joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: olanda

31 articole
Eveniment

Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina

Primul avion american F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina,susține un anunț neoficial de pe rețelele sociale, anunț însoțit de o filmare. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri, 22 decembrie, că au început pregătirile pentru transferul primelor 18 avioane F-16. F-16’s are in Ukraine! ?? ✈️ ? ? pic.twitter.com/zlOZfxWZlz— Sytheruk ?? ?? (@SythUK) December 25, 2023 Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina Premierul Mark Rutte a anunţat, tot vineri, că Olanda va livra Ucrainei 18 avioane de luptă F-16. Citește și: VIDEO+FOTO Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul. Pentru prima oară, din 1917, Ucraina celebrează această sărbătoare concomitent cu Europa de Vest, nu cu Rusia „Astăzi l-am informat pe preşedintele Zelenski despre decizia guvernului nostru de a pregăti un număr iniţial de 18 avioane de luptă F-16 pentru a fi livrate Ucrainei. Livrarea de avioane F-16 este unul dintre cele mai importante elemente ale acordurilor încheiate cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina”, a precizat Rutte. „Piloții ucraineni au fost în România pentru a învăța să piloteze agilul F-16. Probabil că nu există niciun motiv pentru care primul lot de F-16 al Ucrainei să nu înceapă să sosească în câteva săptămâni, dacă nu chiar zile. Olanda, Danemarca și Norvegia s-au angajat să ofere Ucrainei surplusul lor de F-16. Este posibil ca Ucraina să primească mai mult de 60 de avioane de vânătoare supersonice monomotor, cu un singur loc, pentru a întări avioanele de luptă existente - și mult mai puțin sofisticate - MiG și Sukhoi”, scria Forbes. How was F-16 center born in record time: actually it was moved to Romania from the USA. Ukraine’s luck was Netherlands had its own facility in Tucson, Arizona and didnt need it anymore since they switch to the F-35 pic.twitter.com/0fp01qR1Cy— Dacian Draco???? (@RealDacianDraco) December 25, 2023 Pistele din Ucraina, nesigure O amplă analiză a celor de la Reuters, care s-au consultat cu experți militari, atrage atenția asupra F-16 și a infrastructurii, avioanele de producție americană fiind pe atât de performante, dar pe atât de fragile. Kelly A. Grieco, Senior Fellow with the Reimagining US Grand Strategy Program în cadrul Stimson Cente, precizează că F-16 vor putea transporta un tip mai diversificat de armament în comparație MiG-29, Su-27 și Su-25 de producție sovietică, iar versiunile pe care le va primi Ucraina vor beneficia și de radare mai performante decât cele montate pe avioanele sovietice. Problemele, atrage atenția expertul, vor fi de infrastructură, nu neapărat de pregătirea piloților. În fond avioanele F-16 au nevoie de o „pistă curată” pentru decolare și aterizare. Pe pistele actuale din Ucraina, utilizarea F-16 în momentul actual e una riscantă.

Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina Foto: Twitter
Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni (sursa: CNN)
Eveniment

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni. Olanda a trimis cinci avioane de luptă F-16, destinate Centrului European de Instruire, la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. Centrul European de Instruire de la Fetești va fi un hub internațional de instruire a piloților de F-16, inclusiv pentru piloții din Ucraina. Citește și: Cea mai importantă misiune a României pentru Kiev: antrenarea piloților ucraineni pe F-16, avioanele de vânătoare care pot crește major șansele împotriva trupelor rusești Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru înființarea acestui hub regional în România la data de 6 iulie 2023. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost semnat de 11 state NATO, inclusiv de România, și Ucraina. F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că cinci avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. „Aeronavele vor deservi Centrul European de Instruire F-16 (European F-16 training center - EFTC), înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale, în parteneriat cu compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos, a Coaliției internaționale F-16”, potrivit MApN. Centrul European de Instruire va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va avea rolul de a facilitate creșterea interoperabilității dintre aliați. Instructori de la Lockheed Martin Totodată, acest centru de antrenament va contribui la crearea unor standarde operaționale comune care au ca scop întărirea capacității NATO de a face față provocărilor din regiunea Mării Negre și din Europa de Est. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție Baza 86 Aeriană, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. „Prin înființarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice și know-how de ultimă generație, nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina”, a mai transmis MApN. Hub operaționalizat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, s-a reunit la data de 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis declara, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, că „a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16. Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost asumat de 11 state NATO: România, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, plus Ucraina.

Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare Foto: Instagram
Eveniment

Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare

Tânărul șofer drogat care a provocat accidentul de la 2 Mai fusese dus în Olanda, la dezintoxicare, de tatăl său, arată Digi 24. Potrivit acestui post de televiziune, tatăl tânărului îl dusese în Olanda și ca să-l separe de grupul amicilor săi, consumatori de droguri. Citește și: Tatăl fetei omorâte în accidentul de la 2 Mai: Mulţumim Poliţiei Române. Nu m-a contactat nimeni să ne spună ”Fata dumneavoastră a păţit ceva” Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare „Suspectul se mutase alături de tatăl lui în Olanda. Tată a vrut să îl separe de grupul de tineri cu care consuma droguri. Mutarea în străinătate nu l-a ajutat însă, așa că după ce s-au întors în România au reapărut problemele. Zilele acestea, tânărul venise la Constanța cu tatăl lui care trebuia să își facă niște analize medicale. Bărbatul își rugase fiul să stea departe de probleme. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma După accidentul din 2 Mai, tânărul a ieșit pozitiv pentru trei tipuri de droguri”, arată Digi 24. Șoferul drogat a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică. În plus, procurorii au susținut că ar fi o cheltuială prea mare pentru a continua acel dosar penal în care era vorba despre o cantitate mică de droguri, așa că ancheta a fost oprită. Judecătorii Tribunalului București au confirmat hotărârea de închidere a dosarului la începutul anului. De asemenea, băiatul a mai avut reclamații la Poliție din cauza petrecerilor zgomotoase pe care le organiza în București.

Un medic și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă Foto: Twitter
Eveniment

Un medic și-a cusut pacientul cu frâna de la bicicletă

Un medic din Urlați și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă. Obiectul, o bucată de fier de opt centimetri, a fost descoperit de medicii din Olanda, unde pacientul lucra și avea asigurare. La spital se va face o anchetă în legătură cu acest caz. Un medic și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă „S-a uitat la rana de la picior, mi-a făcut un antitetanos, apoi m-a cusut și pansat. Mi-a spus să mă duc acasă și să revin a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când am ajuns acasă mă simțeam rău, iar prin pansament curgea sânge. Amețeam, nu puteam sta în picioare. A doua zi am fost la spital, unde m-a văzut alt medic. Acesta mi-a schimbat pansamentul și mi-a spus că nu-i place umflătura din zona rănii și să pun gheață. Apoi, o dată la două zile am fost la spital să mă panseze, iar pe 18 iulie mi-au scos firele. Mi-au dat rețetă să cumpăr Nurofen și să iau antibiotic timp de 7 zile”, a povestit pacientul. Incidentul a avut loc pe 7 iulie. El a ajuns în Olanda, unde lucra la un abator, pe data de 20 iulie. Însă piciorul era atât de umflat și dureros încât nu se mai putea deplasa. „Pe 28 iulie am fost la o clinică, în Herpen, localitatea cea mai apropiată de locul în care avem cazarea, iar când am urcat treptele pur și simplu a pleznit pielea din jurul cusăturii. Medicul care m-a consultat mi-a spus că am un obiect străin în picior și că trebuie să mă deschidă, cum se spune popular. Mi-a făcut imediat anestezie locală, iar după ce m-a tăiat a scos un fier lung de vreo 8 cm. Era chiar mânerul de la frâna de mână de la bicicletă! Atât eu, cât și doctorul am fost șocați. Ne uitam la bucata de metal și nu ne vedeam să credem. Am stat cu acel corp străin în picior trei săptămâni!” povestește tânărul, potrivit observatorph.ro. Victima așteaptă acum rezultatul unor investigații complexe, are dureri și se teme că va rămâne cu sechele. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” „Mi-au spus că este posibil să fiu operat din nou dacă se constată că mi-a mai rămas vreun fragment de metal în picior. În fiecare zi merg la control, urmează să fac și recuperare medicală. Am avut noroc cu asigurarea medicală. Operația, tratamentul, toate au fost gratuite, altfel m-ar fi costat o avere”, a relatat el.

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Foto: Guvernul României
Economie

Românii, ultimii UE în educația financiară

Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări. Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu „Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul. Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul. Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență. Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt "nu prea încrezători" (32%) sau "deloc încrezători" (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa (sursa: ebihoreanul.ro)
Mediu

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa. Aradul tocmai a cumpărat autobuze second-hand olandeze. Compania de Transport Public Arad, deținută de Primăria și Consiliul Județean Arad, a cumpărat un nou lot de zece autobuze second-hand, vechi de aproape 17 de ani, de la o firmă specializată în lucrări de construcții din Urziceni. Firma Riviera Install, patronată de familia Vlădărău, este abonată la contractele publice ale administrațiilor locale cărora le vinde autobuze second-hand exploatate în Olanda. Zece autobuze, 1,24 milioane lei România și-a asumat reducerea poluării aerului pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Autoritățile locale din Arad, însă, au altă viziune asupra problemei: vor să transforme orașul într-un "cimitir" al autobuzelor. Compania de Transport Public Local, deținută de Consiliul Local Arad și Consiliul Județean Arad, și-a făcut un obicei din a cumpăra autobuze second-hand pentru a asigura transportul local. La data de 7 iunie 2023, Compania de Transport Public Arad a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că a cumpărat zece autobuze second-hand pentru a asigura transportul public local. Conform anunțului de atribuire, au fost achiziționate cinci autobuze urbane tip standard și cinci autobuze articulate de capacitate mare. Pentru prima categorie de autobuze s-a plătit 545.000 lei. Celelalte cinci autobuze au costat 695.000 lei. În total 1,24 milioane lei. Intermediarul: Să dea 300.000 de euro pe un autobuz Toate cele zece autobuze second-hand au fost cumpărate de la firma Riviera Install, o firmă specializată în construcții din Urziceni. Datele de la Registrul Comerțului arată că societate este deținută în mod egal de Raul Florian Vlădărău și Ecaterina Vlădărău. La solicitarea Defapt.ro, Raul Florian Vlădărău a declarat că "autobuzele sunt aduse din Olanda. Au fost în exploatare în mare parte acolo, în Olanda. Sunt din anul 2006. Au normă de poluare Euro 4 și Euro 5. Mai pot fi folosite minim zece ani”. Întrebat dacă nu i se pare ciudat faptul că se cumpără autobuze second-hand, Raul Florian Vlădărău a spus: "Atunci, să dea 300.000 de euro pe un autobuz nou și s-a rezolvat problema.". Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul municipiului Arad, liberalul Călin Bibarț, dar acesta a refuzat să răspundă. În schimb, viceprimarul pesedist Ilie Cheșa a spus că se va interesa despre acest contract și va reveni cu un punct de vedere. Nu a revenit. Firma din Urziceni a mai vândut autobuze Aradului Compania de Transport Public Arad, condusă în prezent de juristul Claudiu Petru Godja, nu este la prima achiziție de autobuze second-hand. Culmea, chiar de la aceeași firmă din Urziceni. De exemplu, la data de 17 septembrie 2021, au fost cumpărate patru autobuze de tip urban cu suma de 325.000 lei. Tot atunci au mai fost cumpărate două autobuze articulate de capacitate mare în valoare de 200.000 lei. Valoarea cumulată a contractului a fost 525.000 lei. În octombrie 2022, au mai fost cumpărate alte două autobuze de tip urban cu suma de 199.800 lei. Plus patru autobuze articulate cu 480.000 lei. Contractul a fost atribuit în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Riviera Install. Un România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa Firma lui Vlădărău a mai vândut autobuze second-hand autorităților locale din Oradea, Slobozia, Buzău și Târgu Jiu. Sport Club Municipal Buzău a cumpărat două autobuze second-hand cu aproape 700.000 de lei în urma unei licitații cu un singur ofertant. Serviciul Public de Transport Local Slobozia a achiziționat, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant, cinci autobuze urbane cu podea joasă pentru care a plătit 485.000 lei. Oradea Transport Local, condusă în prezent de Adrian Revnic, a cumpărat două autobuze second hand de capacitate mare cu puțin peste 353.000 lei. Contractul a fost atribuit în februarie 2020. Ulterior, în decembrie 2020, au mai fost cumpărate alte trei trei autobuze second-hand cu o sumă totală de 99.000 de euro. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani La Târgu Jiu, la fel ca și în celelalte localități, a fost organizată o licitație pentru achiziția a zece autobuze second-hand. Condițiile impuse în caietul de sarcini prevedeau ca autobuzele să nu fie mai vechi de 2002, normă de poluare minim Euro 3, rulaj maxim 800.000 km și o capacitate de 85 de locuri. Într-un final, au fost cumpărate doar opt autobuze second-hand cu suma de 400.000 lei. Contractul a fost atribuit firmei Womy Equipment Supply România, deținută de Mobilift International B.V. (75%) și Raul Florian Vlădărău (25%). Întrebat despre această achiziție, Vlădărău a spus că autobuzele second-hand sunt din 2006 și au normă de poluare euro 4. La Voluntari, au fost luate autobuze vechi și din 2002.

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria (sursa: EU Council Newsroom)
Internațional

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria "Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ", a declarat Rutte. Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie acest an. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. "Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită", a mai spus Radev.

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie (sursa: Facebook/Centre Européen Schengen)
Eveniment

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie. O echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de coordonatori, şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să efectueze, până la finalul săptămânii, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie, pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen, a comunicat Guvernul, ca urmare a unei solicitări din partea Agerpres. Vizită pentru convingerea Olandei "Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johansson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen. Astfel, ţinând cont de declaraţiile premierului olandez Mark Rutte şi de adoptarea moţiunii Parlamentului olandez, prin care se arăta că sunt aşteptate elemente suplimentare înainte de formularea unei decizii finale a Olandei pe acest subiect, România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experţi olandezi care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda, din perspectiva aplicării acquis-ului Schengen", se arată în comunicarea Guvernului. Vizită cu caracter voluntar Noua vizită, precizează sursa citată, are, de asemenea, un caracter voluntar, similar celei din perioada 9-11 octombrie, având scopul de a contribui la consolidarea argumentaţiei privind nivelul foarte bun de pregătire al României în aplicarea acquis-ului Schengen, nivel confirmat, de altfel, de recenta Comunicare a Comisiei Europene şi de raportul vizitei voluntare din octombrie, devenit public miercuri, 16 noiembrie. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Comisia Europeană a cerut, miercuri, Consiliului UE să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia a salutat reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen. România în Spațiul Schengen - 8 decembrie "Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la Spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat tot miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. "Mă aştept ca statele membre să ia aceastã decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţãri. Și, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson. "Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibã o bază mai bunã pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem cã toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijinim toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.

Olanda susține România în Schengen (Negrescu) (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Olanda susține România în Schengen (Negrescu)

Olanda susține România în Schengen (Negrescu). Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că "sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen". Olanda susține România în Schengen (Negrescu) "Informaţiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare", scrie Negrescu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în prezent se discută despre trei scenarii. "Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 - 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual", arată eurodeputatul. Factorul Croația El spune că scenariul 2 vizează că "votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei". "În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România", scrie el. Al treilea scenariu presupune că "o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023". "Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar o eventuală înfrângere ar putea precipita căderea guvernului". Negrescu face "apel la unitate" "Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcţie de evoluţiile politice şi electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre. Citește și: Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României", subliniază Victor Negrescu.

Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74% Foto: Mark Rutte și Vladimir Putin, 2013 Kremlin.ru
Eveniment

Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74

O analiză New York Times arată că, după invadarea Ucrainei, importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74%. Exporturile au scăzut cu 52%, dar, în total, comerțul bilateral s-a majorat cu 32%. New York Times arată că este vorba de „volumul mediu lunar de comerț post-invazie în comparație cu media lunară din ultimii cinci ani”. Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74% Olanda nu este însă singura țară care și-a crescut atât importurile, cât și comerțul bilateral cu Rusia. Importurile Germaniei s-au majorat cu 38%, cele ale Spaniei cu 112%. Însă comerțul Germaniei cu Rusia a scăzut cu 3%, pe fondul prăbușirii exporturilor, cu 51%. Și Spania a înregistrat o prăbușire a exporturilor, cu 44%. O altă țară din UE unde importurile au explodat: Belgia, care înregistrează un plus de 130%. Grafic: New York Times În schimb, datele din SUA arată o scădere cu 35% a comerțului cu Rusia. Exporturile spre Rusia au scăzut cu 84%, importurile, cu 20%. ? BANNED: exports of nearly 700 goods critical to Russia’s economy.In total, over £19bn of UK-Russia trade has been wholly or partially sanctioned.We’re continuing to degrade Putin’s war machine.#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/RhXvKg8ixa— Foreign, Commonwealth & Development Office (@FCDOGovUK) October 28, 2022 Însă schimburile economice bilaterale ale Chinei cu Rusia au explodat: plus 98% la importuri, plus de 24% la exporturi. India și-a majorat cu 430% importurile, dar exporturile au scăzut ușor. Și Turcia și-a crescut exporturile și importurile cu peste 100%. „Petrolul și gazele sunt de departe cele mai importante exporturi ale Rusiei și o sursă majoră de finanțare guvernamentală. Prețul ridicat al petrolului și gazelor din ultimul an a umflat valoarea exporturilor sale, ceea ce a ajutat Moscova să compenseze veniturile pierdute din cauza sancțiunilor. Gazprom, gigantul energetic rus de stat, a înregistrat un profit record în prima jumătate a acestui an, chiar dacă livrările către Europa au început să scadă. Putin își va vinde petrolul. Gazele - nu prea Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în mod repetat previziunile pentru anul acesta pentru economia rusă, spunând că se va contracta cu mai puțin decât anticipase organizația. FMI a declarat în octombrie că se așteaptă ca economia Rusiei să scadă cu 3,4% în acest an, o contracție mult mai mică decât cele 6% prognozate în iulie și 8,5% la care se aștepta în aprilie”, scrie New York Times. Publicația apreciază că Rusia va găsi cumpărători pentru petrolul ei, după ce vor intra în vigoare noile sancțiuni europene. În schimb, va fi mai greu să exporte gaz, întrucât are o singură conductă care duce spre China, cu capacitate limitată. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „În afară de energie, Rusia continuă să fie un exportator principal de alte mărfuri esențiale, de la îngrășăminte, azbest și reactoare nucleare până la grâu. Producătorii de mașini depind încă de Rusia pentru paladiu și rodiu pentru a face convertoare catalitice. Centralele nucleare franceze se bazează pe uraniul rusesc, în timp ce Belgia joacă încă un rol cheie în comerțul cu diamante al Rusiei”, mai explică New York Times.

China are zeci de secții secrete de poliție peste hotare Foto: Twitter
Internațional

China are zeci de secții secrete de poliție peste hotare

China are zeci de secții secrete de poliție peste hotare, relevă o anchetă a unei organizații non-guvernamentale, Safeguard Defenders, anchetă preluată de Newsweek SUA. După apariția acestor dezvăluiri, mai multe state - printre care Olanda, Spania și Canada - au reacționat, au spus că ele sunt ilegale și au anunțat că vor deschide anchete. Datele Safeguard Defenders nu arată existența vreunei astfel de misiuni în România. China are zeci de secții secrete de poliție peste hotare „Un program pilot derulat de birourile de securitate publică din Fuzhou și Qingtian — din provinciile de coastă Fujian și, respectiv, Zhejiang — a înființat 54 de „centre de servicii de poliție de peste mări” pe cinci continente, în 25 de orașe și 21 de țări la 21 iunie, potrivit ONG-ului spaniol Safeguard Defenders. Foto: Twitter Safeguard Defenders Stațiile de poliție de peste mări au fost create în numele combaterii criminalității transnaționale, în special fraudei în telecomunicații, care a dus deja arestarea unui număr mare de cetățeni chinezi care locuiesc în străinătate. Sarcinile lor declarate includ, de asemenea, furnizarea de servicii administrative, cum ar fi reînnoirea permiselor de conducere din China, se arată în raport (…) Între aprilie 2021 și iulie 2022, autoritățile chineze au arestat astfel 230.000 de suspecți, majoritatea din Asia de Sud-Est, a spus ONG-ul (…) Un factor mai îngrijorător al operațiunilor poliției chineze pe pământ străin este însă țintirea de către Beijing a dizidenților politici și a altora care ar putea fi supuși persecuției odată „convinși” să se întoarcă acasă, a arătat ONG-ul. „Persuasiunea de a se întoarce” permite autorităților să ignore protocoale juridice, cum ar fi dreptul un proces echitabil, se arată în comunicat. „Aceste operațiuni evită cooperarea polițienească și judiciară bilaterală oficială și încalcă statul de drept internațional și pot încălca integritatea teritorială a țărilor terțe implicate în instituirea unui mecanism paralel de poliție prin metode ilegale”, se mai arată în raport”, scrie Newsweek SUA. Poliția chinei comuniste acționează și la New York Aceste stații de poliție s-ar afla în SUA, la New York, la Toronto, în Canada (unde ar fi trei astfel de stații), în Ecuador, Argenti și Chile - din America de Sud. Nu mai puțin de nouă stații s-ar afla în Spania: la Madrid, Barcelona, Valencia și Santiago de Compostella. Italia are patru stații, Franța - trei, Portugalia - trei, Marea Britanie - trei (la Londra și Glasgow). România nu apare pe lunga listă a documentului Safeguard Defenders. "The Chinese police have opened at least two offices in the Netherlands since 2018, without informing the Dutch government. There are also indications that the annexes are used to put pressure on critical Chinese in the Netherlands."https://t.co/aHIyb2KAcy— Shannon Van Sant (@shannonvansant) October 25, 2022 Azi, ministerul olandez de Externe a spus că existența acestor stații de poliție este ilegală. Presa din această țară a identificat două astfel de misiuni ale Chinei comuniste. Și Spania și Canada au anunțat, azi, că vor investiga existanța acestor secții ilegale de poliție ale Chinei comuniste pe teritoriul său.

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România (sursa: defensie.nl)
Internațional

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România. Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins drept "speculaţii" informaţiile din presă potrivit cărora avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene ale SUA (United States Air Force, USAF - n.a.), care au sosit în ţară în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană, ar transporta arme nucleare. Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România "Aceste avioane de vânătoare vin aici în primul rând pentru a desfăşura activităţi de antrenament în comun cu Forţele Aeriene bulgare şi pentru a ajuta la o mai bună poliţie aeriană. Nu se pune problema de arme nucleare", a subliniat şeful statului, citat de agenția de presă BTA, preluată de Agerpres. La 30 mai, Biroul de relaţii publice al Comandamentului aerian aliat a anunţat că avioanele F-35 ale USAF, dislocate la baza aeriană Spangdahlem din Germania, au aterizat la baza aeriană Graf Ignatievo de lângă Plovdiv pentru o misiune cu rază lungă de acţiune în Bulgaria, în sprijinul activităţilor de vigilenţă ale NATO pe flancul estic. Citește: UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare "Desfăşurarea unor operaţiuni de rutină şi exercitarea libertăţii noastre de navigaţie şi de survolare este esenţială pentru capacitatea NATO de a ne consolida apărarea colectivă şi de a asigura securitatea membrilor săi din regiune", se arată în comunicatul de presă din 30 mai. Scenariul Incirlik - Deveselu din 2016 Un presupus transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti în 2016. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului Euractiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu. Jurnaliştii Euractiv pretindeau în 2016 nu doar că americanii ar fi decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul era deja în derulare. La mijloc ar fi fost înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată din iulie 2016. Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli.

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda (sursa: Facebook/Gazprom)
Internațional

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda. Gigantul rus al gazelor naturale Gazprom suspendă, începând de marţi, livrări către furnizorul GasTerra, deţinut în parte de către statul olandez, în urma refuzului acestuia de a plăti în ruble, anunţă firma olandeză, relatează AFP. ”Gazprom a anunţat că întrerupe aprovizionarea începând de la 31 mai”, a anunţat într-un comunicat, luni, GasTerra, subliniind că a ”anticipat acest lucru şi a cumpărat dn altă parte”. Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda După lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, şi impunerea unor sancţiuni occidentale Moscovei, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut, la 31 martie, cumpărătorilor de gaze naturale ruseşti din ţări ”neprietene” să plătească în ruble, în conturi din Rusia, altfel aprovozionarea urmând să fie întreruptă. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb ”GasTerra a îndemnat în mai multe rânduri Gazprom să-i respecte structura de plată şi obligaţiile de livrare convenite prin contract, din nefericire în zadar”, anunţă întreprinderea, potrivit The Guardian. ”GasTerra nu se conformează cerinţelor de plată”, anunţă compania, subliniind că acest lucru ar prezenta ”riscul încălcării sancţiunilor elaborate de UE”, dar şi ”riscuri financiare şi operaţionale”. În urma deciziei gigantului rus, două miliarde de metri cubi de gaze naturale urmează să nu mai fie furnizate Olandei, până în octombrie, precizează GasTerra, care insistă că a ”anticipat acest lucru şi a cumpărat gaze naturale din altă parte”. Guvernul olandez a anunţat că ”înţelege” decizia GasTerra de a nu se conforma cererii ”unilaterale” a Gazprom. ”Această decizie nu are nicio consecinţă asupra aprovizinării fzice cu gaze naturale a gospodăriilor olandeze”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul Mediului şi Energiei Rob Jetten.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră