joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensie speciala

63 articole
Eveniment

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români: 69.343 de lei/lună (pțin sub 14.000 de euro), scrie site-ul Antenei 3. Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Potrivit acestui post - care nu oferă alte detalii despre beneficiarul acestei pensii - 30% din sumă, respectiv 21.085 de lei, este bazată pe contributivitate, iar 70%, adică 48.258 de lei, este subvenția lunară de la buget.  Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  CCR discută în 24 septembrie sesizarea ICCJ privind legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Pensia medie a magistraților a ajuns, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP), la 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor. Din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara, în august, că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător dacă intră în vigoare legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială Foto: CCR
Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților

Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu: 59,6%. Datele apar într-un comunicat al Institutului Național de Statistică privind pensia medie lunară în trimestrul II din 2025 și se referă la pensionarii cu stagiu complet de cotizare.  Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu În schimb, magistrații care se pensionează după 25 de ani de activitate, înainte de a împlini 50 de ani, au pensii egale cu ultimul lor salariu. Guvernul Bolojan încearcă să schimbe legea și să ducă aceste pensii la 70% din ultimul lor salariu.  „Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câștigul salarial mediu net (59,0% în trimestrul precedent)”, arată INS.  Pe d ealtă parte, puterea de cumpărare a pensionarilor obișnuiți a scăzut ușor: „Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%”.  În august, pensia medie a magistraților era de 25.356 de lei.  Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani, iar pensiile acestora nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu.  În august, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a afirmat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

La cât a ajuns pensia medie a magistraților Foto: ICCJ
Eveniment

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025

La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP): 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor.  Și numărul celor care beneficiază de această pensie a crescut ușor, de la 5.622 în ianuarie, la 5.697, în august. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” La cât a ajuns pensia medie a magistraților Potrivit datelor CNPP, din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. În schimb, pensia medie pentru peste 3,6 milioane de pensionari pensionați la limita de vârstă este de 3.158 de lei. În ianuarie a fost de 3.143 de lei, creșterea fiind de 15 lei, față de 171 de lei în cazul pensiilor speciale ale magistraților.  Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în august anul curent, 791 de persoane (692 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.978 de lei, din care 3.005 de lei pensie din bugetul de stat.În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 874 de persoane (654 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.210 de lei (3.540 de lei de la bugetul de stat).Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.348 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.138 de lei, din care 8.083 lei suportaţi din bugetul de stat.Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 677 de persoane (toţi cu pensie din BASS), media fiind de 10.268 de lei, din care 2.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.326 de pensionari (1.918 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.985 de lei, din care 4.248 de lei suportaţi din bugetul de stat. 

Pensie specială uriașă pentru Marian Enache (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensie specială uriașă: 20.500 de euro lunar va încasa Marian Enache, ex-președintele CCR

Pensie specială uriașă pentru Marian Enache. Fostul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, va încasa o pensie specială uriașă, de 20.500 de euro lunar, provenită din trei surse, dintre care două privilegiate – cea de fost președinte CCR și cea de fost deputat. Pensie specială uriașă pentru Marian Enache Subiectul pensiilor speciale rămâne extrem de controversat, în condițiile în care Guvernul Bolojan a adoptat recent proiectul de lege pentru reformarea acestora, ce urmează să fie asumat luni în Parlament. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Magistrații din întreaga țară protestează împotriva schimbărilor, Bruxelles-ul cere reformă, iar cetățenii obișnuiți solicită echitate în sistemul de pensii. În timp ce se discută creșterea vârstei de pensionare și plafonarea sumelor, la Iași apar tot mai multe cazuri de pensionari „speciali” cu venituri lunare colosale. Continuarea, în Ziarul de Iași

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție Foto: captură video Digi 24
Eveniment

La cât a ajuns, în iunie 2025, pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție: potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, aceasta este de 25.258 de lei. Pensia medie a judecătorilor și procurorilor este în ușoară creștere, pentru că în ianuarie ea era de 25.185 de lei. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La cât a ajuns pensia medie a magistraților Din pensia medie în iunie, de 25.258 de lei, 22.061 lei este partea suportată de la bugetul de stat - practic, o subvenție pe viață - și numai 7.469 de lei este partea bazată pe contributivitate.  Un număr de 5.680 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale.  Acum două zile, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a apreciat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este mică. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”, a afirmat ea.  Însă, datele publicate de CNPP arată că, în iunie 2025, pensia medie pentru limita de vârstă era, în cazul unui cetățean obișnuit, 3.156 de lei. 

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Foto: Captură Digi 24
Eveniment

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică: a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemenază ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ea a fost avocat până în 2004, după care, din 2004, a ajuns judecător. Din 2012, a activat la Curtea de Apel București. Presa nu consemnează condamnări în dosare importante, date de Costache. În schimb, site-ul luju.ro consemnează că „judecătorii Valentin Mihai și Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel București l-au achitat definitiv marți, 25 mai 2021, pe fostul primar PNL al comunei Jilava, Adrian Mladin, după ce la fond Tribunalul București îl condamnase la nu mai puțin de 8 ani de închisoare cu executare”. Potrivit luju.ro, cei doi judecători au decis că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.  Presa a susținut că Elena Costache a impulsionat numirea Liei Savone în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, CSM a declanșat cu mult mai repede decât prevede legea (în mai) procedura de numire a noului șef al Curții Supreme în locul Corinei Corbu, al cărei mandat expira abia în septembrie. Vineri, la Digi 24, ea a spus că o pensie de peste 11.000 este mică: „Acum o să îmi asum și un răspuns direct - da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă... 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”. 

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială: informația apare într-o scrisoare trimisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Comisia Europeană. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În scrisoare, CSM se plânge că puterea politică vrea să taie pensiile magistraților și să-i pună să muncească mai mult. Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială „De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare”, se arată în document. Însă CSM merge mai departe și amenință că alte câteva sute, inclusiv circa 80% din judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar putea pensiona.  „Numai în anul 2025 se pot pensiona un număr de 628 de judecători, din care 83 judecători sunt doar la Înalta Curte de Casație și Justiție din totalul de 109 de judecători pe care îi are în prezent instanța supremă”, se afirmă în scrisoarea CSM.  Într-un alt document, Consiliul arăta: „Până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale. În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie”.  „Situația prezentată pune in lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească. Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficiența și calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, in condițiile in care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea”, se mai plânge CSM către Comisia Europeană.   

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului , condus de un pensionar penal, Laszlo Borbely Foto: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Politică

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR: obscurul Departament pentru Dezvoltare Durabilă îl are în frunte pe Laszlo Borbely, beneficarul a două pensii, din care una, de deputat, specială. Laszlo Borbely a fost parlamentar și ministru UDMR.  Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea lui Laszlo Borbely într-un dosar în care era acuzat de corupție, dar Parlamentul s-a opus. Toți complicii săi din acel dosar au ajuns la pușcărie. Procurorii DNA au susținut că, în 2011, Laszlo Borbely ar fi ajutat mai multe firme să obţină contracte cu Apele Române, instituţie aflată în subordinea ministerului Mediului, pe care îl conducea. În schimb, oamenii de afaceri i-ar fi renovat şi utilat apartamentul din Capitală şi ar fi contribuit cu bani şi la reamenajarea unui alt imobil care îi aparţine lui Laszlo Borbely. Probabil cel mai inutil departament al Guvernului  Borbely deține acest post de pe vremea guvernării Dăncilă, departamentul fiind înființat din 2017. În prezent, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) are 23 de posturi, plus demnitarul și cabinetul acestuia. În 2017, când premierul Grindeanu a l-a înființat, avea doar șase posturi!  Pe site-ul DDD se arată că rolul principal este acela de “coordonare națională a implementării Agendei 2030“. Una din funcțiile DDD este: “MONITORIZAREA implementarii SNDDR 2030 pe baza unui set de 291 indicatori naţionali de dezvoltare durabilă (INDD 2030), formularea de propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan naţional şi a termenelor de realizare, precum şi identificarea, după caz, de noi indicatori (în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), ministerele/instituțiile administrației publice și organizațiile neguvernamentale“.  În iulie 2024, în timp ce vorbea despre reducerea aparatului bugetar, guvernul Ciolacu iniția înființarea, în cadrul acestui departament, al unui „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”, cu 50 de angajați și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri.  În martie 2025, guvernul Ciolacu a dirijat către acest departamentr 3,9 milioane de lei pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”. 

Un senator PSD, Robert Cazanciuc, se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Foto: Facebook
Politică

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi

Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi: „Eu am plecat din magistratură şi am renunţat la pensie specială. Nimeni nu m-a întrebat vreodată dacă am din ce să mă întreţin”, ar fi spus Robert Cazanciuc la o reuniune PSD cu ușile închise, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Acum câteva zile, presa a relatat că acesta ia bani de chirie de la Parlament, deși are casă în Chitila.  Un senator PSD se plânge că a renunțat la pensia specială și nu are din ce trăi Cazanciuc a fost secretar general în Ministerul de Externe, din 2009 în 2013, și ministru al Justiției în guvernarea Ponta, din 2013 în 2015. Potrivit ultimei declarații de avere, el are un Land Rover, o casă de 233 mp în Chitila și a câștigat, ca senator, o indemnizație netă de 152.974 de lei în anul fiscal 2024.  Potrivit stenogramelor Antenei 3, senatorul PSD ar fi sugerat să fie trimis la CCR, pe postul care revine, prin algoritm, partidului său. „Trebuie să luăm preşedinţia Curţii Constituţionale”, ar fi spus el, cu totul în afara discuției din PSD privind împărțirea portofoliilor din viitorul Guvern.  Potrivit acestor stenograme, Grindeanu a declarat că e mulțumit de rezultatul negocierilor și este fals că Bolojan ar avea drept de veto asupra propunerilor PSD: „Nu va decide Bolojan ce miniştri punem noi. Vreau concurs pe miniştri”. Însă alți lideri l-au contrazis. „Nu mai bine facem schimb de ministere cu USR, să le ia ei pe ale noastre şi noi pe ale lor că sunt mai bune ministerele USR decât ale noastre”, ar fi afirmat Corneliu Ştefan, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa. 

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: el primește două pensii speciale și un salariu imens. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și acoperă veniturile din 2023. Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În total, statul i-a plătit peste 1,2 milioane de lei.  Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Prin decizia luată luni de CCR, de secretizare a declarațiilor de avere, Enache va scăpa probabil de declarația de avere care ar trebui depusă până la 15 iunie și va prezenta veniturile sale din 2024, când salariile judecătorilor CCR au crescut masiv și, pe cale de consecință, și pensiile speciale.  Cât ia marian Enache de la stat: salariu de președinte al CCR: 473.298 lei pensie specială de magistrat: 679.800 de lei pensie specială de ex-parlamentar: 82.980 lei Aceste venituri sunt nete.  Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei Foto: Facebook
Eveniment

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi”, Lăcărmioara Axinte, se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei: ea a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că i-ar fi stabilit o bază de calcul pentru pensie mai mică cu aproximativ 1.000 de lei. Procesul se derulează acum la Tribunalul Botoșani, de unde este Axinte.  Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Ea este cea care a inițiat procesele în masă împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.  Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială de 30.000 lei În ultima ei declarație de avere, depusă înainte de pensionare, Axinte avea un salariu anual de 317.604 lei - net, în anul fiscal 2022. În plus, primea o indemnizație de handicap de 4.500 de lei. În 2022, când s-a pensionat, ea a prezentat Casei de Pensii o adeverință de venit brut, lunar, de 33.511 lei, scrie Monitorul de Botoșani. Pensia ei ar fi trebuit stabilită la nivelul a 80% din 37.650 de lei susține ea, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că baza de calcul este doar 36.507 lei, lunar, brut. Diferența a apărut din faptul că, între data în care Axinte a depus cererea de pensionare și cea la care a fost aprobată, ICCJ a emis un ordin prin care indemnizaţia brută cu sporurile aferente funcţiei de vicepreşedinte de tribunal a fost redusă.  „Practic, pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție a sancționat-o, la aproape doi ani de la ieșirea la pensie, cu reducerea bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru că alte instituții […] au întârziat soluționarea cererii sale de eliberare din funcție”, se arată în plângerea lui Axinte.  Site-ul Hotnews a semnalat prima oară acest proces. 

Polițist beat a prins pensie specială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensie specială de 8.500 de lei lunar pentru un polițist care a fost prins beat mort la volan

Polițist beat a prins pensie specială. Un fost polițist rutier din Iași, prins beat la volan în Vaslui, a reușit să se pensioneze înainte de a fi condamnat, asigurându-și o pensie specială de 8.500 de lei pe lună. Polițist beat a prins pensie specială Deși a fost trimis în judecată, verdictul judecătorilor vine prea târziu, iar acesta beneficiază deja de veniturile garantate. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? În ciuda condamnării iminente, fostul agent continuă să încaseze lunar o sumă considerabilă, după ce a exploatat la limită sistemul. Reporterii Ziarul de Iași au aflat detalii despre această situație controversată, care ridică semne de întrebare asupra reglementărilor privind pensiile speciale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul: 50.000 de lei în patru ani, peste rata inflației.  Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă PNRR-ul este blocat în acest moment și de o modificare la legea pensiilor speciale, inițiată de PNL. Această inițiativă legislativă, din 2024, a încălcat principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. suma pe care România ar urma să o piardă din PNRR pentru că a încălcat o reformă deja aprobată este de 660 milioane de euro. CCR urmează să decidă dacă proiectul celor șase parlamentari PNL, prin care se modifică legea pensiilor speciale convenită cu autoritățile de la Bruxelles, este constituțional. Declarațiile de avere succesive a lui Ciucă, din anul fiscal 2020 în anul fiscal 2024, arată că pensia sa a crescut cel mai consistent din 2023 în 2024: Anul fiscal 2020: 215.880 de lei net, anual Anul fiscal 2021: 214.990 Anul fiscal 2022: 221.616 lei Anul fiscal 2023: 232.990 Anul fiscal 2024: 265.068 de lei Procentual, pensia sa a crescut cu circa 24%.  Fostul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, și-a dat demisia din Senat la finalul lunii ianuarie, fără explicații. 

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați Foto: AUR
Politică

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator al partidului condus de George Simion, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă. El are o condamnare penală la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru că a cumpărat ilegal, cu puțin sub 24.000 de euro, o locuință pusă la dispoziție de ministerul Apărării - el avea deja o proprietate în București - și a revândut-o în scurt timp la un preț de câteva ori mai mare, 300.000 de euro. Citește și: Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina Justiția a decis și că trebuie să plătească 93.000 de lei daune materiale către ministerul Apărării și să restituie un prejudiciu de 850.000 de lei. Generalul AUR Chelaru nu vrea să dea înapoi banii furați Însă din declarațiile de avere ale lui Chelaru, din 2020, când a ajuns deputat, în 2025, când a devenit senator, se vede că el nu a returnat mai nici un ban. La 19 decembrie 2020, el consemna o poprire ANAF de 852.000 de lei. În declarația de avere din 31 decembrie 2024 apare o datorie la bugetul statului - scadentă în 2030 - de 851.386 de lei. În cinci ani, el n-a returnat mai nimic din prejudiciul creat statului. Însă generalul Mircia Chelaru are o pensie specială de 104.088 lei, net, anual, în 2023, și a primit și indemnizație de depuatat, 131.412 lei. El nu declară nici un cont bancar peste 5.000 de euro, nu are locuință și nu deține terenuri.  În 2024, generalul a încercat să anuleze sentința, dar Justiția a respins cererea sa.  AUR l-a nominalizat pe Chelaru în comisiile parlamentare de apărare (la Senat) și de control a Serviciului de Informații Externe (comisie comună cu Camera Deputaților). 

Crin Antonescu mai face un pas decisiv spre Cotroceni Inquam Photos / George Călin
Politică

Crin Antonescu mai face un pas decisiv spre Cotroceni

Crin Antonescu mai face un pas decisiv spre Cotroceni: și-a depus dosarul de pensionare, întrucât a împlinit 65 de ani. El a spus, la Europa FM, se mai gândește dacă ia și pensia specială. Citește și: Nordis a cheltuit 864.000 lei la cluburile unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Crin Antonescu mai face un pas decisiv spre Cotroceni Potrivit unei relatări news.ro, un ascultător Europa FM l-a întrebat dacă românii care plătesc astăzi CAS şi CASS ar trebui să-i achite şi lui pensia specială. „Nu am inventat eu pensia specială, eu mi-am făcut dosarul de pensionare, nu specială, de vârstă. Am împlinit vârsta de pensionare, 65 de ani, am acest dosar, nu am depus cererea pentru pensia specială, dar nu este exclus să o fac, sunt nişte prevederi în vigoare”, a fost răspunsul candidatului PSD-PNL-UDMR la președinția României. Crin Antonescu a fost parlamentar din 1992 în 2016. După 2016 el nu a mai avut nici o ocupație plătită. „Am trăit din punct de vedere financiar din puţinele mele economii şi în principal din veniturile soţiei. Ca familie, am trăit din veniturile soţiei”, a explicat el. „Bună parte din aceşti ani, dacă vreţi să dăm pe ore, cam pe la 06:00 mă trezesc, îmi însoţeam fiica, pentru că era minoră, era în şcoală încă, o conduceam până la şcoală sau până la tramvai. După aceea, în timpul zilei, principalele ocupaţii ale mele – cu citit, cu scris, cu lucruri la care m-am gândit, cu lucruri pe care le-am osbervat, contacte, întâlniri cu oamenii – eu vorbesc de perioada în care am stat mai mult în Belgia. După aceea, sigur, programul normal al cuiva când familia se reuneşte seara”, a mai relatat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră