joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: partide

26 articole
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” - Năsui Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare - Năsui

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare, susține deputatul USR Claudiu Năsui, pe Facebook. El arată că doar în acest an partidele au pri,it 388 de milioane de lei de la buget. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE. Prima e în Germania (dar acolo e un sistem special în care banii se dau de fapt la fundațiile partidelor). Până la luna august a anului acesta, statul a dat deja 388 de milioane de lei la partide. Și nu s-a terminat anul.   Subvenția pentru partide a continuat și sub guvernul Bolojan. Ca să avem un ordin de mărime pentru ce înseamnă 388 de milioane de lei. Prin creșterea TVA-ului la cărți statul estimează că va lua ~20 de milioane de lei în plus. Acolo guvernul a spus că era musai să crească taxele.   Guvernul Bolojan nu se va atinge de subvenția partidelor dintr-un motiv foarte simplu. PNL are probleme financiare și le rezolvă prin banii aceștia.   Pentru unii sunt mereu bani. Nu orice bani, banii dumneavoastră. Iar clasa politică română funcționează după principiul „cine împarte, parte își face”. Ei decid câți bani vă rămân din munca voastră și cât iau ei și ce fac cu ei.   Ca să înțelegem de ce au preferat să crească taxele, de ce cresc prețurile, de ce scad veniturile și, în general, de ce sărăcesc românii care nu sunt conectați la stat”, a scris Năsui. 

Reduceri de personal în administrația locală (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reducerile de personal din administrația locală, în ceață: partidele din coaliție nu se înțeleg

Reduceri de personal în administrația locală. Guvernul analizează două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică locală, a anunțat președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Discuțiile au avut loc cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Reduceri de personal în administrația locală Potrivit Liei Olguța Vasilescu, în prezent sunt luate în calcul două variante. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Prima, reducerea cu 10% a cheltuielilor de salarizare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT); A doua, reducerea cu 40% din totalul posturilor, dar cu un plafon de maximum 20% din cele ocupate deja. „Nu este corect ca acele primării care au deja puțini angajați să fie obligate să reducă la fel ca cele cu personal mai numeros”, a subliniat Vasilescu. Întrebată despre câți angajați ar putea fi afectați, Vasilescu a menționat estimările Guvernului: aproximativ 13.000 de persoane ar putea fi disponibilizate dacă se aplică reducerea de 20% din posturile ocupate. Poziția AMR și propunerea PSD Președintele AMR a precizat că PSD propune o reducere graduală, în funcție de numărul de locuitori și de capacitatea fiecărei primării de a-și asigura cheltuielile. „Dacă reducerea nu se face pe baza unor scheme clare, minime de personal, multe primării nu vor mai putea funcționa, în special comunele. Estimăm că pentru acestea este nevoie de cel puțin zece posturi pentru a acoperi funcțiile de bază: contabil, jurist, secretar, urbanism, registru agricol”, a declarat Vasilescu. Diferențe între primării Liderul AMR a atras atenția că nu toate primăriile au aceleași structuri de personal. Spre exemplu, la Sectorul 6 sunt incluși în schemă măturătorii, în timp ce la Sectorul 3 personalul pentru spații verzi și cluburile sportive figurează ca angajați ai primăriei. „De unde să se facă reducerile, dacă structurile sunt atât de diferite?”, a întrebat Vasilescu. Pentru primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile de personal, Vasilescu a propus introducerea unei grile clare de salarizare, care să uniformizeze situațiile între UAT-uri. Discuții în coaliție și amendamente propuse Variantele Guvernului vor fi discutate și în coaliție, unde fiecare partid își va exprima poziția. AMR a propus o serie de amendamente, „majoritatea fără impact financiar”, care ar putea corecta deficiențele actuale. Totuși, premierul Ilie Bolojan nu a participat la întâlnirea cu reprezentanții AMR, astfel că nu există încă o formă finală a proiectului. Reacția sindicatelor: conflictul de muncă rămâne deschis Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, a precizat că discuția cu guvernul a fost „tehnică și constructivă”. Sindicaliștii au cerut acces la baza de date privind situația posturilor și o analiză separată pentru comune. Deși conflictul de muncă rămâne deschis, în urma consultărilor interne, 96% dintre liderii sindicali au decis suspendarea temporară a protestelor.

Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Bolojan promite reducerea subvențiilor pentru partidele politice, dar nu precizează cu cât

Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că viitoarea rectificare bugetară va include reducerea subvențiilor alocate partidelor politice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar. Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor Întrebat dacă subvențiile de la buget pentru partide vor fi tăiate, premierul a confirmat: Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat „Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare. Veți vedea și această măsură, pentru că toată lumea trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat Ilie Bolojan. Subvențiile au mai fost reduse, dar urmează noi tăieri Șeful Guvernului a precizat că subvențiile pentru partide au fost deja diminuate în cursul acestui an, însă consideră că este necesară o nouă reducere: „Voi propune o reducere a subvențiilor pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat trebuie să fie parte a acestui efort”, a subliniat premierul. „Nu se mai poate continua în acest ritm” Premierul a subliniat că sistemul actual, prin care anumite categorii beneficiază constant de venituri considerabile din bani publici, nu mai este sustenabil: „Au avut de câștigat foarte mulți ani destul de bine. Și nu mai poate continua lucrul acesta”, a conchis Ilie Bolojan.

Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Subvențiile pentru partide vor fi reduse la rectificarea bugetară, a anunțat Bolojan

Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare, a anunțat premierul Bolojan. Subvențiile pentru partide, reduse la rectificare "Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Personal consider şi este una din direcţii, că toată lumea, inclusiv partidele politice, inclusiv cei care suntem pe funcţii de conducere, trebuie să fie parte a acestui efort naţional de corecţie", a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Guvern. El a mai spus că "lucrurile care au fost posibile anii trecuţi nu mai sunt posibile toate". "Ceea ce s-a acumulat negativ trebuie să corectăm, nu pentru că vrem să fim populişti, ci pentru că este absolut necesar să facem acest lucru în interesul cetăţenilor ţării noastre", a arătat premierul.

Subvențiile pentru partide vor fi reduse (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Vor fi reduse subvențiile pentru partide, dar nu se știe cu cât, spune Grindeanu

Subvențiile pentru partide vor fi reduse. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că subvențiile de la bugetul de stat pentru partidele politice vor fi reduse în perioada următoare. Subvențiile pentru partide vor fi reduse Întrebat la Palatul Parlamentului despre procentul reducerii, Grindeanu a explicat că în acest an subvențiile au fost deja diminuate cu 25%. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Potrivit acestuia, tăierile vor continua și pentru lunile rămase din an, în urma discuțiilor purtate în cadrul coaliției de guvernare. Decizia, în contextul măsurilor de austeritate bugetară Declarația vine în contextul în care Guvernul analizează mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, pentru a ține sub control deficitul bugetar. Reducerea subvențiilor pentru partide este una dintre opțiunile discutate în coaliție.

Încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga Foto: Inquam/George Calin
Politică

Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile

Un sondaj CURS publicat azi arată o încredere uriașă în Nicușor Dan. În ceea ce privește intenția de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, partidele pro-europene ar câștiga alegerile fără probleme, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 mai, pe un eșantion de 1.287 de respondenți, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de 2,7%.  Încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga Potrivit acestui sondaj, 57% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre Nicușor Dan, 37% au o părere proastă și foarte proastă. Pe locul II se află Ilie Bolojan și George Simion, cu o cotă de încredere de 42%. Însă cei care au o părere proastă despre Bolojan sunt în procent de 48%, în timp ce 55% au o părere proastă despre liderul AUR.  Pe locurile următoare vin: Sorin Grindeanu - 36% au o părere bună și foarte bună despre el, Dominic Fritz - 27% și Kelemen Hunor - 25%. Cota de încredere în Anamaria Gavrilă s-a prăbușit la 9%. În ceea ce privește intenția de vot, CURS arată că 35% dintre cei chestionați ar prefera AUR. PSD are o intenție de vot de 24%, PNL - 14%, USR - 14%, UDMR și SOS România - 5%, iar POT - 2%.  La întrebarea dacă alegerile prezidențiale au fost corecte, 63% răspund „da”, iar 32% - spun „nu”. 

Negocierile pentru formarea guvernului încep marți (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Negocierile pentru guvernare încep marți. Nicușor îl vrea pe Bolojan premier, dar depinde de partide

Negocierile pentru formarea guvernului încep marți. Președintele ales al României, Nicușor Dan, a anunțat că marți vor începe negocierile cu partidele politice pentru formarea noului guvern. Negocierile pentru formarea guvernului încep marți Nicușor Dan a reiterat că îl susține în continuare pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, dar a precizat că decizia finală va rezulta dintr-o discuție între cele patru partide aflate la masa negocierilor, alături de reprezentanții minorităților. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor „Da, Bolojan este în continuare propunerea mea, dar, bineînțeles, va fi o discuție în cadrul coaliției”, a declarat Nicușor Dan. Mesaj pentru PSD Întrebat despre posibilitatea ca PSD să rămână în opoziție, având în vedere declarațiile unor membri care preferă această variantă, președintele ales a răspuns că politicienii trebuie să-și asume responsabilitatea de a servi societatea, mai ales în contextul actualei crize fiscale. „În acest moment, România are o dificultate fiscală majoră. Este responsabilitatea fiecărui partid să se angajeze în soluționarea acestei probleme, nu să fugă de ea”, a subliniat Nicușor Dan, adăugând că acesta este, în esență, rolul politicii: să rezolve problemele oamenilor. Guvern minoritar sau majoritar? În ceea ce privește scenariul unui guvern minoritar, cu PSD în opoziție, Nicușor Dan a subliniat că există mai multe opțiuni pe masă, nu doar cele două vehiculate public. Cu toate acestea, el susține formarea unui guvern stabil, cu majoritate parlamentară. „Stabilitatea guvernului nu este doar o dorință personală, ci o necesitate economică. Un guvern stabil reduce costurile de împrumut ale României și sporește încrederea investitorilor. Un executiv care riscă să cadă în patru sau opt luni nu oferă siguranță pentru viitor”, a explicat el. Un gest de "responsabilitate națională” Președintele ales a încheiat prin a sublinia că formarea unui guvern solid, cu sprijin parlamentar consistent, este o dovadă de maturitate politică. El le-a cerut partidelor să dea dovadă de responsabilitate și să contribuie la stabilizarea economică a țării, punând interesele României mai presus de calculele politice.

Nicușor Dan, guvern cu partide pro-occidentale (sursa: nicusordan.ro)
Politică

Nicușor Dan: „Îmi doresc un guvern cu partide pro-occidentale”

Candidatul independent la președinția României explică, în acest interviu, care sunt prioritățile sale după ce va ajunge la Cotroceni.  Domnule Nicușor Dan, este evident că, imediat ce va fi instalat viitorul președinte, problema sa zero va fi deficitul bugetar imens. Care ar fi planul dumneavoastră? Nicușor Dan: Sunt patru linii mari de corectare a deficitului, două legate de veniturile la buget, două legate de cheltuieli.   La veniturile bugetului, ne uităm la marea evaziune fiscală, către care ne-a spus Banca Mondială să ne îndreptăm, dar n-am făcut nimic. Apoi sunt fondurile europene, care vin cu mare întârziere, din birocrație și din alte motive. La cheltuieli: este nevoie de limitarea cheltuielilor statului, pe multe segmente, și la companiile statului, care sunt departe de a fi eficiente. Pe scurt, acestea sunt liniile cu care putem să echilibrăm. Nu o să reușim într-un an, din care au trecut deja patru luni, să ducem deficitul la 2 sau la  3%, dar măcar ținta de 7% să o atingem. Trebuie să recâștigăm încrederea pieței financiare! Ce fel de Guvern vă doriți? Nicușor Dan: Imediat după 18 mai, îmi doresc un guvern al celor patru partide pro-occidentale. Îmi doresc un guvern care să aibă susținere în Parlament și îmi doresc un guvern care să facă reformele de care România are nevoie, în special pe zona economică.  Ilie Bolojan e o persoană pe care o apreciez foarte mult și, evident, mi-aș dori ca el să fie primul ministru, dar nu pot să promit asta înainte de a fi președinte și înainte de a avea o discuție cu reprezentanții partidelor pro-occidentale. Aveam o oportunitate uriașă, fondurile europene. Absorbția nu merge bine, eufemistic vorbind. Ce se mai poate face? Nicușor Dan: Sunt speranțe mici pe PNRR, am mai spus. Acest program se va termina în vara anului viitor. Oricum, România nu mai are timp să cheltuiască banii aceia. Pe fondurile europene structurale 2021-2027, trebuie să ne uităm la mecanisme, să îi întrebăm pe beneficiari de ce birocrația este așa de mare și să modificăm mecanismele. Nu văd resurse în aparatul funcționar al statului român să facă asta și trebuie să apelăm la specialiști. Probabil că una din cele mai mari nemulțumiri și îngrijorări ale populației este legată de sistemul public de sănătate. Credeți că, în calitate de președinte, veți putea interveni? Nicușor Dan: Acum nu avem o strategie reală pentru sănătate. Nu știm unde vrem să fim peste doi, cinci sau zece ani. Acesta este rolul președintelui în sănătate, în economie, în justiție, în economie, în educație: să aducă specialiștii care să definească direcțiile. În ceea ce privește sistemul de sănătate, noi, în toți acești ani, am cârpit un sistem, în loc să avem o viziune care să ne spună care sunt competențele spitalului universitar, care sunt competențele spitalului de oraș, care sunt competențele policlinicii, medicului de familie. Finanțarea pe care am avut-o la dispoziție nu am dus-o către policlinică și medicină de familie, ci am suprasolicitat spitalele. Educația: ce-i de făcut? Nicușor Dan: Sunt mai multe direcții, pe care le-am menționat și în programul meu. De exemplu: corelarea educației cu piața muncii. Va fi nevoie de elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii care să alinieze învățământul preuniversitar și universitar la nevoile economiei reale. Trebuie să dezvoltăm gândirea critică, deci va fi necesară revizuirea programelor școlare și instruirea specifică a profesorilor pentru a încuraja gândirea independentă, argumentarea logică și capacitatea de analiză. Aș mai menționa, din acest program, construirea de creșe și formarea personalului calificat, ca parte a unui program național de sprijin pentru primele etape din viața copilului. Toate sondajele din ultimele luni arată o majoritate profund preocupată de nivelul corupției. Ce poate face șeful statului? Nicușor Dan: Da, principala problemă a României este corupția, care este răspândită la toate nivelurile și e prezentă în sectoare cheie precum fiscalitatea, construcțiile și defrișările. Există Direcția Națională Anticorupție (DNA), însă nu este foarte eficientă. Am arătat și în programul meu: parchetele, în special DNA, trebuie să abordeze sistematic marile zone de corupție, precum evaziunea fiscală, mafia imobiliară, mafia lemnului. Iar Inspecția Judiciară trebuie reformată, pentru că acum nu sancționează eficient abaterile grave ale magistraților și poate deveni instrument de presiune asupra celor care critică sistemul.   Material politic comandat de:Candidat independent NICUȘOR-DANIEL DAN | e-mail: contact@nicusordan.ro Adresa poștală: Bd. Regina Elisabeta nr. 38, Sector 5, BucureștiCMF 34250009 / CPP A1B1C1D1E1

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Foto: AUR
Politică

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024: 21.990.660 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. În ianuarie 2024, subvenția a fost de 21.689.226 de lei, mai mică cu doar 300.000 de lei. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Totuși, coaliția guvernamentală a promis, în decembrie 2024, că va reduce această subvenție cu 25%. Oricum, subvenția de acum este mai mare decât în anii precedenți, pentru ianuarie: 20.266.257,50 - ianuarie 2023, 18.278.378,67 - ianuarie 2022, 19.843.634,81 - ianuarie 2021 și doar 14,2 milioane de lei în ianuarie 2020. Din subvenția pe ianuarie 2025, PSD a luat puțin sub 7,3 milioane, AUR - 4,3 milioane, PNL - 3,97 milioane, USR - 2,81 milioane de lei, SOS România - 1,87 milioane de lei și POT - puțin peste 1,5 milioane de lei. Au mai primit 103.000 lei și PMP, care are câțiva aleși locali, precum și Forța Dreptei - 98.000 de lei. În noiembrie 2020, George Simion, susținea că AUR va refuza subvenția de la stat. „Noi vom primi circa 10 milioane de euro (de fapt lei - n.r.) pe an. Nu o să luăm noi nici un leu pentru partid. Vreau să arăt că nu ne vom ocupa în Parlament doar de certuri, doar de a arăta cu degetul spre vinovați. Vreau să arătăm că noi unim și că noi construim. Cu acești bani, în funcție de reglementările legale, vom construi un spital”, declara Simion.

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare

Suma uriașă pe care au primit-o, de la buget, partidele parlamentare, în 2024: peste 77 milioane de euro, cu 50% peste costul spitalui construit de „Dăruiește Viața”, care a fost edificat cu circa 50 de milioane de euro. Think tank-ul „Expert Forum” (EFOR) a publicat azi o scrisoare deschisă în care cere ca această subvenție să fie redusă masiv în 2025, nu doar cu 25%. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Documentul arată cum a majorat guvernarea Ciolacu această subvenție în august 2024, prin orodonanță de urgență și deși știa situația catastrofală a deficitului bugetar. „Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat”, scrie Expert Forum. ONG-ul amintește că premierul Florin Cîțu a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, în 2021, dar le-a mărit de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, „netransparent”. EFOR arată că 60% din subvenția de la buget - „214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului” - a fost folosită pentru „presă și propagandă”. „Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă”, arată acest think-tank.

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului. Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Evenimentul va avea loc duminică, la Palatul Cotroceni, conform anunțului Administrației Prezidențiale. Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului Administrația Prezidențială a subliniat că demersul se desfășoară în conformitate cu prevederile articolelor 85 și 103 din Constituția României. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Președintele Klaus Iohannis va discuta cu reprezentanții fiecărei formațiuni politice pentru a evalua propunerile și a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Programul consultărilor politice Consultările se vor desfășura în intervale orare bine stabilite, astfel: Ora 12:00 – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România; Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Stabilirea unui guvern funcțional Președintele Klaus Iohannis are ca principal obiectiv identificarea unei soluții politice care să conducă la formarea unui guvern stabil și funcțional. Aceste consultări vin într-un moment esențial pentru clarificarea configurației politice și pentru consolidarea unui executiv capabil să răspundă provocărilor actuale.

Sute de milioane în conturile partidelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Sute de milioane în conturile partidelor

Sute de milioane în conturile partidelor. Conturile electorale ale partidelor au început să se umple încă din primele zile ale campaniei, potrivit unui raport intermediar publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Sute de milioane în conturile partidelor Raportul arată că la Iași, de exemplu, 11 candidați din patru partide diferite au contribuit fiecare cu suma maximă admisă, de 198.000 lei, bani ce vor fi ulterior decontați din bugetul de stat. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Conform datelor AEP, contribuțiile financiare însumează peste 2,7 milioane de lei, din partea a 22 de candidați. Cea mai mare sumă a intrat în contul de campanie al PSD, cu 1,5 milioane lei – aproximativ 54% din total. La nivelul contribuțiilor de partid, USR a înregistrat o singură contribuție semnificativă, de 425.000 lei. Declarațiile candidaților indică faptul că 60% din contribuții provin din venituri proprii, restul fiind acoperit prin împrumuturi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră