Cum scapă Ciucă de acuzațiile de plagiat: cu ajutorul unui judecător apropiat de liberali și al unei decizii de instanță absolut bizare
Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat. Un complet al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse la Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în cazul acuzațiilor de plagiat ce planau asupra premierului Nicolae Ciucă. Magistratul Marius Iosif este cel care a luat decizia anulării sesizărilor de plagiat. Acesta a fost numit de liberali în anul 2007 de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister și, ulterior, în cea de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat "Printr-o decizie anunțată în urmă cu câteva ore, într-un dosar al cărui ultim termen a fost ieri, completul condus de Marius Iosif a decis: ”Admite acţiunea exercitată de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi în consecinţă: Anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Nevoia de stabilitate în conducerea Executivului" In sentinta nr. 364 din 1 martie 2022, pronuntata in dosarul 1057/2/2022, judecatoarea Ionela Tudor a decis urmatoarele: “Dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Astfel, in sentinta plina de consideratii politice, judecatoarea Tudor arata ca generarea unor stiri privind posibilul plagiat al premierului Nicolae Ciuca are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, generalul riscand sa ii fie retrasa increderea chiar in momente in care Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului. De asemenea, aceeasi judecatoare Ionela Tudor a decis ca sesizarile de plagiat din cazul Ciuca pot deveni arme ale adversarilor politici ai acestuia, mai ales ca scandalul si verificarile privind teza de doctorat au avut loc imediat dupa ce premierul a fost investit in functie. In concluzie, judecatoarea Ionela Tudor a stabilt ca imaginea premierului general Nicolae Ciuca a fost prejudiciata, in conditiile in care politicenii au dreptul de protectie a reputatiei, iar aceasta protectia se realizeaza prin sanctionarea acuzatiilor defaimatoare si neintemeiate la adresa acestora. Un fragment din sentința prin care judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel București a dispus suspendarea sesizărilor privind plagiatul premierului Nicolae Ciuca “Curtea precizeaza ca, prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat suspendarea executarii deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa inregistrata sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Raportat la continutul sesizarilor, toate cele trei vizeaza teza de doctorat intitulata 'Dimensiunea angajarii Armatei Romaniei in operatii intrunite multinationale", sustinuta la Universitatea Nationala de Aparare „##### I", al carui titular este reclamantul. In motivarea solicitarii de suspendare, reclamantul a invocat faptul ca nu exista deciziile UEFISCDI, prevazute de art. 3 si art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre solutionare a sesizarilor catre CNADTU, iar masura admiterii administrative de catre UEFISCDI a sesizarilor si emiterea Adreselor, avand ca efect declansarea procedurii de solutionare de catre CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020. In aparare, in esenta, paratul a sustinut faptul ca reclamantul nu a probat indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru dispunerea suspendarii, apreciind totodata ca UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atributii care privesc analizarea pe fond a sesizarilor depuse in temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergator, de verificare a sesizarilor formulate. Analizand actiunea sub aspectul conditiilor necesare a fi indeplinite pentru dispunerea suspendarii, referitor la conditia existentei cazului bine justificat, Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita din urmatoarele motive: Revenind asupra dispozitiilor legale aplicabile in speta dedusa judecatii, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, 'Orice persoana fizica sau juridica, inclusiv membrii Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si ai institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza in scris, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea invatamantului Superior si a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia si de data acordarii titlului de doctor.' Ulterior, astfel cum se prevede in art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerintelor prevazute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizarii spre analiza si solutionare de catre CNATDCU. (2) Daca in urma verificarii din punct de vedere administrativ se constata nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifica, in termen de maximum 15 zile de la inregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate si claseaza forma initiala a sesizarii. (3) Daca sesizarea este admisa, ea se anonimizeaza cu privire la datele de identificare ale autorului sesizarii pentru protejarea identitatii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de catre UEFISCDI, si se incarca in platforma. (4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiza a sesizarii se publica pe site-ul www.cnatdcu.ro si este comunicata autorului sesizarii. (5) Platforma notifica Secretariatul tehnic al CNATDCU si presedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare si solutionare a sesizarii. Astfel, initial, UEFISCDI verifica indeplinirea conditiilor administrative de admisibilitate ale sesizarilor, apoi, emite, dupa caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiza si solutionare de catre CNADTCU, se incarca sesizarea in sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publica decizia pe situl CNATDCU, procesul incheindu-se cu investirea CNADTCU prin notificarea automata a platformei informatice, in vederea demararii procesului de analizare si solutionare pe fond a cererii. Aceasta etapa prealabila constituie un filtru necesar inainte de declansarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica daca intr-adevar, sesizarea persoanei interesate reprezinta in mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute in legatura cu etica profesionala a autorului unei teze de doctorat. Curtea aminteste ca determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal. In primul rand, reclamantul invoca drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezinta caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Analizand adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizarilor spre analiza existentei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca acesta a fost emis avand ca temei in drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########. Curtea retine ca obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi ori situatii juridice individuale si subiective. In acest sens, art. 31 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitata la indicarea dispozitiilor legale general aplicabile in cazul incetarii din functia de director al unui institut de cercetare si dezvoltare a oricarei persoane, fara a se putea trage concluzia ca se refera la situatia particulara a reclamantului. De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele actului, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate. In jurisprudenta comunitara s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat si emis si de circumstantele fiecarui caz. Or, in cauza de fata, se constata ca adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizarilor privind demararea cercetarii existentei plagiatului tezei de doctorat al carui titular este reclamantul, Ministerul Educatiei Nationale – UEFISCDI nu a precizat in ce consta efectiv indeplinirea celor 4 conditii prevazute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare pentru a conduce la demararea verificarilor de plagiat a unei teze de doctorat. Curtea observa, din aceasta perspectiva ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii celor 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. In plus, in ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite de sesizarile inregistrate la parat, Curtea evidentiaza dispozitiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevad explicit ce trebuie sa cuprinda continutul unei sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat. Raportat la cauza dedusa judecatii, Curtea retine din cuprinsul celor 3 sesizari supuse analizei, in temeiul carora au fost emise adresele de catre parata, ca reiese o aparenta de nelegalitate prin aceea ca acestea nu indeplinesc conditiile prevazute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), intrucat Anexele nu contin copiile documentelor consultate de catre titularul sesizarii si nici motivatia personala, aspecte confirmate inclusiv de catre Directia Generala Juridica si Control din cadrul Ministerului Educatiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288). In consecinta, Curtea constata ca exista o aparenta de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, avand in vedere ca cele trei sesizari nu au respectat cerintele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), nefiind indicate sursele proprii de documentare si nici motivarea personala a titularului cu privire la sesizarea formulata. Curtea conchide ca aspectele precizate mai sus reprezinta suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creeaza indoiala serioasa in privinta legalitatii actelor administrative contestate. Data fiind conturarea cazului bine justificat prin retinerea motivelor de indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea gaseste de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant. In ceea ce priveste conditia ca suspendarea executarii actului administrativ sa previna o paguba iminenta, in sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004, Curtea considera ca si aceasta conditie este indeplinita, pentru urmatoarele considerente: Prin sesizarile formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare in sensul supunerii spre verificare daca in procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etica profesionala, interesul demararii acestui demers fiind determinat si de functia detinuta in prezent de reclamant, respectiv cea de inalt demnitar, in aparatul administrativ central de stat. Astfel, luand in considerare, contextul social si politic in care s-a desfasurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar pana ca CNADTCU, respectiv instanta de judecata sa se pronunte asupra veridicitatii sustinerilor invocate prin sesizari, Curtea apreciaza ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea ca, pe langa faptul ca sesizarile nu au respectat conditiile prevazute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), acestea nu contin o analiza personala, motivata si sprijinita pe probe a celor care au formulat sesizarile. Totodata, luand in considerare cariera profesionala si, in concret, cea politica a reclamantului, generarea unei astfel de stiri are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, care poate sa conduca la retragerea increderii acordate, mai ales in contextul social si politic actual, in care este nevoie de o stabilitate in conducerea executiva a statului. De asemenea, astfel de sesizari neconforme sunt susceptibile si de a deveni arme ale adversarilor politici, important de mentionat fiind si faptul ca sesizarile si declansarea verificarilor avand loc in scurt timp de la preluarea de catre reclamant a functiei de prim-ministru al Romaniei. Prin urmare, imaginea publica a reclamantului a fost prejudiciata, avand in vedere standardul ridicat de conduita de care trebuie sa dea dovada oricine ocupa o astfel de functie in ierarhia statala, dat fiind si faptul ca inclusiv politicienii au dreptul de protectie a reputatiei, pentru asigurarea acestei protectii fiind necesare masuri care sa sanctioneze acuzatiile defaimatoare si neintemeiate sau nefondate. In concluzie cu privire la cea de-a doua conditie, Curtea precizeaza ca prin dispunerea suspendarii producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evita prejudicierea grava si iremediabila a drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, avand in vedere functia ocupata de acesta in ierarhia societatii si faptul ca, chiar si declansarea, in conditii de aparenta nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine si a reputatiei sale profesionale. Pentru toate aceste motive, urmeaza a respinge exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a admite cererea si de a dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Printr-o altă decizie, din data de 1 martie 2022, un alt complet de la această instanță suspendase efectele înregistrării celor trei sesizări. Parchetul General a demarat o anchetă penală, justificată de o presupusă încălcare a drepturilor de autor, și a luat toate documentele aflate la Consiliu despre acest caz. În 2007, pe vremea când era judecător la Brașov, Marius Iosif a fost numit de ministrul Justiției din acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu, ca director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister. La puțin timp, Chiuariu l-a detașat pe Iosif ca director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, post pe care l-a ocupat până în 2008. El a mai fost numit de Chiuariu și ca președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA, în perioada iunie 2007 – decembrie 2008. După plecarea liberalilor de la Putere, Iosif s-a întors în magistratură, apoi a demisionat și a devenit avocat, pentru ca, recent, să devină din nou judecător, la Tribunalul București, de unde, la fel ca Tudor, a fost detașat la Curtea de Apel București. Jurnaliștilor de la G4Media le-a fost refuzat accesul la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă – un lucru rar și curios, de vreme ce miza o constituie documente publice, postate de pe site-ul CNATDCU, în timp ce reclamantul este persoană publică, iar alte două părți – Unitatea Executivă și Ministerul Educației – sunt instituții publice. Magistratul Marius Iosif a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la această speță. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat La scurt timp după dezvăluirea G4Media.ro, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată. După ce G4Media.ro a solicitat un punct de vedere de la Curtea de Apel București despre indiciul manipulării repartizării aleatorii din dosarul Ciucă, de pe portalul instanțelor a fost ștearsă dovada în acest sens, iar acest lucru a avut loc sâmbătă, 25 iunie, într-o zi nelucrătoare. Controversele din jurul tezei de doctorat a premierului Ciucă au început în luna ianuarie 2022, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat pe site-ul pressone.ro, multiple dovezi care arătau că o mare parte din lucrare, susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, a fost plagiată. Jurnalista Emilia Șercan a acuzat faptul că a fost ținta unei campanii de discreditare, la care părtașe au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne.
