joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

54 articole
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Dezastrul lăsat de Ciolacu: bugetari multi si prea bine platiti Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Ciolacu: 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024

Dezastrul lăsat de guvernul Ciolacu: puțin peste 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024, arată datele ministerului de Finanțe. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Practic, guvernul PSD-PNL-UDMR nu a concediat nici un bugetar - probabil a angajat, fiindcă datele de la Finanțe nu arată câte persoane au plecat din sistem - iar cheltuiuelile cu aceștia au crescut în primele cinci luni din 2025 cu 11,3% față de perioada similară din 2024.  Dezastrul lăsat de Ciolacu Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai rău, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Ele au fost de 22,86 mld lei, cu 6,86 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, după primele cinci luni se cheltuise 0,9% din PIB cu dobânzile. Acum s-a ajuns deja la 1,2% din PIB.  Primele cinci luni ale anului 2025 s-au încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă (sursa: nato.int)
Eveniment

Toate țările NATO au atins cota de 2% din PIB pentru Apărare. Campioana: Polonia, cu peste 3,5%

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat marți că toate cele 32 de state membre au atins obiectivul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, stabilit în urmă cu 11 ani. 2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă Declarația a fost făcută în marja reuniunii G7 din Canada, cu o săptămână înainte de summitul NATO programat la Haga. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Potrivit lui Rutte, Portugalia și Canada s-au angajat oficial să atingă pragul de 2% în 2025, ceea ce înseamnă că întreaga alianță respectă acum această obligație bugetară. Liderii NATO urmează să se reunească la Haga în perioada 24–25 iunie pentru a discuta noi obiective strategice. Trump presează pentru o nouă țintă: 3,5% din PIB În ciuda progreselor, presiunile exercitate de președintele american Donald Trump determină Alianța să ia în calcul stabilirea unui nou prag de cheltuieli pentru apărare, de minimum 3,5% din PIB. În plus, o cotă de 1,5% din PIB ar urma să fie alocată cheltuielilor conexe, precum infrastructura militară, ducând totalul recomandat la 5%. Germania ajunge la 2%, Polonia depășește 3,5% Germania a reușit să atingă pentru prima dată în 2023 ținta de 2% din PIB, stabilită în 2014. Polonia este singurul stat membru care a depășit deja nivelul de 3,5%. Islanda, care nu are armată proprie, rămâne singura excepție din statisticile NATO privind cheltuielile de apărare.

Creștere economică zero în trimestrul I, anunță INS Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024 Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024, spune premierul de la Chișinău, Dorin Recean, într-un interviu pentru Financial Times. Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Rusia a cheltuit 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile În acest interviu el a mai afirmat că Rusia se pregătește să aducă 10.000 de soldați în regiunea separatistă Transnistria.  „Rusia dorește să desfășoare 10.000 de soldați în regiunea separatistă Transnistria de la granița cu Ucraina și urmărește să instaleze în acest scop un guvern pro-Kremlin în Moldova, a declarat premierul țării. Moscova are un număr mic de soldați în Transnistria, care este controlată de separatiști într-un conflict înghețat de 33 de ani. Cu toate acestea, enclava fiind blocată între Ucraina și un guvern pro-UE din Moldova, Rusia nu poate trimite în prezent mai multe trupe acolo. Dar prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean, a declarat pentru Financial Times că Rusia se amestecă în viitoarele alegeri parlamentare din septembrie, în speranța că un viitor guvern mai prietenos îi va permite să trimită mai mulți soldați”, relatează Financial Times.  Interferența Moscovei se manifestă prin propagandă online și transferuri ilegale în numerar către partide și alegători, a arătat Recean. Potrivit premierului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1 % din PIB-ul Moldovei pentru campanii de influență în 2024. Financial Times amintește că, în octombrie 2024, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE a fost aprobat cu o diferență de doar 0,7 % dintre alegători, după ceea ce guvernul Recean a declarat a fi o campanie masivă de influență rusească.      

Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni Foto: Facebook
Economie

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu aproape 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB la finalul lunii februarie, arată datele publicate cu mare întârziere de ministerul de Finanțe.  Citește și: Actorul Mihai Mălaimare, care i-a amenințat cu "canalul" pe cei care nu votează cu Simion, dat afară de Universitatea din Sibiu Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni La finalul lunii decembrie 2024, guvernul Ciolacu I înregistra o datorie de 54,8% din PIB. La final de februarie crescuse cu 1,5% din PIB - potrivit metodologiei UE. Brut, datoria publică era de 990,8 miliarde de lei, cu 26,898 miliarde de lei în plus față de decembrie.  „În acest an doar cheltuielile cu dobânzile riscă să ajungă la 2,7% din PIB!”, avertiza, miercuri, economistul Bogdan Glăvan.  „Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a unei creșteri preconizate a plăților de dobânzi”, a precizat Comisia Europeană, în Prognoza de primăvară 2025, publicată luni.  Astfel, România va pierde și ultimul criteriu de convergență pentru aderarea la zona euro, pe care îl mai respecta, respectiv datoria publică sub limita de 60% din produsul intern brut. 

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale - Eurostat

România a înregistrta una din cele mai dure căderi ale producției industriale, arată datele publicate azi de Eurostat. „Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+50,2%), Malta (+10,1%) și Lituania (+7,8%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Bulgaria (-8,3%), România (-7,8%) și Danemarca (-5,7%)”, arată Eurostat.  Citește și: Anca Alexandrescu anunță că „sistemul” pregătește un film porno în care pare că joacă George Simion, într-un rol gay România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Încă de miercuri, Institutul Național de Statistică a arătat că „în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-4,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%)”. „În perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).   Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%)”, mai explică INS.  Azi, INS a arătat că produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul unu din 2025 cu 0,2% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.  Însă PIB-ul nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior.  

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră