joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: plată

27 articole
Economie

Noi locuri de parcare cu plată la preț variabil: între 2 și 7 lei pe oră, în funcție de zonă (Iași)

Noi locuri de parcare cu plată la Iași, măsura urmând să intre treptat în vigoare din toamna 2025. Noi locuri de parcare cu plată Peste 40 de străzi au fost incluse în politica tarifară încă din mai 2025, printr-o decizie a Consiliului Local Iași. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Conform hotărârii, locurile de parcare la bordură vor fi taxate în intervalul orar 08:00 – 20:00. Tarifele variază între 2 și 7 lei pe oră, în funcție de zonă, iar șoferii vor putea opta și pentru abonamente săptămânale sau lunare, cu valori cuprinse între 44 și 198 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noi locuri de parcare cu plată (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Condiționarea restituirii permisului e considerată ilegală (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Eveniment

Propunerea restituirii permisului doar după plata datoriilor, ilegală, susține un fost membru CSM

Condiționarea restituirii permisului e considerată ilegală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat un set de măsuri care vizează îmbunătățirea capacității financiare a primăriilor prin creșterea colectării taxelor și impozitelor locale. Printre acestea, condiționarea restituirii permisului de achitarea amenzilor. Un fost membru CSM consideră această măsură ilegală. Creșterea colectării taxelor locale, măsuri noi Printre propuneri se numără reținerea la sursă a unor venituri ale contribuabililor cu datorii, precum și blocarea unor drepturi administrative pentru cei care nu își achită obligațiile fiscale. Citește și: În timp ce propovăduiește austeritatea, șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii Măsurile se bazează, potrivit ministrului, pe principiul echității sociale, având în vedere că unii cetățeni își plătesc constant taxele, iar alții nu o fac ani la rând. Reținerea datoriilor direct din venituri Conform noilor propuneri, primăriile vor putea reține lunar o parte din veniturile persoanelor cu domiciliul pe raza unității administrative, până la stingerea datoriilor. Aceste rețineri vor fi realizate conform Codului de procedură civilă și pot viza inclusiv venituri provenite de la stat, cum ar fi alocațiile sau alte ajutoare. Măsura are scopul de a elimina birocrația excesivă din procedurile de executare silită. Condiționarea restituirii permisului e considerată ilegală Una dintre măsurile cu impact direct prevede suspendarea permisului de conducere pentru persoanele care nu achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile. Restituirea permisului va fi condiționată de plata tuturor datoriilor. De asemenea, radierea unui vehicul sau achiziționarea de autoturisme nu vor mai fi posibile fără dovada achitării obligațiilor fiscale. Propunerea ca permisul de conducere să nu fie restituit decât după plata datoriilor a fost criticată de fostul magistrat Toni Neacșu. „O astfel de propunere nu are cum sa treacă de avizul de legalitate al Ministerului Justiției si este ridicol ca a putut fi expusa intr-o conferinta a premierului Romaniei”, a susținut acesta. Fără autorizație de construire dacă există datorii Primăriile nu vor mai putea elibera autorizații de construire pentru cetățenii care nu și-au achitat taxele, impozitele sau amenzile. În plus, vor fi introduse metode moderne de verificare, inclusiv utilizarea dronelor, pentru identificarea imobilelor construite fără autorizație sau nedeclarate fiscal. Pe baza măsurătorilor realizate cu drone, se va putea deschide un rol fiscal în cazul celor care nu au declarat construcția, indiferent dacă ea are sau nu autorizație. Încasarea datoriilor va putea fi externalizată Autoritățile locale vor putea externaliza recuperarea datoriilor către firme specializate în executare fiscală, iar costurile aferente vor fi suportate de debitor. De asemenea, se propune modificarea regimului amenzilor: în primele 15 zile, cetățenii vor putea plăti jumătate din valoarea amenzii aplicate, și nu din minimul prevăzut de lege. Debitorii ar putea fi publicați online O altă modificare propusă vizează Codul de Procedură Fiscală, astfel încât datele despre contribuabili și tipul datoriilor să nu mai fie considerate informații protejate de secret fiscal. În acest fel, autoritățile vor putea publica pe site-urile instituționale lista debitorilor, cu valoarea și natura obligațiilor restante, fie că este vorba de impozite, fie de amenzi.

Cosmin Enea (stânga), asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă (sursa: Facebook/Cosmin Enea, Claudiu Manda)
Investigații

EXCLUSIV Partener de afaceri al lui Claudiu Manda, 56.000 EUR generalului SRI Dumbravă, spune DNA

Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă: liberalul Constantin Cosmin Enea a plătit 278.256 lei, echivalentul a 56.000 de euro, în contul firmei patronate de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Informația apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și spălare a banilor. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Contactat de către DeFapt.ro, Enea a declarat că firma sa, Coliseum SA, nu a avut nici un contract cu firma Wise Line Consulting, patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Donații considerate penale de către DNA Constantin Cosmin Enea a fost unul dintre cei mai influenți politicieni liberali din Dolj până în anul 2014, atunci când a avut probleme cu legea. Împreună cu colegul lui de partid, liberalul Mihai Voicu, care conducea atunci filiala PNL Dolj, a cerut „donații” de la liberalii care voiau să candideze pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare din 2012. Direcția Națională Anticorupție susține că cei doi au cerut bani inclusiv pentru numirile politice la conducerea unor instituții publice. Liberalii au cotizat, cel puțin pe hârtie, cu 290.450 lei.   „Din această sumă de bani, inculpatul Enea Constantin Cosmin a primit 156.680 lei pentru a fi folosiți la achiziționarea de materiale promoționale ce urmau a fi folosite în campania electorală din vara anului 2012. Din această sumă, în realitate au fost folosiți în scopul menționat mai sus doar 24.873 lei, restul fiind însușiți de inculpatul Enea Constantin Cosmin prin intermediul SC Coliseum SA”, se menționează într-un  comunicat al DNA. Trei ani de închisoare, transformați în achitare Lotul liberalilor de la Dolj a fost trimis în judecată în anul 2017. Mihai Voicu a fost acuzat de folosire a influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Constantin Cosmin Enea a fost acuzat de spălare de bani. Aceeași acuzație a fost adusă și companiei Coliseum SA. Mihai Voicu și Constantin Cosmin Enea au fost condamnați la trei ani de închisore cu suspendare, dar au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalul Enea, asociatul preferat al pesedistului Manda Retras de pe scena politică din cauza problemelor penale, Constantin Cosmin Enea a devenit principalul asociat al europarlamentarului PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primărița orașului Craiova. Pentru început, Enea a preluat 2,5% din firma-fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, prin care europarlamentarul deține părți sociale sau acțiuni la mai multe firma din domeniul agriculturii. În martie 2025, prin firma Coliseum SA, a cumpărat 15% din firma Util Agro Noot de la Imoband Oltenia. Cu un an înainte, își cesionase participația din Roso Agriculture firmei patronate de Claudiu Manda. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să se asocieze cu Claudiu Manda, Constantin Cosmin Enea a spus că mai e asociat într-o singură firmă cu europarlamentarul. „Tocmai am cumpărat 10% din acțiuni, da, sau 5% din firma Util Agro Noot. Da, 15%. Nu știu exact cine lucrează pământul. Nu eu! Dacă nu ia subvenții, poate are legătură cu alte prestări agricole. Eu sunt acționar minoritar, suntem prieteni. Nu sunt eu asociat cu domnul Manda, firma e asociată”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Doamne ferește, nu arunc cu banii fără să mă intereseze. Cu siguranță mă interesează, chiar mă pricep și știu ce fac”, a spus afaceristul.   Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă, spune DNA  Firma Coliseum SA, controlată de Constantin Cosmin Enea, este una din cele mai importante companii de distribuție a băuturilor din Oltenia. În anul fiscal 2024, cu 114 angajați, a avut o cifră de afaceri de aproape 183 milioane lei, echivalentul a 36,6 milioane euro, și un profit de 6,5 milioane lei. Numele firmei apare în dosarul de corupție al DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Conform rechizitoriului, firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a avut încasări de aproape 19 milioane lei, în perioada octombrie 2018 – aprilie 2024. Firma Coliseum SA a contribuit cu suma de 278.256 lei, echivalentul a 55.600 de euro.   Enea spune că nu-l cunoaște pe Dumbravă Întrebat ce servicii a prestat firma generalului Dumbravă pentru societatea sa, Constantin Cosmin Enea a negat orice relație. „Nu-l cunosc pe domnul general Dumbravă. Acuma, poate mai avem de-al lungul timpului colaborări cu diferite case de avocatură. Dar nu avem, nu ne cunoaștem, nu avem nici o legătură. 100%! Nu doar că nu mi l-a recomandat cineva. De domnul general Dumitru Dumbravă am auzit acum vreun an de la televizor. 100% înseamnă că noi nu am făcut un contract cu firma dânsului de consultanță. Trebuie să verific chestiunea asta. Va trebui să verific dacă e reală în primul rând. E posibil să nu fie reală. Adică, nu sunt sigur, vă spun cu toată sinceritatea, dacă este reală sau nu”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Nu există așa ceva!” După ce a verificat în contabilitate dacă a făcut vreo plată către Wise Line Consulting, afaceristul Constantin Cosmin Enea a venit cu noi clarificări. Mai hotărât ca niciodată, afaceristul a declarat direct: „Nu avem nici un contract cu această firmă în ultimii zece ani. 100%! Tranzacțiile într-o companie se văd foarte clar. Nu avem nici o factură de la această companie.” Dar când i s-a spus că numele firmei sale apare în rechizitoriu, chiar dacă nu are nici o calitate de inculpat sau martor, Constantin Cosmin Enea a sugerat că ar putea cere daune de la DNA.  „Dacă consider că e o chestiune de prejudiciu de imagine o sa fac o adresă la DNA... și să ceară... Din 2017 de când sunt eu aici, 100% nu este nici o factură. Adică, nu este. Să ne înțelegem foarte clar, tocmai am verificat. Eu, 100%, de când sunt aici nu am semnat un contract de genul acesta. Eu știu ce am semnat! Nu există așa ceva! Dacă o fi mai veche, habar nu am. Nu-l cunosc nici pe domnul general Dumbravă, nici pe domnul Trăilă. Nu știu cine e domnul Trăilă. N-am vorbit nicio dată cu ei”, a mai declarat afaceristul Enea. 

Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR) (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Din ce în ce mai mulți români nu-și mai pot plăti creditele bancare, arată BNR

Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR). Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), rata creditelor neperformante a ajuns la 2,53% la finalul lunii martie 2025. Aceasta marchează o creștere ușoară față de nivelul de 2,48% înregistrat în decembrie 2024. Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR) În martie 2024, rata creditelor neperformante era de 2,41%, ceea ce arată o tendință de creștere pe parcursul ultimului an. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Indicatorul este urmărit atent de autoritățile financiare, fiind un barometru al stabilității sistemului bancar și al disciplinei de plată în rândul debitorilor. 32 de instituții de credit active în România La sfârșitul lunii martie 2025, în România operau 32 de instituții de credit, dintre care 10 erau sucursale ale unor bănci cu capital străin. Sectorul bancar continuă să fie dominat de instituții cu capital privat. Activele bancare au depășit 887 miliarde lei Activele totale ale sistemului bancar au atins 887 miliarde lei la finalul primului trimestru, în creștere cu 5,2 miliarde lei față de decembrie 2024. Comparativ cu martie 2024, creșterea este semnificativă, de 64,4 miliarde lei. Capitalul privat și străin domină sectorul bancar Instituțiile de credit cu capital privat dețin 85,8% din totalul activelor bancare. În același timp, instituțiile cu capital străin controlează 63,1% din activele totale, reflectând în continuare ponderea majoritară a investitorilor externi în sistemul financiar românesc.

Servicii medicale fictive plătite de stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul a plătit servicii medicale fictive de milioane de euro, dosarul s-a prescris

Servicii medicale fictive plătite de stat. O rețea de consultații medicale fictive a provocat un prejudiciu de aproape un milion de euro Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași, fără ca vreun vinovat să fie pedepsit. Servicii medicale fictive plătite de stat După 15 ani de inacțiune, răspunderea penală s-a prescris, iar acuzații nu au ajuns nici măcar în fața instanței. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României CJAS încearcă acum să recupereze prejudiciul printr-un proces civil, dar demersul a început prost. Judecătorii Tribunalului au respins acțiunea, reproșând instituției că nu a formulat clar ce solicită și de la cine. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, în pericol de incapacitate bugetară (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Eveniment

ANALIZĂ Statul rămâne fără bani de pensii și salarii pentru bugetari dacă Simion devine președinte

România, în pericol de incapacitate bugetară. România s-ar putea confrunta cu riscul real al incapacității de plată, avertizează economistul Dan Chirleșan, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. România, în pericol de incapacitate bugetară Bugetul național funcționează precum o masă cu trei picioare: veniturile interne, fondurile europene și încrederea creditorilor – oricare dezechilibru poate duce la colaps financiar. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu O eventuală ruptură politică față de UE sau pierderea încrederii investitorilor ar putea bloca plata pensiilor și salariilor. În contextul promisiunilor populiste și al schimbării radicale a modelului economic, stabilitatea bugetară a României este grav amenințată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șofer obligat să returneze RCA plătit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Daune acoperite de RCA și plătite de compania de asigurări, imputate în final șoferului

Șofer obligat să returneze RCA plătit. Un șofer din Iași trebuie să plătească aproape 300.000 de lei după ce asiguratorul a acoperit dauna provocată de accidentul său. Șofer obligat să returneze RCA plătit Deși RCA-ul a achitat inițial suma, compania de asigurări a cerut banii înapoi, iar tribunalul a dat dreptate firmei. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Robert Lăcătuș, care nu avea permis, a cumpărat o mașină fără acte și a început să o conducă ilegal, provocând accidentul în 2019. Fuga de la locul faptei i-a adus nu doar probleme legale, ci și o factură uriașă de plată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro. Radu Popa, șeful Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost de curând subiectul unui articol publicat de către DeFapt.ro. Ce a publicat DeFapt.ro despre șeful CSNAT Articolul se intitulează "EXCLUSIV Liberalii au instalat un condamnat pentru delapidare la șefia Complexului Sportiv . Radu Popa a fost om de bază pentru Sorin Oprescu și Victor Ponta". Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” A fost publicat joi, 16 ianuarie 2025. Popa a fost contactat de către DeFapt.ro și citat în text cu declarația completă pe care a dat-o reporterului cu care a discutat. Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro La o zi după publicare, vineri, 17 ianuarie 2025, Radu Popa a găsit potrivit să trimită în contul Asociației Doar Fapte (care deține și operează DeFapt.ro), cont public pe site-ul DeFapt.ro, suma de 500 de lei. Popa și-a justificat astfel plata, după cum se poate vedea în documentul de mai jos: "plata articol despre Radu Popa din 17.01.2025 (cum am precizat anterior, articolul fusese publicat pe 16.01.2025 - n.r.)". Documentul plății de 500 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) În aceeași zi, 17 ianuarie 2025, suma i-a fost returnată directorului CSNAT (vezi document mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 500 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Popa a "recidivat" și a dublat suma Radu Popa, însă, a revenit luni, 20 ianuarie 2025, cu o nouă plată. De data aceasta, a justificat-o drept "donatie" în valoare de 1.000 de lei (documentul, mai jos). Documentul plății de 1.000 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Și în acest caz, suma i-a fost returnată directorului Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf" (document, mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 1.000 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Asociația Doar Fapte, în calitate de publisher al DeFapt.ro, îi cere public lui Radu Popa să nu mai trimită bani, oricare ar justificarea acestor plăți, în contul ADF. În caz contrar, Asociația Doar Fapte îi va returna orice sumă.

Demersuri legale în privința stopării pensiei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Demersuri legale în privința stopării pensiei

Demersuri legale în privința stopării pensiei. Noua lege a pensiilor stabilește procedura în cazul pensiilor care nu ajung la beneficiar timp de 3 luni consecutive. Demersuri legale în privința stopării pensiei Conform art. 96 din Legea nr. 360/2023, sumele neîncasate sunt returnate casei teritoriale de pensii, fiind considerate drepturi bănești neachitate. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Beneficiarul poate solicita plata acestora în termen de o lună, iar pensia va fi achitată integral, fără penalități sau alte complicații. Aceste reglementări asigură păstrarea drepturilor bănești și oferă claritate în gestionarea situațiilor de neîncasare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Un ziarist i-a spus premierului Ciolacu că minte Foto: Captură YouTube
Politică

Un ziarist i-a spus premierului Ciolacu că minte

Un ziarist de la Hotnews i-a spus premierului Ciolacu că minte: „Mințiți constant, domnule prim ministru”. El a făcut această afirmație după ce l-a întrebat pe liderul PSD cine i-a plătit deplasările la Nisa, iar șeful Guvernului s-a întors agresiv către jurnalist și i-a spus: „Nu vreți să terminați odată cu această minciună?”. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Iată cum a decurs scurtul dialog, desfășurat pe un hol al Palatului Victoria, în timp ce premierul se îndrepta spre sala unde se țin ședințele de guvern: Un ziarist i-a spus premierului Ciolacu că minte „Jurnalist: Cursa Nordis... cine v-a plătit... ați plătit dumneavoastră sau... Nordis? Ciolacu: Dom'le, nu vreți să terminați cu minciuna asta? Jurnalist: Mințiți de trei... Ați mințit constant... domnule premier” Ciolacu (nervos): Nu ați vrea să terminați cu această minciună? Jurnalist: Dumneavostră ați mințit constant. Ciolacu: Poate mințiți dumneavostră... Nu vreți să terminați cu această minciună? Jurnalist: Lumea urmează să vă voteze... De ce nu faceți publice aceste cheltuieli? Ciolacu: Niciodată nimeni nu mi-a plătit nimic!”. După acest dialog furtunos, Ciolacu a plecat nervos spre sala de ședințe, în timp ce din spate se aude reporterul spunând: „Cereți votul cetățenilor și mințiți!”

Trump, proces pentru plata vedetei porno (sursa: CNN)
Internațional

Trump, proces pentru plata vedetei porno

Trump, proces pentru plata vedetei porno. Pe 15 aprilie, a început primul proces penal contra lui Donald Trump din cele patru deschise împotriva acestuia. Fostul președinte al SUA e judecat pentru falsificare unor documente contabile. Delictul ar fi fost comis în 2016, anul în care Trump a câștigat alegerile prezidențiale contra lui Hillary Clinton. Citește și: Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie, spune sociologul Bruno Ștefan Dacă este găsit vinovat, Trump riscă patru ani de închisoare. Însă, potrivit constituției SUA, acesta va putea candida în continuare la președinție și, dacă va câștiga, își va putea exercita mandatul. Procese penale și civile În prezent, în SUA sunt pe rol încă trei procese penale împotriva lui Trump, inclusiv pentru tentativă de fraudă electorală și însușire de documente secrete guvernamentale. Există, de asemenea, numeroase procese civile, pe care avocații au reușit, parțial, să le blocheze. Însă nu și procesul care a debutat pe 15 aprilie. Trump este judecat în prezent pentru falsificarea registrelor comerciale ale grupului său imobiliar, The Trump Organization. Trump, proces pentru plata vedetei porno Despre ce este vorba: în 2016, Trump ar fi plătit 130.000 de dolari unei vedete porno, Stormy Daniels, pentru a-i cumpăra tăcerea. Fostul președinte ar fi avut o relație cu aceasta în 2006, când era deja căsătorit. Plățile pentru "cumpărarea tăcerii" (contractele de confidențialitate) nu sunt ilegale. Însă procurorii susțin că Donald Trump a comis o infracțiune prin înregistrarea necorespunzătoare a cheltuielilor. Plățile au fost trecute în registrele contabile ca "onorariu" pentru avocatul său, Michael Cohen. Procurorii trebuie să probeze că Trump a știut de plată Miza procurorilor este de a convinge jurații că Donald Trump a știut despre aceste plăți. Procurorul Alvin Bragg vrea să demonstreze că falsificarea contabilă nu a fost doar o contravenție, ci o infracțiune electorală. Mușamalizarea plății către Daniels, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, a ascuns informații care ar fi putut influența alegătorii. Avocații lui Donald Trump au făcut mai multe încercări de a amâna procesul și de a-l muta din Manhattan. Motivul invocat a fost amestecul politic: prezența majoritar democrată în New York. De altfel, Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, că acest proces este comandat politic. Numeroasele sale declarații l-au determinat pe judecătorul Juan Merchan să impună un ordin de interdicție: Trump nu mai poate comenta nimic public acest caz. Ordinul a fost extins, după ce Donald Trump și-a îndreptat atacurile online către fiica judecătorului, numind-o "O hater-iță turbată a lui Trump" (Rabid Trump Hater). Stormy Daniels a dat bomba în 2018 Stormy Daniels (numele real: Stephanie Clifford) este unul dintre principalii martori contra lui Trump. Daniels a vorbit pentru prima oară despre legătura ei cu Donald Trump în 2018. Într-un interviu pentru "60 Minutes", a declarat că relația sexuală cu Trump a început în 2006. Trump i-ar fi promis un rol în emisiunea sa TV, The Apprentice. Daniels a susținut că a vrut să-și împărtășească povestea mai de mult, însă a fost abordată și amenințată de un bărbat în timp ce se afla într-o parcare cu fiica ei. În 2016, a luat banii pentru că era "îngrozită" pentru viața ei. Daniels mai are și alte bătălii juridice de dus. În prezent, e acuzată de defăimare și e pasibilă de plată a două milioane de dolari. În 2016, Daniels a acuzat o instructoare de echitație, Ellen Doughty, că maltratează caii pe care îi are în grijă. Acuzele s-au transformat într-o bătălie juridică ce datează de mai bine de șase ani. În prezent, Doughty a cerut în justiție despăgubiri de două milioane de dolari, susținând că "minciunile lui Daniels" aproape că i-au ruinat afacerea. Michael Cohen, om-cheie, dar necredibil Alt martor cheie este fostul avocat al lui Trump, Michael Cohen. Acesta a declarat că a plătit-o pe Stormy Daniels la cererea șefului său. Totuși, credibilitatea de martor a lui Cohen poate fi atacată. În 2018, Michael Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare, după ce a pledat vinovat în instanța federală pentru evaziune fiscală, contribuțiile ilegale la campanie și schema plății pentru Stormy Daniels, ca parte a influențării procesului electoral. La scurt timp după admiterea vinovăției în instanță, Cohen a declarat public că nu a comis nici o evaziune fiscală. Când Cohen a încercat să-și reducă pedeapsa, oferindu-se să colaboreze cu autoritățile, procurorii federali au refuzat, menționând "îngrijorări substanțiale cu privire la credibilitatea sa ca martor" pentru că, după condamnare, el "a făcut o serie de declarații false". Schema "catch and kill" a lui Pecker Un alt martor cheie: David Pecker. Pecker a fost CEO al American Media, Inc. (AMI). Ca editor al National Enquirer, Pecker a practicat așa-numitele scheme "catch and kill" în favoarea lui Trump. Cumpăra drepturile de autor asupra unor povești cu potențial dăunător, pe care nu le mai publica. Pecker a plătit astfel sute de mii de euro din fondurile AMI, aștepând o rambursare de la Trump. Potrivit procurorilor, Pecker a fost de acord să ajute campania prezidențială a lui Trump, acționând ca "ochi și urechi" pentru campanie, urmărind poveștile negative despre Trump și semnalându-le avocatului Cohen, înainte de a fi publicate. Pecker "a fost de asemenea de acord să publice povești negative despre adversarii lui Trump în alegeri". Pecker a primit imunitate în procesul lui Michael Cohen, unde a fost martor al acuzării. Procurorii mizează și de data aceasta pe mărturia sa: cum l-au ajutat pe Trump schemele de "catch and kill" în câștigarea alegerilor? Trump, greu de condamnat Dacă va fi găsit vinovat, fostul președinte riscă o pedeapsă de la amendă la patru ani de închisoare. În conformitate cu legislația SUA, chiar dacă va fi condamnat, va putea candida în continuare la președinție și chiar și-ar putea exercita mandatul, dacă ar câștiga alegerile. Procesul este estimat să dureze opt săptămâni. Pentru a ajunge la un verdict, toți cei 12 jurați trebuie să ajungă la un acord unanim. Dacă doar unul dintre jurați este în dezacord, juriul este suspendat și se poate ajunge la anularea procesului. Potrivit observatorilor, un alt procuror va ezita să preia cazul, dacă nu va fi sigur că va obține o condamnare de către un alt juriu. Iar un nou proces nu va avea loc înainte de alegeri.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Micșorarea ratelor bancare? Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici"

Creditele bancare sunt din ce în ce mai înrobitoare din cauza dobânzilor care au crescut masiv în ultimii ani. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici". Dobânzile, de trei ori mai mari decât creditul Dar există o metodă prin care povara financiară poate fi redusă substanțial cu investiții minime. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Să luăm drept exemplu cazul unui credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani, cu dobândă variabilă. Rata lunară pentru un astfel de credit (luând în calcul o valoare medie a ratelor din ultimii ani) este de aproximativ 2.000 de lei. Din suma lunară de 2.000 de lei care se plătește băncii, în primii ani de plată ai creditului "principalul", adică rata din suma împrumutată, este de doar câteva sute de lei. Restul de peste 1.500 de lei reprezintă dobânzile. În al cincilea an de plată a creditului, de exemplu, doar aproximativ 500 de lei este "principalul" iar 1.500 de lei reprezintă dobânzile. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" Cum se poate evita plata dobânzilor uriașe? Este vorba de rambursarea anticipată "cu pași mici" a "principalului". Iată un exemplu: să spunem că data de plată lunară a creditului este 10 ale lunii; astfel, suma datorată băncii (principal + dobândă) trebuie plătită până la acea dată; în cazul de mai sus, este vorba de un principal de 500 de lei și de dobânzi de 1.500 de lei; pe 11 ale lunii, poți alege să mai plătești încă o rată; de data aceasta, însă, nu vei mai plăti 2.000 de lei, adică un principal de 500 de lei și dobânzi de 1.500 de lei, ci un principal de 500 de lei plus dobândă numai pentru o zi din lună (prima zi de după scadență); cum dobânda pe 30 de zile este 1.500 de lei, dobânda pe o singură zi este de 50 de lei; așadar, dacă alegi să plătești o rată anticipată a doua zi după scadență, vei scăpa de plata unei dobânzi de 1.450 de lei; într-un an, dacă faci asta în fiecare lună, vei plăti mai puțină dobândă cu 17.400 de lei (1.450 de lei X 12 luni); la fel de adevărat, însă, vei plăti 24 de "principale" în loc de 12, adică 12.000 de lei în loc de 6.000 de lei; chiar și așa, plătind cu 6.000 de lei pe an mai mult "principal" vei scădea dobânda cu 17.400 de lei, deci în mod real economisești 11.400 de lei pe an (17.400 de lei minus 6.000 de lei). mai mult, nu doar că se economisesc 11.400 de lei pe an prin această metodă (aproximativ 2.300 de euro), dar scade și durata de rambursare a creditului la jumătate. Plata creditului în loc de dobândă Suma economisită folosind această rambursare anticipată "cu pași mici" scade în a doua jumătate a perioadei de plată a creditului. Motivul: din suma medie a plății lunare de 2.000 de lei, "principalul" se apropie și chiar depășește 50%, adică 1.000 de lei. În acest caz, plata anticipată poate fi mai greu de plătit: în loc de 12.000 de lei pe an ca "principal" (1.000 de lei X 12 luni), s-ar plăti 24.000 de lei pe an (două "principaluri" pe lună: cel la termen și cel anticipat). În acest caz, însă, cu dobânda pe un an economistă s-ar mai plăti un an de "principal". Primii 10-15 ani de plată, esențiali Rambursarea anticipată "cu pași mici" a unui credit bancar este cel mai ușor de realizat în primii 10-15 ani de plată a creditului. Când, în situația expusă mai sus, suma lunară de plată către bancă este de 2.000 de lei, dar "principalul" doar în jur de 500 de lei. O sumă care poate fi plătită de două ori pe lună și care aduce economii de aproximativ 2.300 de euro anual. Se economisesc 20.000-30.000 de euro din 120.000 de euro Cu alte cuvinte, se poate reduce un credit, în 10-15 ani de plată anticipată "cu pași mici", cu 20.000-30.000 de euro. Un credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani costă, în final, peste 600.000 de lei. Cu rambursarea anticipată "cu pași mici", suma totală de plată poate scădea cu 20.000-30.000 de euro, adică cu 100.000-150.000 de lei. Astfel, suma totală de plată nu va mai fi de 600.000 de lei, ci de 500.000 de lei sau chiar 450.000 de lei. În acest din urmă caz, este vorba de doar 100.000 de lei în plus față de "principal" (345.000 de lei).

CNAS nu plătește medicii de familie Foto: Inquam/Alina Norocea
Eveniment

CNAS nu plătește medicii de familie

Încă un județ în care CNAS nu plătește medicii de familie: în Mureș, casa județeană de sănătate a achitat circa jumătate din serviciile prestate de aceștia în ianuarie. Acum, medicii somează CJAS să achite diferenţa aferentă lunii ianuarie, altfel vor fi iniţiate acţiuni în instanţă pentru recuperarea penalităţilor de întârziere. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice CNAS nu plătește medicii de familie „Vă punem în vedere, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să achitaţi diferenţa de plată a serviciilor prestate de medicii de familie şi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, servicii care pe luna ianuarie 2024 au fost achitate parţial, în procent de 56,58%, rămânând o diferenţă de plată de 43,42%. Aşa cum bine cunoaşteţi, potrivit contractelor cadru încheiate cu medicii de familie plata serviciilor prestate de fiecare medic de familie se realizează până la data de 18 a fiecărei luni pentru luna anterioară, însă acest termen a fost depăşit pentru decontul din luna ianuarie 2024, termenul de plată fiind 18.02.2024", se arată în somaţia celor două asociaţii ale medicilor de familie, semnată de avocatul Adrian Vultur. În document se arată că "o atare neglijenţă" din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş, ar produce consecinţe prejudiciante pentru fiecare medic de familie, care se află în imposibilitate de a achita taxele şi impozitele lunare datorate organului fiscal. „Părţile contractuale au prevăzut în mod clar termenele de decontare a serviciilor prestate, prin contractul cadru, aceste termene trebuie să fie respectate, potrivit principiului forţei obligatorii a unui contract. Pe parcursul semestrului II a anului 2023 aţi menţionat că sunt problemele legate de asigurarea finanţării pentru serviciile de asistenţă medicală primară şi că acestea vor fi soluţionate după aprobarea bugetului pentru anul 2024, însă, în prezent, ne aflăm în aceeaşi situaţie, fiind întârzieri la plata serviciilor medicale prestate de medicii de familie. Precizăm că neplata la termen a decontului de către CJAS Mureş atrage suportarea de penalităţi de întârziere, pe care le vom solicita pe cale judiciară, prin formularea unei acţiuni la instanţa de judecată", se menţionează în somaţie. Cele două asociaţii au solicitat CJAS Mureş să respecte termenele de plată contractuale prevăzute în contractele cadru.

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră