joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: otopeni

48 articole
Investigații

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni. Sorin Radu Păun, administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, a fost numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia în plic. Oligarhul Oleg Deripaska, unul dintre marii acționari ai grupului austriac Strabag, a fost inclus pe lista neagră de sancțiuni a Uniunii Europene pentru că este răspunzător de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Ucrainei. Paradoxal, însă, Ministerul Transporturilor din România este asociat cu compania Strabag în firma românească Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj. Omul lui Deripaska, șef la Otopeni Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a venit recent în ședința Consiliului cu un plic care conținea CV-ul lui Sorin Radu Păun. Apoi, l-a propus oficial și votat pe acesta, manager și unul dintre administratorii companiei SAT Reabilitare – Reciclare, pentru funcția de director general al CNAB. Firma SAT Reabilitare – Reciclare este deținută de integral de compania austriacă Strabag. Care, la rândul ei, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Firma SAT Reabilitare – Reciclare are contracte publice și cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din subordinea Ministerului Transporturilor. Păun, fost director și în CNAIR De pe site-ul Guvernului României aflăm că Sorin Radu Păun a mai fost director general adjunct pe întreținere și administrare la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În această funcție a fost numit pe 18 mai 2007, dar a fost nevoit să își dea demisia trei zile mai târziu pentru a evita un conflict de interese din cauza faptului că tatăl său, Nicolae Păun, era administrator și acționar al firmei Genesis International SA, companie care avea contracte cu actuala CNAIR. Sorin Radu Păun, noul director general al CNAB, mai figurează ca administrator al companiei Bitunova România, controlată tot grupul de firme Strabag, din Austria. Numele lui Sorin Radu Păun mai apare ca asociat în cinci firme, din care patru au fost radiate de la Registrul Comerțului. El a fost asociat în firmele Consim, Dentaluxcare, Ferplast Trading și Roline Com. Singura societate active, Road Consulting, este deținută integra de acesta, dar a raportat pierderi de 2.009 lei în anul fiscal 2021. Strabag, firma lui Deripaska Oligarhii ruși controlează direct și indirect mai multe afaceri în România, care prosperă la adăpostul statului român. De exemplu, societatea austriacă Strabag, care deține 25 de firme în România, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska, prin intermediul firmelor MKAO „Rasperia Trading Limited” și Melisantis Limited. Într-una din firmele deținute în România - Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, compania Strabag este asociată direct cu Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul și vicepremierul României, Sorin Grindeanu. Practic, prin intermediul Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska este asociat cu ministerul lui Grindeanu. De ce se află Deripaska pe lista de sancțiuni a UE Asta în contextul în care România a susținut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei și oligarhilor ruși, după invadarea Ucrainei. De ce se află asociatul Ministerului Transporturilor, oligarhul rus Oleg Deripaska, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene? Aflăm din Jurnalul Oficial al UE, document în care se menționează că Oleg Deripaska „este răspunzător pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, sau stabilitatea ori securitatea Ucrainei”. Răzvan Robert: "Nu pot să vă spun doar dumneavoastă" Dar toate acestea nu au contat pentru Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrația al CNAB, atunci când a venit cu CV-ul în plic. Întrebat de ce l-a propus pe Sorin Radu Păun la șefia CNAB, Răzvan Robert a declarat că „nu pot să vă spun doar dumneavoastă, așa. O să avem un comunicat din partea companiei. Nu pot să vă spun dacă am venit cu numirea în plic”. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru Cu toate acestea, Răzvan Robert Dobre nu a vrut să spună dacă firmele din grupul Strabag au contracte cu Aeroporturi București și nici dacă reprezintă o vulnerbilitate numirea lui Păun. "Nu am cum să explic" „Sunt niște chestii, pe care nu… nu am cum să explic, nu am de unde să le știu. Pur și simplu mă sunați și îmi spuneți să vă spun niște lucruri care țin de companie. Avem un birou de presă la Ministerul Transporturilor, avem un birou de presă la companie. Procedura de numire s-a făcut respectând tot ceea ce înseamnă regulament. Mă puneți într-o situație… nu am spus eu că am venit cu CV-ul în plic. Eu sunt angajatul Ministerului Trasporturilor, nu am nici o legătură cu firma Strabag”, a spus Dobre. Consilierul pe comunicare al ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu, nu a vrut să comenteze și a transmis sec: „Consiliul de Administrație este cel care ia deciziile manageriale”.

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni (sursa: npr.org)
Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Foto: Bucharest Airports
Politică

Otopeni topul celor mai proaste aeroporturi

Otopeni ocupă locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi din lume, arată un sondaj al German AirHelp, publicat de Rador. Sondajul evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%). Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Otopeni este pe locul IV în Top 10 al celor mai proaste aeroporturi: „Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960”, scrie Rador, citând sondajul German AirHelp. 8 of the 10 worst airports in the world are in #Europe — see the list: #Travel website AirHelp ranks the world's major airports on three metrics: on-time performance, service quality, and food and shops. AirHelp, a German claims management company that… https://t.co/OoRiXCo0Xy— Trek Maestro (@Trek_Maestro) May 30, 2022 Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, arată acest sondaj. Cele 10 sunt: 10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii. 9. Billy Bishop (Toronto, Canada)Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax. 8. Porto (Porto, Portugalia)Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi. 7. Orly (Paris, Franța)Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul. 6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza. 5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente. 4. Henri Coandă (București, România)Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960. 3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis. 2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților. 1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate. Aeroportul Otopeni are un rating de 4/10 pe Skytrax. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Bilete unice pentru metrou, STB și tren Foto: news.ro
Eveniment

Bilete unice pentru metrou, STB și tren

Bilete unice pentru metrou, STB și trenul de la Gara de Nord la Otopeni. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă, vineri, că, din 15 februarie, vor exista bilete şi abonamente care integrează linia de tren Gara de Nord – Otopeni cu metroul şi cu transportul public de suprafaţă, ca prim pas în conceptul trenului metropolitan. Biletul unic pentru o zi va costa 20 de lei, iar pentru trei zile 40 de lei. Bilete unice pentru metrou, STB și tren „În urma discuţiilor dintre Primăria Capitalei prin ADI Transport Public Bucureşti Ilfov, Ministerul Transporturilor şi Metrorex, din 15 februarie vom avea bilete şi abonamente care integrează linia de tren Gara de Nord – Otopeni cu metroul şi cu transportul public de suprafaţă. Este un pas mic în conceptul trenului metropolitan, ca parte a transportului public din zona Bucureşti – Ilfov”, a scris, vineri, pe Facebook, Nicuşor Dan, citat de news.ro. Primarul general anunţă că urmează integrarea tarifară a liniei de tren Bucureşti – Ploieşti până la limita judeţului Ilfov. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia ”Bucureştenii sau ilfovenii care fac naveta zilnică spre sau dinspre Mogoşoaia şi Otopeni (inclusiv angajaţii Aeroportului Otopeni) vor avea la dispoziţie abonamente de o lună, şase luni sau un an, cu care vor putea folosi trenul Gara de Nord – Otopeni, metroul şi transportul public de suprafaţă. Turiştii care ajung în Aeroportul Otopeni vor avea la dispoziţie un bilet unic de 20 de lei pe zi sau un bilet de 40 de lei pentru trei zile, care le oferă acces complet la transportul public de suprafaţă, metrou şi tren de la Gara de Nord la Otopeni”, a mai transmis primarul general. Urmează integrarea Ploieștiului Potrivit acestuia, integrarea tarifară a transportului public ”e un lucru firesc, care există deja în majoritatea zonelor metropolitane ale capitalelor europene”. ”Reamintesc că anul trecut am introdus în Bucureşti biletul unic STB – Metrorex şi abonamentele comune STB – Metrorex, pentru oricine doreşte să folosească ambele modalităţi de transport public din Capitală”, a mai transmis NIcuşor Dan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră