joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: plecare

7 articole
Eveniment

Marius Pieleanu pleacă din SNSPA. Sociologul acuză presiuni și scurgeri de informații

Marius Pieleanu pleacă oficial din SNSPA. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a semnat decizia de încetare a raporturilor de muncă dintre sociologul Marius Pieleanu și instituție, începând cu 4 august 2025. Plecarea are loc prin acordul părților, conform Codului Muncii. Marius Pieleanu pleacă oficial din SNSPA Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că raporturile de muncă dintre Marius Pieleanu și universitate au încetat. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Documentul a fost semnat de rectorul Remus Pricopie, iar decizia a intrat în vigoare începând cu 4 august 2025. „Încetarea s-a făcut prin acordul părților, în baza art. 55 lit. b) din Codul Muncii”, precizează universitatea. SNSPA nu comentează intenția de acționare în instanță În același comunicat, SNSPA a refuzat să comenteze anunțul făcut public de Marius Pieleanu, care a declarat că intenționează să acționeze în judecată mai multe persoane fizice și juridice, printre care și SNSPA. „Respectăm dreptul oricărei persoane la liberă exprimare și acces neîngrădit la justiție”, transmite instituția. Pieleanu, despre acuzații și proces Marius Pieleanu a afirmat într-un comunicat de presă că nu este vorba despre o demisie și că decizia nu implică vreo recunoaștere a unei vine, ci reprezintă o reacție la un tratament organizațional ostil din partea instituției. Pieleanu a declarat că, în perioada următoare, va acționa în instanță atât persoane care l-au calomniat în spațiul public, cât și conducerea SNSPA și a Facultății de Științe Politice. Sociologul acuză îngrădirea dreptului la muncă și la apărare, precum și scurgerea de informații confidențiale. El sugerează existența unui posibil substrat politic, pe care îl consideră motivul real al marginalizării sale profesionale, denunțând o campanie de discreditare orchestrată de o „coaliție de ideologii radicale”. Marius Pieleanu afirmă că va cere daune morale și materiale și că este hotărât să ducă procesul până la capăt, publicând deciziile definitive ale instanțelor.

Marius Pieleanu pleacă oficial din SNSPA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Musk părăsește DOGE, rămâne consilier prezidențial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Musk a părăsit poziția oficială de la Casa Albă. A primit o cheie de aur de la Trump

Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui. Miliardarul Elon Musk a anunțat că va continua să fie „prieten și sfătuitor” al președintelui Donald Trump, chiar dacă și-a încheiat oficial activitatea în executivul SUA. Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui Declarația a fost făcută în Biroul Oval, unde cei doi au apărut împreună în fața presei. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Donald Trump a subliniat că Musk a adus „o schimbare colosală” în administrație prin reducerea cheltuielilor publice. Președintele a denunțat „atacurile și calomniile” la adresa lui Musk, în cele 130 de zile cât a condus Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE). 160 de miliarde economisite Musk a declarat că DOGE va continua activitatea și că eficiența va crește. În timpul mandatului său, s-au realizat economii de circa 160 de miliarde de dolari, cu o țintă apropiată de 200 de miliarde. Desființarea USAID și reducerea finanțării media Printre măsurile luate de Musk se numără desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerea fondurilor pentru Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Acesta a susținut că instituțiile respective erau implicate în promovarea unor cauze ideologice și angajau „extremiști de stânga”. Neînțelegeri fiscale cu Trump Înainte de plecare, Musk a criticat planul fiscal al lui Trump, susținând că va crește deficitul bugetar și va compromite rezultatele DOGE. Totuși relația cu președintele rămâne apropiată.

România pierde masiv forță de muncă (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

România, foarte puțin interesantă ca piață de muncă: românii pleacă în străinătate

România pierde masiv forță de muncă. Economia românească se confruntă cu o scădere alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă, în paralel cu o creștere semnificativă a migrației persoanelor active către alte țări, avertizează economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române. România pierde masiv forță de muncă Potrivit datelor analizate de Ciprian Bădescu pentru Agerpres, între 2010 și 2023, sumele trimise în țară de românii care muncesc în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 milioane euro în 2010 la aproximativ 10 miliarde euro în 2023. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În același interval, remitențele de ieșire – adică banii trimiși de migranții străini care muncesc în România către țările de origine – au crescut de la 88 milioane euro la 1,4 miliarde euro. Această dinamică indică o scădere gravă a atractivității ocupaționale a economiei românești, atât pentru forța de muncă locală, cât și pentru cea străină. Atractivitatea reală a unei economii Pentru a evalua forța reală a unei economii, Bădescu a creat un indice de atractivitate ocupațională, în cadrul unei cercetări desfășurate sub auspiciile ICCV – Academia Română. Acest indice urmărește diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire. În 2010, diferența era de 553 milioane euro, iar în 2023 a ajuns la aproape 9 miliarde euro, un indicator clar al dezechilibrului. România, pe ultimul loc la atractivitate economică România a înregistrat o descreștere medie anuală a atractivității de 123%, ceea ce se traduce printr-o scădere de 1600% a capacității de a atrage forță de muncă, conform cercetătorului. Indicele de atractivitate economică este influențat de factori precum: accesibilitatea și calitatea forței de muncă, diferențele de putere de cumpărare, eficiența sistemului de asistență socială, politicile fiscale și sprijinul pentru antreprenoriat. În acest context, România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul atractivității economiilor din regiune, ceea ce agravează fenomenul migrației și al îmbătrânirii populației. Depopulare, îmbătrânire și explozia bolilor vârstei a treia Scăderea atractivității economice are efecte grave: declin demografic accelerat, îmbătrânirea populației și creșterea morbidității. Potrivit lui Bădescu, pe termen lung, aceste evoluții conduc la depopularea satelor și chiar la dispariția unor comunități rurale întregi, fenomen denumit de cercetători „satele care mor”. Inițiative locale și europene pentru sprijinirea satelor afectate În județul Dolj, autoritățile au lansat proiecte-pilot pentru centre comunitare integrate în mediul rural, care oferă acces la servicii medicale, sociale și juridice. Această inițiativă a fost extinsă și în alte județe, vizând inclusiv comunitățile de romi și zonele marginalizate. Cel mai mare proiect social din România În februarie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat proiectul „Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale”, finanțat cu fonduri europene. Proiectul vizează: peste 450.000 de persoane vulnerabile din 2.000 de localități rurale, investiții de 815 milioane euro, acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar, mese calde pentru copiii vulnerabili, reparații de locuințe și sprijin pentru obținerea actelor de identitate, formarea a 10.000 de specialiști în domeniile social, educațional și medical. Diaspora românească din Manchester Ciprian Bădescu a înființat recent Global Development Center în Manchester, dedicat studierii migranților sezonieri români. El atrage atenția asupra riscurilor cu care se confruntă copiii românilor plecați la muncă, în special pericolul uitării limbii române și lipsa sprijinului pentru familiile rămase în țară.  

Plecarea GfK, eșec transformat în succes (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum iei piața locală a unei multinaționale care își abandonează angajații pentru unii mai ieftini

Plecarea GfK, eșec transformat în succes. Mugurel Rusu este antreprenorul din Iași care a transformat plecarea gigantului GfK într-o oportunitate de milioane pentru mediul de afaceri local. Plecarea GfK, eșec transformat în succes La doar 25 de ani, într-o ședință de management, a propus continuarea activității echipelor GfK printr-o firmă proprie, idee întâmpinată cu scepticism și râsete. Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului În 2016, GfK avea 600 de angajați în Iași, iar decizia de relocare în India părea să pună capăt unei povești locale de succes. Mugurel Rusu a demonstrat că viziunea și curajul pot rescrie destinul unei comunități economice, transformând un eșec în oportunitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA (sursa: Pexels/Matthis Volquardsen)
Internațional

75% dintre cercetătorii din SUA iau în calcul plecarea din țară din cauza climatului politic

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA. Un sondaj realizat de revista Nature scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: trei din patru cercetători care lucrează în Statele Unite se gândesc să părăsească țara. Motivele sunt multiple, dar principalele cauze sunt reducerile masive de buget, climatul politic ostil sub administrația Trump și amenințările la adresa libertății academice. Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA Deși timp de decenii, Statele Unite au fost destinația supremă pentru cercetători din întreaga lume, visul pare că a luat sfârșit. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Din cei 1.650 de oameni de știință chestionați, 75% spun că iau în serios ideea de a emigra. Exodul afectează în special noile generații. Aproape 80% dintre doctoranzi și postdoctoranzi se declară dispuși să-și caute un viitor în afara Statelor Unite. Pentru o țară care și-a clădit puterea științifică pe atragerea și păstrarea talentelor, această tendință este alarmantă. Mai grav, mulți dintre cei care pleacă nu intenționează să se mai întoarcă. Subfinanțarea cronică sub Trump Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cercetarea publică americană se confruntă cu o austeritate drastică. Fondurile federale sunt reduse cu miliarde de dolari, iar Elon Musk, numit în fruntea unui program de reducere a cheltuielilor, impune o rigoare financiară fără precedent. Mii de cercetători angajați în instituții de stat au rămas fără locuri de muncă, în mijlocul unei incertitudini generale. Libertate academică, în pericol Mai mult decât problemele financiare, cercetătorii sunt alarmați de climatul politic tot mai apăsător. Intervențiile asupra libertății academice, restricțiile privind imigrația și o viziune utilitaristă asupra științei pun presiune atât pe cercetătorii americani, cât și pe cei străini. Canada, Europa și Australia, destinații preferate Pe fondul acestui exod, mai multe țări se poziționează ca alternative viabile. Țări precum Canada, state din Europa sau Australia devin opțiuni tot mai atractive pentru mințile sclipitoare ale lumii academice. Canada lansează programe speciale pentru atragerea cercetătorilor talentați. Germania și Regatul Unit investesc deja masiv în cercetare și oferă condiții stabile. Franța, prin universități precum Aix-Marseille, își declară deschis intenția de a deveni un refugiu pentru cercetătorii care caută stabilitate și libertate academică.

Departament pentru plecarea palestinienilor din Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Palestinienii care vor să părăsească voluntar Gaza vor fi ajutați de un departament special

Departament pentru plecarea palestinienilor din Gaza. Israel a anunțat înființarea unei administrații speciale care să faciliteze plecarea „voluntară” a palestinienilor din Gaza către țări terțe. Departament pentru plecarea palestinienilor din Gaza Această inițiativă, aprobată de cabinetul de securitate, va funcționa sub coordonarea Ministerului Apărării și ar putea colabora cu organizații internaționale pentru a asigura un transfer securizat. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu ONG-ul israelian Pace Acum a criticat inițiativa, susținând că aceasta reprezintă o tentativă de expulzare a palestinienilor și o „pată de neșters asupra statului israelian”. Organizația acuză Israelul de „crime de război” prin implementarea unui astfel de plan. Implicații internaționale Ministrul Apărării Israel Katz a legat această inițiativă de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a susținut plecarea palestinienilor din Gaza. Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a subliniat anterior că acest plan este dezvoltat în coordonare cu administrația americană, fiind necesară identificarea unor țări de primire. Escaladarea conflictului în Gaza În paralel, armata israeliană și-a reluat marți operațiunile de amploare în Fâșia Gaza, după ce a pus capăt unui armistițiu care a durat din 19 ianuarie. Conflictul a izbucnit în urma atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Nord-estul României, depopulat de părinți (sursa: Salvați Copiii)
Eveniment

Nord-estul României, depopulat de părinți

Nord-estul României, depopulat de părinți. Regiunea Nord-Est (NE) are cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Nord-estul României, depopulat de părinți Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, aproape unul din trei copii are mama plecată. În perioada 2021-2022, peste 130.000 de copii din regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi au între 11 şi 12 ani, iar peste jumătate dintre părinţii plecaţi au până în 39 de ani. Iaşiul, judeţul cel mai mare ca populaţie din regiune, este din acest punct de vedere cel mai afectat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră