joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

58 articole
Economie

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei. Administratorul infrastructurii feroviare, CFR SA, estimează o pierdere de 955,436 milioane pentru anul în curs, mai mare cu peste 909% faţă de cea înregistrată în 2022, potrivit instrumentului de motivare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR" SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei "Rezultatul brut programat pentru anul 2023 este negativ - pierdere, în valoare de 955.436,44 mii lei. Estimarea unei pierderi în anul 2023 în valoare de 955.436,44 mii lei, mai mare decât cea realizată la data de 31.12.2022 cu 909,67%, respectiv cu suma de 860.807,54 mii lei sunt următoarele: diminuarea veniturilor din transferuri pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 14,12%, respectiv cu suma de 265.689,30 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022; creşterea cheltuielilor de personal cu 32,49%, respectiv cu suma de 656.782,46 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar începând cu data de 01.07.2023; creşterea cheltuielilor cu stocurile (energie, apă şi combustibil) cu 24,06%, respectiv cu suma de 82.724,83 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare; creşterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi cu 19,22%, respectiv cu suma de 54.837 mii lei", se spune în documentul lansat vineri în consultare publică. La toate acestea se adaugă faptul că CFR SA gestionează infrastructura feroviară publică având o legislaţie specifică şi dedicată, cu venituri plafonate prin reglementări legale şi cu cheltuieli fixe de administrare şi funcţionare. Taxa de cale ferată CFR SA şi-a proiectat pentru 2023 veniturile totale în valoare de 5,29 miliarde de lei, în creştere faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12%, respectiv cu suma de 209,547 milioane lei. În structură, veniturile din exploatare, de 5,155 miliarde de lei, deţin o pondere 97,44%, iar veniturile financiare, în valoare de 135,212 milioane de lei, au o pondere de 2,56% în veniturile totale. Veniturile din exploatare au fost programate în creştere cu 4,16% faţă de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 205,648 milioane de lei. Cifra de afaceri, în valoare de 1,155 miliarde lei, a fost programată în creştere cu 10,38% (+108,621 milioane lei) faţă de cea realizată la data de 31.12.2022 şi reprezintă 22,40% din totalul veniturilor de exploatare. "Venitul din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) este principalul venit obţinut de companie în urma punerii infrastructurii feroviare, în mod nediscriminatoriu, la dispoziţia tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători, în baza contractelor de acces. Programarea acestui element de venit s-a realizat în baza solicitărilor de trasee ale operatorilor de transport feroviar de călători şi al volumului estimat al traficului feroviar, care urmează să fie realizat de operatorii de transport feroviar de marfă în anul 2023. Valoarea programată pentru anul 2023 este de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31.12.2022, şi reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare", se arată în instrumentul de motivare. Statul bagă bani, dar nu e suficient Veniturile din subvenţii şi transferuri de exploatare, aferente cifrei de afaceri nete, în valoare de 1,616 miliarde lei, reprezintă contribuţia bugetului statului la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia infrastructurii feroviare publice aflată în proprietatea statului şi în administrarea companiei. Veniturile din transferurile pentru întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în anul 2023 au fost programate în scădere cu 14,12%, respectiv cu suma de 265,689 milioane lei, faţă de cele realizate la finele anului trecut, au o pondere de 31,36% în totalul veniturilor de exploatare şi se utilizează cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, asigurarea cheltuielilor stabilite de lege aferente activităţii de întreţinere şi funcţionare a infrastructurii feroviare publice şi asigurarea cheltuielilor stabilite prin contractele de prestări servicii. "Alocaţiile bugetare prevăzute pentru Compania Naţionala de Căi Ferate 'CFR' SA în Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/19.12.2022, nu acoperă integral achitarea obligaţiilor companiei către bugetul general consolidat, a salariilor necesare activităţii de întreţinere şi exploatare din ramura linii şi instalaţii. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat a drepturilor salariale aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje, acoperirea influenţei aplicării Legii nr. 195/07.09.2020 privind Statutul personalului feroviar începând cu data de 1 iulie 2023 este necesară suplimentarea, în cursul anului 2023, a sumei de 1.616.261 mii lei, care a fost alocată prin Legea nr. 368/2022 - Legea bugetului de stat pe anul 2023, cu suma de 373.343,00 mii lei, astfel: 598 mii lei pentru achitarea obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului; 745 mii lei pentru achitarea salariilor aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje", potrivit documentului. Compania a preluat 2.239 de angajați Cheltuielile cu personalul au fost programate în creştere cu 28,30%, respectiv cu suma de 590,716 milioane lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 2,589 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 28,63%, respectiv cu suma de 576,193 milioane lei faţă de suma aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022. Creşterea cheltuielilor de natură salarială are la bază, printre altele, preluarea de către CFR SA a unui număr de 2.239 salariaţi de la societatea afiliată Electrificare CFR SA. "Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate în anul 2022, în sumă de 1.952.619,02 mii lei, nu depăşeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr. 1278/2022, în valoare de 2.012.761,10 mii lei", se mai spune în document. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2023, în valoare de 3,434 miliarde lei, au fost programate în creştere cu 51,05%, respectiv cu suma de 1,161 miliarde lei, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022. Creanțe la CFR Marfă și CFR Călători Sursele de investiţii pentru anul 2023 vor fi asigurate din: surse proprii (960.610 lei), alocaţii de la buget pentru investiţii (162 milioane lei), buget de stat şi fonduri externe nerambursabile (133,355 milioane lei), din care: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programe din fondul de coeziune (1,378 miliarde lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (1,470 miliarde lei), proiecte aprobate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (148,643 milioane lei). Totodată, CFR SA estimează că plăţile restante, care sunt în valoare de 310 milioane lei, aproape că se vor dubla şi vor fi în creştere cu suma de 293,66 milioane lei faţă e cele realizate la data de 31.12.2022. Motivele care stau la baza acestei estimări sunt: neîncasarea creanţelor restante de la CFR Marfă şi CFR Călători până la finalul anului 2023; alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreţinerii şi exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanţare; rezultatul brut negativ (pierdere) al companiei; indicele de creştere a veniturilor totale, programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 4,12%, iar indicele de creştere a cheltuielilor totale programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 20,72%. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea "La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanţe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei şi CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei. În anul 2023, SNTFM 'CFR Marfă' SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul Bucureşti în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanţelor care se vor încasa de la această societate", se menţionează în instrumentul de motivare.

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei (sursa: CFR Infrastructură)
Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Economie

Misterul Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos. SAGA Festival, evenimentul care încearcă să concureze Untold, este un mister financiar. Cele mai recente date financiare ale companiei care organizează festivalul arată că afacerea este dezastruoasă. Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos SAGA Festival este organizat de firma Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. La finalul lui 2021, anul primei ediții a evenimentului, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Țeapa Saga Festival: 26,6 milioane lei – pierderi, 35,9 milioane lei – datorii. Terorizarea unui întreg cartier timp de trei nopți – neprețuită Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Deși multe companii au furnizat anul acesta date financiare pentru 2022, nu este și cazul Saga Festival SRL. Așadar, în acest moment nu există informații publice despre performanța financiară a evenimentului în 2022. Ce se știe este că a doua ediție a festivalului a fost organizată pe Arena Națională. Evenimentul a fost autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care a acoperit tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Reacțiile bucureștenilor care locuiesc în zonă au fost extrem de critice.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei Foto: Facebook
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar o treime fac profit
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25% (sursa: pexels.com/Johann Piber)
Mediu

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25%. Temperaturile scăzute din ultima perioadă şi ninsorile compromit producţia de miere, cu atât mai mult cu cât apicultorii se confruntă cu preţuri de dumping pe piaţa naţională şi mai nou încearcă să combată un parazit care afectează familiile de albine. Cald în februarie, frig în aprilie Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti (AAP) Buzău, condiţiile meteo înregistrate în ultimele luni şi cu precădere valul de frig din debutul lunii aprilie au afectat grav familiile de albine. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Situaţia este deosebit de dificilă pentru noi apicultorii, în această perioadă familiile de albine trebuiau să se dezvolte în schimb din pricina temperaturilor şi a faptului că iată acum şi ninge afară, familiile nu au reuşit să se dezvolte. Ştim foarte bine că în interiorul familiilor de albine trebuie să se asigure o temperatură de până în 35 de grade pentru menţinerea puietului, ceea ce este foarte greu, am avut şi -7 grade zilele trecute. Putem spune că am început foarte greu anul. În luna februarie au fost temperaturi ridicate, albinele au ieşit afară, s-au uzat iar acum nu se mai pot regenera astfel încât să trăiască mai mult, până se naşte altă albină mai tânără. Ne confruntăm şi cu faptul că familiile de albine trebuiau să-şi asigure din natură polenul şi nectarul lor pentru dezvoltarea", a declarat, pentru Agerpres, Mihăilă Prahoveanu, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti Buzău. Pierderi pe toată linia Prin urmare, apicultorii se aşteaptă la un an compromis din punct de vedere al producţiei de miere. În zonele de deal şi de munte, florile pomilor fructiferi au fost afectate de frig, vând şi zăpadă iar mutarea albinelor pe terenurile cultivate cu rapiţă nu va conduce rezultatele aşteptate din pricina faptului că familiile nu sunt dezvoltate. "Începutul fiind atât de rău, situaţia este clară. Acest timp nu îl mai putem recupera. Mai avem o săptămână, dacă nu şi mai puţin, până când începe culesul de rapiţă şi practic noi mergem la acest cules dar cu siguranţă nu vom realiza mai nimic pentru că familiile de albine sunt foarte slabe. Producţia la culesul de rapiţă va fi, în opinia mea, la zero. Albina în condiţii de temperaturi reduse iese la sacrificiu din stup pentru a-şi aduce apa necesară puietului, pentru că acesta este instinctul lor. Ies afară, amorţesc şi mor. Este un an compromis, nu putem stăpâni situaţia, ca anul acesta nu s-a întâmplat niciodată. Pierderile sunt şi pe linia pomiculturii, florile au căzut. Producţia de miere va fi cu siguranţă mai scăzută faţă de anul trecut", a precizat apicultorul buzoian. Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25% Condiţiile meteo nu sunt singurele care vor determina un rezultat dezastruos în acest an pentru apicultori, a declarat Mihăilă Prahoveanu, preşedintele AAP: "Noi ne mai confruntăm şi cu altă mare problemă pe care nu o mai putem gestiona, un parazit, în contextul în care familiile de albine sunt slabe. Sunt foarte multe pierderi, la nivel naţional se estimează pierderi de 20-25 la sută, iar medicamentele cu care intervenim nu sunt viabile. O altă problemă, preţul la miere este foarte scăzut, după încheierea acordului dintre România şi Ucraina, prin care se permite anumitor produse transportul fără plata taxelor vamale. Citește și: EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică. I-a fost avocat lui Valentin Ceaușescu Mierea chinezească a pătruns în Uniunea Europeană şi deja se fabrică miere artificială şi de aici, noi apicultorii am rămas cu mierea pe stoc din pricina preţului de achiziţie şi a cantităţii atât de mare de miere care a inundat piaţa. Mierea românească premiată la toate festivalurile internaţionale, acum nu mai poate fi vândută". Din aceste motive, potrivit reprezentanţilor asociaţiei, din cei 700 de membri înregistraţi la nivelul judeţului Buzău au mai rămas în jur de 500 iar numărul este într-o continuă scădere.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii pierdut cinci

La Bahmut, pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci, apreciază surse din NATO, citate de CNN. Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci „Oficialul a avertizat că raportul de cinci la unu este o estimare bazată pe informații. Oficialul a vorbit cu CNN cu condiția de a rămâne anonim, deoarece nu are voie să discute despre aceste informații. În ciuda raportului favorabil Kievului, el a apreciat că Ucraina a suferit pierderi semnificative în apărarea orașului. În ianuarie, Der Spiegel cita surse din serviciile germane de informații care apreciau că ucrainenii pierd zilnic sute de militari, la Bahmut. Oficialii ucraineni au susținut în repetate rânduri că au provocat pierderi grele Rusiei în timp ce Moscova încerca să cucerească Bahmut”, arată acest post de televiziune. Lupta Ucrainei pentru Bahmut a devenit importantă din punct de vedere strategic din cauza componenței actuale a forțelor rusești staționate în zonă, se arată în evaluarea de luni noapte spre marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Unele rapoarte occidentale au sugerat recent că Ucraina își consumă trupe de elită și echipamente în mare parte pentru a-i combate pe recruții grupului de mercenari Wagner, care sunt doar simplă carne de tun. NEW: #Ukraine will continue to defend #Bakhmut for now. While Bakhmut itself isn't intrinsically important operationally or strategically, Ukraine’s fight for it has become strategically significant due to the current composition of Russian forces there.? https://t.co/MKpVxSLnlI pic.twitter.com/tDKUJTCTRn— ISW (@TheStudyofWar) March 7, 2023 Această observație este în general corectă, notează experții ISW, subliniind în același timp că rezerva de prizonieri ruși apți pentru operațiuni de luptă nu este nelimitată, iar lichidarea a zeci de mii dintre ei în Bahmut înseamnă că aceștia nu vor fi folosiți pentru lupte mai importante. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut. Armata rusă suferă pierderi colosale în lupta pentru Bahmut, oraş din estul Ucrainei, a declarat duminică ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru cotidianul german Bild. Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut "Pierderile ruşilor sunt de ordinul a 500 de morţi şi răniţi în fiecare zi", a spus el, adăugând că militarii ruşi nu sunt altceva decât "carne de tun" în "tacticile de tip tocător de carne" folosite de către Moscova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Numărul nu a putut fi verificat independent, notează dpa, care aminteşte că în oraşul Bahmut se duc lupte grele de câteva uni de zile. Grupul de mercenari Wagner este deosebit de activ în zonă. Liderul său, Evgheni Prigojin, considerat un apropiat al Kremlinului, a recrutat anterior bărbaţi din închisorile ruse. Potrivit unor relatări, tocmai în rândul acestor recruţi pierderile sunt extraordinar de mari, aminteşte dpa. Organizaţia pentru drepturile omului "Rusia în spatele gratiilor" a estimat recent că, din cei 50.000 de mercenari recrutaţi din puşcării, doar 10.000 mai sunt încă pe front. Restul au fost ucişi, răniţi, capturaţi sau au dezertat. Cât de important strategic e Bahmut? Potrivit lui Reznikov, Bahmut este "un loc simbolic pentru ruşi" şi de aceea fac eforturi atât de mari pentru a-l captura. Totuşi, capturarea oraşului nu va influenţa cursul luptelor din regiunea Donbas, a declarat el. Anterior, şi Kievul a acordat Bahmutului o mare importanţă simbolică. Citește și: Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre "fortăreaţa Bahmut", despre care a spus că nu va fi abandonată. Între timp, tonul a devenit mai moderat, căderea oraşului fiind considerată acum drept posibilă. Totuşi, Ucraina vrea să-şi menţină poziţiile în Bahmut cât mai mult timp cu putinţă, în parte pentru că luptele fac ca Rusia să piardă oameni şi timp.

Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a pierdut mulți soldați decât în toate războaiele

În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan, arată o analiză a unuia din cele mai prestigioase think-tank-uri din Washington DC, Center for Strategic and International Studies (CSIS). În total, Rusia a suferit pierderi de circa 200.000 - 250.000 de persoane rănite, ucise și dispărute, doar în primul an de război. Aceste estimări privind numărul de victime includ soldații ruși obișnuiți, luptătorii din miliție și contractorii privați din Grupul Wagner. Analiza mai arată că rata soldaților ruși uciși într-o lună în Ucraina este de 25 de ori mai mare decât cea din Cecenia și de 35 de ori mai mare decât cea din Afganistan. „Deși numărul victimelor rusești din Ucraina pălește în comparație cu rata mortalității sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, contextul politic este extrem de diferit”, scrie CSIS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Analiza urmărește să arate care este actuala stare a conflictului militar și cum ar putea evolua. La final, ea explică ce tipuri de armamente ar fi utile Ucrainei, pentru a sparge fortificațiile rusești. Tabel: CSIS Această analiză prezintă trei argumente principale. În primul rând, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură caracterizat prin forțe ascunse în tranșee, atacuri în valuri umane, baraje de artilerie și pierderi mari de ambele părți. În al doilea rând, Ucraina s-a descurcat extraordinar de bine în fața unui adversar cu un avantaj semnificativ în ceea ce privește resursele materiale. Un factor care a contribuit probabil la performanța Ucrainei este inovația militară, exemplificată prin utilizarea de către Ucraina a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAV) în operațiunile armelor combinate. Multe dintre inovațiile Ucrainei au venit de jos în sus, datorită unui mediu militar care încurajează și permite ofițerilor subalterni să caute inovația. În al treilea rând, în timp ce inovația militară va fi necesară pe măsură ce războiul continuă, aceasta nu va fi suficientă pentru a contrabalansa nevoile materiale ale armatei ucrainene, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, artileria cu rază lungă de acțiune, vehiculele blindate, avioanele de luptă, munițiile, piesele de schimb și resursele logistice. Occidentul, inclusiv Statele Unite, ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit și pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Ucraina are nevoie de sisteme avansate, inclusiv avioane F-16 „Natura războiului din Ucraina poate fi văzută cel mai clar în luptele pentru Bakhmut, un mic oraș din regiunea Donețk din Ucraina. Timp de luni de zile, forțele rusești au bombardat neîncetat orașul, au luptat din casă în casă și au folosit atacuri cu valuri umane pentru a-i copleși pe apărătorii ucraineni (…) În ciuda luptelor intense din timpul iernii, Rusia a capturat doar aproximativ 400 de mile pătrate de teritoriu ucrainean pe întreg frontul de est din septembrie 2022 (...) Există numeroase semne ale războiului de uzură, inclusiv sisteme de tranșee defensive ale infanteriei, șanțuri și berme antitanc și cratere de impact ale artileriei”, explică CSIS. „Pe lângă instruire și informații, Ucraina are acum nevoie de sisteme avansate pentru a desfășura operațiuni ofensive într-un război prelungit, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, artilerie cu rază lungă de acțiune, vehicule blindate, avioane de luptă și muniții, precum și piese de schimb și instruire. Aceste tipuri de muniții, sisteme de armament și materiale sunt esențiale pentru a ajuta forțele ucrainene să desfășoare contraatacuri eficiente împotriva forțelor rusești săpate”, arată studiul CSIS, care recomandă ca SUA să ofere inclusiv avioane F-16.

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Foto: Twitter
Eveniment

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă

Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023 a fost cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei până acum: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși. Armata ucraineană a mărit numărul de morți din rândul militarilor ruși cu 1.030, în cursul nopții, ajungând la 133.190, și a descris această creștere ca fiind cea mai mare din război. La rândul ei, Rusia a declarat că Ucraina a avut 6.500 de victime în luna ianuarie. Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Kievul nu a oferit detalii, iar datele nu au putut fi verificate în mod independent, scrie Reuters. „Dar afirmația potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase de până acum se potrivește cu descrierile ambelor părți ale unei campanii din ce în ce mai intense de război de tranșee, care a lăsat câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei pline de cadavre”, scrie agenția de presă. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis trupe și mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranța că va putea prezenta noi câștiguri la momentul primei aniversări a invaziei. ?️Russian failed attack in the direction of Avdiivka, #Donetsk Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/jfs7NG4EV3— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 6, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a scris, la 3 februarie, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Poți citi și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți Foto: Twitter Defense of Ukraine
Eveniment

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în Ucraina,

Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, scrie, azi, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner. Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina „Cu Moscova disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata rusă a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați pe linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi. Analiștii din Rusia spun că este puțin probabil ca pierderile de vieți omenești să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a comparat acest război cu ceea ce s-a confruntat țara în al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici. Oficialii americani au spus că cred că Putin poate accepta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic”, scrie New York Times. În noiembrie, șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley, vorbea despre 100.000 de ruși uciși sau răniți. În ianuarie, a apreciat că numărul victimelor este „mult peste” 100.000. La televiziunea norvegiană, pe 22 ianuarie, generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a înregistrat 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, plus 30.000 de civili. „Sunt consumabile” Kusti Salm, ministrul adjunct al Apărării al Estoniei, a spus, într-un briefing la Washington, săptămâna trecută, că Rusia este mai capabilă să suporte pierderi mari de vieți omenești decât Ucraina. „În această zonă, rușii au angajat între 40.000 și 50.000 de deținuți sau prizonieri. Ei se confruntă cu soldați obișnuiți, oameni cu familii, oameni cu pregătire obișnuită, oameni valoroși pentru armata ucraineană. Deci cursul de schimb este nedrept. Nu este unul la unu pentru că, pentru Rusia, deținuții sunt consumabile (expendable). Din perspectivă operațională, aceasta este o situație foarte nedreaptă pentru ucraineni și o mișcare tactică inteligentă din partea rusă”, a spus Kusti Salm. New York Times amintește că, în al doilea război mondial, Stalin a trimis pe front circa un milion de deținuți. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean”

Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro, arată datele portalului bank360.hu. Inflația din Ungaria continuă să fie cea mai ridicată în Europa. După 22,5% în noiembrie, luna trecută a urcat la 24,5%. Creșterea se datorează și eliminării plafonului pentru prețurile la carburanți, dar nu numai. Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut „Potrivit datelor de la Banca Centrală a Ungariei, fondurile de pensii facultative au suferit o pierdere de 187,33 miliarde HUF (N.Red: circa 470 de milioane de euro) până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă un record istoric. De atunci, piața s-a corectat oarecum, dar scăderea este încă uriașă”, scrie bank360.hu. Rezultatele fondurilor de pensii facultative Grafică: bank360.hu În 2022, niciun fond de pensii din Ungaria nu a obținut randamente reale (adică câștigul să depășească inflația) și există, de asemenea, pierderi uriașe. Potrivit calculelor portalului Bank360.hu, se pare că niciun fond de pensii nu a realizat un randament real în 2022. Pierderea poate fi măsurată în sute de miliarde de forinţi, iar pierderea procentuală ar putea fi chiar de până la „două cifre minus”. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Nici anul 2021 nu a fost prea promițător, iar apoi a venit și „gaura neagră” din 2022, când majoritatea celor peste un milion de membri ai fondurilor de pensii facultative au fost dezamăgiți și abia acum se confruntă cu rezultatele. Fondurile mai puțin riscante au avut cele mai bune rezultate, cei care au ales investiții mai riscante au fost victimele obligațiunilor guvernamentale și ale cotărilor la bursă.

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum - a calculat agenția Bloomberg Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum, a calculat agenția Bloomberg. Potrivit agenției, pe 24 februarie, când s-a declanșat invazia, oamenii de afaceri ruși au pierdut 46,6 miliarde de dolari. În lunile care au urmat impunerii sancțiunilor occidentale, aceștia au pierdut încă 47 de miliarde de dolari. Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari „Superyachturile sunt trase la mal, piața imobiliară ultralux din Londra se pregătește pentru o scădere, iar Roman Abramovici anunță că va vinde Chelsea FC din Premier League”, scrie Bloomberg. Agenția a calculat și pierderile suferite de miliardari din alte țări. În total, Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao și Mark Zuckerberg au pierdut în jur de 392 de miliarde de dolari. The world's richest people lost $1.4 trillion in 2022, led by Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao and Mark Zuckerberg https://t.co/K5nyezT1g2— Bloomberg Wealth (@wealth) December 29, 2022 Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai bogați 500 de oameni din lume au ajuns să piardă 1,4 trilioane de dolari în 2022. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Același indice indică faptul că Ghenadi Timchenko a pierdut 10,7 miliarde de dolari de la începutul anului, Leonid Mikhelson — 7,87 miliarde de dolari, Vladimir Potanin — 2,37 miliarde de dolari. Timchenko controlează o uriașă exploatare de gaze, Novatek, și este exportator de petrol. El este prieten cu Vladimir Putin. Mikhelson este, de asemenea, acționar la Novatek, fiind prieten cu Timchenko. Potanin este cel mai bogat om din Rusia și controlează producția de nichel și paladiu.

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale. Banii care ar trebui folosiți pentru pacienții spitalelor se întorc la buget din cauza birocrației. Fișe necompletate, bani pierduți de spitale Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași a pierdut 159.000 lei pentru că medicii nu au completat toate rubricile unor fișe de spitalizare de zi, în valoare de doar 6.400 de lei. Nici când cazul a ajuns în instanță, juriștii spitalului nu s-au prea agitat. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare” Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să stabilească soarta banilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră