rolul opoziţiei din guvernare. În al doilea rând, a încercat să blocheze, trăgând frâna de mână la toate reformele, să le întârzie şi la final, pentru că am încercat să limităm risipa, am ajuns la moţiunea de cenzură. Ori, cu asemenea atitudine, e greu de presupus că va funcţiona susţinerea unui guvern tehnocrat”, a arătat premierul liberal.  În ceea ce privește desemnarea lui Eugen Tomac, Bolojan a susținut că nu s-a discutat despre un nume de premier, la Cotroceni. „Ce vă pot confirma, pentru că am văzut tot felul de nume care sunt avansate, nu s-a discutat despre niciun nume, explicit. Asta vă pot confirma”.  „Din punctul meu de vedere, cu cât se găseşte o soluţie mai rapidă la această criză, cu atât este mai bine. Pentru că, orice s-ar spune, un guvern interimar are posibilităţi limitate. Dacă până la intrarea în vacanţă parlamentară nu se găseşte soluţia unui guvern, guvernul nu va mai putea emite pe perioada vacanţei parlamentare nicio ordonanţă de urgenţă”, a mai afirmat el. 

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier
Opinii

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier

Nu Cătălin Predoiu sau Hubert Thuma sunt cea mai mare problemă a PNL. Aceștia au fost deja identificați ca fiind agenți de influență ai PSD, demascați și dezarmați. Bolojan nici măcar nu se grăbește să facă un Congres PNL, ca să schimbe conducerea - deși trei dintre prim-vicepreședinți, Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, îi sunt ostili și au militat pentru menținerea alianței cu PSD.  PNL este, deci, în acest moment sub controlul lui Bolojan, care efectiv trage partidul după el.  Problema este ce va face PNL dacă Nicușor Dan îl desemnează pe Alexandru Nazare drept premier. Nazare a jucat excepțional această oportunitate. A stat lipit de Bolojan și i-a lăudat măsurile, dar cu grijă, să nu-și ostilizeze PSD-ul. Din noiembrie 2025, cel puțin, numele să este vehiculat ca succesor al actualului șef al Guvernului, dar nimeni nu l-a asociat grupării anti-Bolojan Predoiu-Thuma. Ajuns în politică în cadrul PDL-ului, undeva prin 2007 - a fost susținut de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care l-a promovat în acei ani - actualul ministru de Finanțe are conexiuni politice bune. A fost secretar de stat la Transporturi din 2010 în 2012, ministru al Transporturilor în 2012, în cabinetul Ungureanu, ministru de Finanțe în guvernul Cîțu, timp de circa șase luni. Nu a lăsat nimic în urma sa, nici o măsură memorabilă. Dar nici nu a supărat pe nimeni. Probabil mulți îi sunt datori.  În octombrie 2024 este parașutat în CA-ul BNR - el find absolvent de Științe Politice, la SNSPA. Ca să ajungă ministru de Finanțe în cabinetul Bolojan, s-a suspendat din CA-ul BNR, deci poate reveni, dacă proiectele sale politice eșuează. Și încă un detaliu: Alexandru Nazare s-ar fi suspendat din PNL când a ajuns în CA-ul BNR, iar acum nu este, oficial, membru de partid. Pe scurt, are un profil de premier aproape perfect pentru actuala criză: continuator al măsurilor luate de Bolojan, semi-apolitic, nu a supărat pe nimeni din coaliția majoritară PSD-PNL-USR-UDMR (niciodată nu a atacat „greaua moștenire” a lui Ciolacu/Tanczos Barna și nu a prezentat vreo dezvăluire despre matrapazlâcurile PSD). Una peste alta, are o aură de „tehnocrat”, dar este foarte bine conectat politic. Nimeni nu poate indica vreo idee strălucită a acestui personaj sau vreun proiect pe care să-l inițieze și să-l finalizeze, dar după alde Ciolacu, standardele sunt destul de jos... Acest profil generează uriașe probleme pentru PNL, care nu îl va putea ataca, dacă este propus premier. Ba mai mult, este pretextul perfect ca unii lideri liberali să-l susțină, inclusiv intrând în guvern.  În sfârșit, faptul că presa evită să discute despre Nazare - ce biografie are, cine l-a ajutat în politică, ce afaceri are - poate fi un indiciu că este intenționat protejat. În schimb, apar zilnic diverse alte nume - așa cum, pe vremuri, la fiecare schimbare de guvern, se invoca numele tehnocratului Călin Georgescu.  Ce părere am eu despre această variantă? Nazare este garanția unui status quo favorabil PSD-ului: taxele rămân mari și nu se fac reforme în zonele care afectează cu adevărat formațiunea lui Grindeanu, adică în primul rând în companiile de stat. Profilul său, călduț, neconflictual cu PSD-ul, multe vorbe goale, de lemn..., ne arată la ce trebuie să ne așteptăm. Să ne amintim însă că și Ciucă părea vandabil: general, experiență în Irak, blabla. Și s-a terminat catastrofal. 

„Încercarea de a-l aduce pe Antonescu de la Bruxelles la București ca lider suprem al PNL a eșuat”
Politică

„Încercarea de a-l aduce pe Antonescu de la Bruxelles la București ca lider suprem al PNL a eșuat”

Fostul deputat PNL Stelian Tănase susține, pe Facebook, că ar fi existat o tentativă de puci în PNL, pentru ca Crin Antonescu să fie readus la conducerea partidului. Crin Antonescu, fără slujbă de foarte mulți ani, a fost extrem de activ în ultimele zile și a criticat dur actuala conducere a PNL.  Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Opoziția din PNL dorea restaurarea lui Antonescu  „Încercarea de a-l aduce pe Crin Antonescu de la Bruxelĺes la București ca lider suprem al PNL a eșuat. S-au inhămat la ea cozile de topor din partid si puciștii de serviciu aliați cu PSD. Ce scenariu prost! Telenovela se sfîrșește aici. Ca la loz in plic: mai trage o dată!”, a scris Tănase.  Acesta a fost deputat PNL în mai multe legislaturi și a fost președinte-director general al televiziunii publice, în 2012, cu susținerea USL, alianța PSD-PNL. Crin Antonescu a lansat, ieri, atacuri în serie la adresa conducerii PNL. „„1.⁠ ⁠Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva? 2.⁠ ⁠Dacă PNL a fost «breloc» până la această «revoluție», adică aproape un an, în timp ce erai prim-ministru (având și Finanțe, Interne, Fonduri Europene, ca să nu mai pun Externe, Apărare și pe dna Gheorghiu), cum de nu te retragi din politică, Ilie Bolojan? Să înțeleg că rămâneai să conduci «brelocul» dacă nu te dădeau pesediștii și Parlamentul afară?”, a afirmat, duminică, Antonescu.  „„Ciucu, Bolojan și foștii «lingători de clanțe», transformați brusc în «reformatori» și aprinzători de «lumini», merg înainte. Și-au recâștigat «demnitatea» și «sufletul». Înțeleg că voi, foștii mei colegi, nu-i puteați pune aceste întrebări lui Bolojan. Dar măcar un «sictir» sănătos putea să-i adreseze cineva conului Stelică. Poate data viitoare. La mulți ani!”, a mai scris fostul președinte al PNL. 

Lucian Bode, supărat că se discută excluderea din PNL a celor care „ascultau ordinele” lui Iohannis
Politică

Lucian Bode, supărat că se discută excluderea din PNL a celor care „ascultau ordinele” lui Iohannis

Fostul secretar general al PNL din perioafa în care Nicolae Ciucă era la conducerea partidului, Lucian Bode, a protestat pe Facebook față de intenția de „eliminare” din partid a celor care i-au fost obedienți lui Klaus Iohannis. Bode s-a referit la doi politicieni: Ludovic Orban, pe care l-a acuzat că vrea să revină în partid „cu ranchiună sau dorință de revanșă”, și la senatorul USR Cristian Ghinea, despre care a scris că „riscă să contribuie la dezintegrarea” PNL.  Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Bode, supărat pe Ludovic Orban și Cristian Ghinea „PNL la răscruce. La 151 de ani de existență, Partidul Național Liberal se află în fața unei provocări reale de identitate și direcție politică. Obiectivul unui PNL mare în 2028 este legitim și mobilizator. Dar întrebarea esențială rămâne: cât de mare poate deveni PNL dacă, în loc să construim unitate, creăm falii? Etichetele de tip „adevărați liberali”, „liberali reformiști”, „trebuie eliminați cei care ascultau ordinele fostului președinte Iohannis", nu unesc.   Dimpotrivă, delimitează și exclud. Iar un partid mare nu se construiește pe excludere. În urmă cu 12 ani, PNL a trecut printr-o transformare majoră prin fuziunea cu PDL. Atunci, în filialele unde vechiul PDL era majoritar, nu au existat tratamente preferențiale sau diferențieri. A existat respect și integrare de la egal la egal. După fuziune, toți au devenit liberali, nu unii mai „adevărați” decât alții. Este o lecție pe care colegii din Alba, Arad, Brașov, Cluj, Neamț, Sălaj, Timiș, Satu Mare, Sibiu, Suceava și din multe alte organizații o cunosc bine.   A reveni astăzi la ideea de categorii de liberali înseamnă, de fapt, a transmite că nu ne dorim un PNL mare, ci unul mai mic și mai ușor de controlat. Iar acest semnal ajunge direct în teritoriu, la cei de la firul ierbii, la activul de partid care are nevoie de direcție, nu de etichete.   Nu poți construi solid pe bază de delimitări. Cei care vor să revină în partid cu ranchiună sau dorință de revanșă nu pot coagula energiile PNL. Și ca să fiu bine înțeles, mă refer la Ludovic Orban.   În același timp, este greu să înghiți lecții despre reformă de la unii care, atunci când erau la guvernare, într-un guvern liberal, pedepseau ministere doar pentru că ministrul de interne era liberal și tăiau finanțarea europeană a unor structuri performante în atragerea de fonduri europene, doar pentru că decizia stătea în pixul lor. Mi-e greu să cred că astfel de oameni pot sta sincer alături pentru a construi marele PNL; mai degrabă riscă să contribuie la dezintegrarea lui. Și ca să fiu și mai bine înțeles, mă refer la Cristian Ghinea.   Din punctul meu de vedere, adevărații liberali nu pleacă din PNL când nu mai sunt prim-miniștri. Și nici nu împart partidul în tabere când este nevoie de coeziune.   Dacă viitorul PNL se construiește doar pe aceste delimitări și îi lăsăm în afara ecuației pe cei care reprezintă o direcție conservator-moderată, echilibrată, fără accente agresive, atunci acel „PNL mare” riscă să fie doar o formă fără fond.   Este momentul pentru luciditate, echilibru și responsabilitate. Nu pentru etichete. La fel cum este momentul pentru unitate, dar de o unitate construită pe identitatea liberală, pe valorile noastre și pe respect reciproc.   Pentru că fără toate acestea, chiar și un partid cu 151 de ani în spate tot istorie riscă să rămână…”, a scris Bode.    Însă multe reacții de pe Facebook sunt negative: „Dă, bă, banii înapoi, borfașule! Ai lăsat partidul în faliment” sau „Marș la pesede”.

Bolojan sugerează că PNL trebuie să se reformeze stând în opoziție și să câștige viitoarele alegeri
Politică

Bolojan sugerează că PNL trebuie să se reformeze stând în opoziție și să câștige viitoarele alegeri

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a spus, azi, la Muzeul Naţional Brătianu, cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înfiinţarea PNL, că România nu poate fi modernizată „cu 15% în Parlament”, o posibilă sugestie ca partidul să rămână în opoziție și să se reformeze. „Ca să poţi influenţa decisiv ceea ce se întâmplă în ţară, ca să poţi contribui la modernizarea României, nu poţi să faci acest lucru cu 15% în Parlament, trebuie să înţelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poţi baza, care nu-şi respectă înţelegerile, care nu respectă ţara noastră. Şi atunci partidul nostru nu are decât o singură soluţie”, a afirmat liderul liberal. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor Ultimul sondaj INSCOP arată că PNL este în creștere în intenția de vot și a depășit PSD-ul. Președintele PNL vrea oameni noi în partid Azi, Bolojan a explicat și ce ar trebui să facă PNL în următorii doi ani. „Pentru a putea face într-adevăr ceea ce este nevoie pentru ţara noastră, pentru a fi un factor decisiv în modernizarea ţării, asta înseamnă că în următorii doi ani de zile e nevoie să reorganizăm partidul, să-l deschidem către oamenii valoroşi, către oamenii care lucrează în ţara asta, care vor un stat eficient, care vor instituţii care nu sunt administrate ca nişte feude de către cei care le conduc şi sunt puse în serviciul cetăţenilor, care vor o guvernare în care nu sunt tolerate privilegiile, care fac lucrurile cu dreptate, care creează condiţii pentru dezvoltare, iar acolo unde sunt liberali în funcţie, să se perceapă că în administraţia locală este o bună organizare, este ordine, este siguranţă în acele comunităţi, se respectă tradiţiile, se creează condiţii pentru dezvoltare şi asta trebuie să facem în anii următori”, a afirmat el.  Bolojan a insista pe necesitatea ca partidul să recruteze oameni noi. „Premiind oameni care sunt repere în comunităţile lor, aducând aceşti oameni în partidul nostru, folosind experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani, să putem să convingem mai mulţi români că una din soluţiile importante pentru modernizarea României o reprezintă partidele, partide puternice, partide de încredere şi vă asigur că împreună cu dumneavoastră putem să facem acest lucru pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru România”, a afirmat liderul PNL. 

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră