miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

388 articole
Internațional

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază
DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat
Politică

DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO: fostul secretar general adjunct al NATO a câștigat 240.000 de euro, net, în anul fiscal 2023. În declarația sa de avere, publicată de Biroul Electoral Central, apare și pensia sa specială, de la ministerul de Externe: 104.400 lei, net, anual. Citește și: ANALIZĂ Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr. 2: de la mobilizarea lui Becali la eliminarea lui Șoșoacă Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană Soția sa a avut un salariu de 152.000 de lei de la Fundația Renașterea, în calitate de expert în fonduri europene. În plus, familia a încasat dividende de 39.000 de lei de la două firme, bani din chirii - 45.000 de lei și drepturi de autor pentru o carte scrisă de Mircea Geoană - 28.771 lei, net, în 2023. Familia Geoană deține, în conturi bancare și plasamente, echivalentul a peste 800.000 de euro. Cei doi au o casă, în București, de 201 mp, cumpărată în 2015, și un apartament de 80 mp. Obiectele de artă și bijuteriile sunt evaluate la puțin sub 100.000 de euro. În 2024, Geoană a vândut un apartament cu 220.000 de euro și a donat o mașină, evaluată la 40.000 de euro. Fostul secretar general adjunct al NATO a declarat ce salariu avea încă de acum câteva zile: „Erau în jur de 20.000 de euro pe lună, plus anumite cheltuieli de protocol. Dacă invitai pe cineva, dacă ofereai unui lider important sau unor delegații importante o masă, ți-o decontau cei de la NATO. Deci undeva pe acolo. O parte din banii ăștia erau și pentru un fel de alocație pentru locuință”, a răspuns Geoană la emisiunea GSP, „Prietenii lui Ovidiu”, difuzată miercuri, 2 octombrie. Dar el nu a mai precizat că are pensie specială. Nu este clar dacă Geoană are deptul și la pensie specială de fost parlamentar.

Cel mai mare risc pentru NATO ar fi ca Putin să câștige în Ucraina, nu trebuie să fim impresionați de retorica sa nucleară, a spus Stoltenberg la final de mandat
Eveniment

Cel mai mare risc pentru NATO ar fi ca Putin să câștige în Ucraina, nu trebuie să fim impresionați de retorica sa nucleară, a spus Stoltenberg la final de mandat

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO. Retorica nucleară nesăbuită promovată de preşedintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea statelor NATO, a susţinut luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care la 1 octombrie va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte, într-un interviu pentru Reuters. Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie făcută săptămâna trecută de Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa sprijinit de o putere nucleară drept un atac comun. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Avertismentul liderului de la Kremlin a survenit în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor analizează posibilitatea de a-i permite Ucrainei să lanseze rachete convenţionale de fabricaţie occidentală asupra teritoriului rus. Kievul afirmă că vrea să obţină permisiunea de a lovi ţinte care sunt parte a eforturilor militare ale Moscovei. ''Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului'', a spus Jens Stoltenberg, care s-a aflat zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. ''De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme - tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 - ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina'', a adăugat fostul premier norvegian. Nici o modificare în postura nucleară a Rusiei El a precizat că NATO nu a detectat vreo modificare în postura nucleară a Rusiei ''care necesită vreo schimbare din partea noastră''. În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. Până acum, administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă, precum rachetele ATACMS, de teamă că acest lucru ar amplifica tensiunile cu Moscova şi ar conduce la ripostă din partea acesteia. Loviturile teritoriului rus în profunzime Jens Stoltenberg a afirmat că nu există ''niciun glonţ de argint'' care ar schimba ceva pe front, însă loviturile în profunzimea teritoriului rus ar putea conta ca parte a unui efort occidental mai amplu de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. De asemenea, fostul premier al Norvegiei a opinat că orice încheiere negociată a războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, în primul rând din partea SUA. În caz contrar, a continuat el, Rusia nu va respecta nicio linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească. ''Atunci când este convenită o linie - fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului - trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea preşedintelui Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană'', a încheiat el.

Secretarul general NATO părăsește Alianța, îl înlocuiește Mark Rutte, fostul premier olandez, de la 1 octombrie
Internațional

Secretarul general NATO părăsește Alianța, îl înlocuiește Mark Rutte, fostul premier olandez, de la 1 octombrie

Mark Rutte este noul şef NATO. Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte preia marţi funcţia de şef al NATO, dar liderul celei mai puternice alianţe militare de pe planetă are puţină putere pentru a schimba situaţia în profunzime. Mark Rutte este noul şef NATO La NATO, "totul, şi într-adevăr absolut totul, de la cel mai banal lucru la cel mai strategic, este decis prin consens", spune Ian Lesser de la German Marshall Fund, un think tank cu sediul la Bruxelles. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință "Domeniul de aplicare al posibilităţilor secretarilor generali de a schimba în profunzime ceea ce face NATO este, prin urmare, în mod evident foarte limitat", adaugă el. "Secgen", aşa cum este supranumit la Bruxelles, lucrează "în culise" la stabilirea deciziilor, care apoi trebuie aprobate de cele 32 de ţări membre. "În calitate de secretar general al NATO, ai puterea de a stabili agenda, eşti cel care prezidează Consiliul Nord-Atlantic", explică pentru AFP Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al alianţei şi cercetător la think tank-ul britanic Chatam House. Dar nu secretarul general al NATO este cel care decide singur intrarea în război şi cu atât mai puţin cel care apasă butonul nuclear. Numai ţările membre, şi în special Statele Unite, au această competenţă. Șeful NATO are totuși influență Fostul secretar general Lord Robertson a jucat un rol semnificativ în declanşarea articolului 5 după atacurile din 11 septembrie 2001, îşi aminteşte Ian Lesser. Articolul 5, pilonul Alianţei, îi obligă pe toţi membrii săi să vină în ajutorul unei ţări NATO în cazul unui atac. A fost declanşat, simbolic, în favoarea Statelor Unite, pentru prima şi singura dată în istoria Alianţei. Personalitatea noului secretar general îşi va juca şi ea rolul, iar Mark Rutte, după cei 10 ani de mandat ai fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, este aşteptat cu curiozitate. Va dori să-şi lase amprenta de îndată ce va ajunge sau va aştepta un posibil al doilea mandat? "Când vin, (secretarii generali) tind să fie candidaţii continuităţii, dar după ce stau puţin, evident că câştigă încredere", mai spune Shea. Realizările lui Stoltenberg Jens Stoltenberg a orientat astfel puternic Alianţa către un sprijin sporit pentru Ucraina, în special după invazia rusă din februarie 2022. El a propus şi a obţinut un angajament din partea aliaţilor de a furniza cel puţin 40 de miliarde de euro pe an Ucrainei şi ca NATO să se implice pe deplin în furnizarea de ajutor militar occidental. Rămâne faptul că, în vremuri de război, unitatea şi continuitatea au prioritate, ceea ce nu încurajează bulversările. "Într-o situaţie geopolitică atât de dificilă, menţinerea continuităţii şi a aceleiaşi direcţii în politica externă şi de securitate este foarte importantă", afirmă un diplomat NATO, vorbind sub condiţia anonimatului. Pe coridoarele uriaşei clădiri a NATO de la Bruxelles, înlocuitorul lui Stoltenberg este de aşteptat să aibă un nou stil de management, "puţin mai incluziv", după un deceniu de administraţie "norvegiană", mai degrabă verticală, potrivit unui alt diplomat al NATO. Experiența lui Mark Rutte Mark Rutte nu este străin de coridoarele NATO şi UE după 14 ani în fruntea guvernului olandez. Prin urmare, se aşteaptă ca el să se concentreze în special pe coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Acest dosar nu este exploatat suficient, din cauza diferendelor dintre Turcia, membră a NATO, dar nu şi membră a UE, şi Grecia în ceea ce priveşte problema Ciprului. Iar în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, aliaţii europeni mizează mai ales pe abilităţile de negociere ale lui Rutte pentru a menţine unitatea Alianţei. Jens Stoltenberg a refuzat public să-i dea vreun sfat, subliniind doar că va fi "excelent". Dar el a rezumat totuşi într-o singură formulă ceea ce se aşteaptă mai ales de la un şef NATO: "Cea mai importantă sarcină a sa va fi, desigur, să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună".

VIDEO Declarații șocante ale lui Țiriac: "Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară"
Eveniment

VIDEO Declarații șocante ale lui Țiriac: "Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară"

Țiriac nu vrea România în NATO. Omul de afaceri Ion Țiriac i-a dat un interviu lui Ovidiu Ioanițoaia în care și-a prezentat concepția despre finanțarea sportului. Țiriac nu vrea România în NATO "Pe mine ce mă stupefiază, și cu asta terminăm, domnule, nu costă, cum spun englezii, un braț și un picior. Nu! Costă mult mai puțin decât bugetul militar pe o lună. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință Tot sportul! Nu sport, ci sport, învățământ, sănătate. La copii, la copii mă refer. Cu bugetul ăla de o lună… Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos. Și nu-l mai am, din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc. Aș vrea să ridicăm din nou cele 500 de grădinițe sportive, aș vrea să ridicăm din nou și sportul la sate, dacă vreți. Să îmi vină ceva, să îmi vină ceva ca număr, să pot și eu să aleg…", a spus Țiriac pentru GSP (VIDEO).

Rusia ar putea ataca NATO și UE în șase-opt ani, trebuie să ne pregătim corespunzător și repede, spune comisarul desemnat pentru apărare al Uniunii
Internațional

Rusia ar putea ataca NATO și UE în șase-opt ani, trebuie să ne pregătim corespunzător și repede, spune comisarul desemnat pentru apărare al Uniunii

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Nu NATO decide dacă Ucraina poate folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia, fiecare stat membru care a furnizat rachetele ia propria decizie, spune Stoltenberg
Internațional

Nu NATO decide dacă Ucraina poate folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia, fiecare stat membru care a furnizat rachetele ia propria decizie, spune Stoltenberg

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

Cel mai înalt oficial militar al NATO apără dreptul Ucrainei de a ataca ținte din Rusia: Vrei să slăbeşti inamicul care te atacă
Internațional

Cel mai înalt oficial militar al NATO apără dreptul Ucrainei de a ataca ținte din Rusia: Vrei să slăbeşti inamicul care te atacă

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții. Ucraina ar avea un motiv militar întemeiat să atace mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind arme occidentale, a declarat sâmbătă un oficial militar al NATO. Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit vineri cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, în timp ce aliaţii Ucrainei discută dacă să acorde undă verde Kievului pentru a folosi rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă ar permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală. La o întâlnire la Praga a Comitetului Militar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei -, preşedintele său, amiralul Rob Bauer, a declarat că legea privind conflictele armate oferă unei naţiuni dreptul de a se apăra şi că acest lucru nu se opreşte la graniţa sa. În acelaşi timp, a spus el, naţiunile care furnizează arme au, de asemenea, dreptul de a limita utilizarea acestora. Legea privind conflictele armate "În termeni militari, faci (acele atacuri) pentru că vrei să slăbeşti inamicul care te atacă, nu numai pentru a lupta cu săgeţile care îţi ies în cale, ci şi pentru a-l ataca pe arcaş", a explicat el. "Prin urmare, din punct de vedere militar, există un motiv întemeiat pentru a face asta - pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniţia care vine pe front", a adăugat oficialul militar. Cealaltă parte a discuţiei este politică, a spus el, deoarece naţiunile care furnizează arme se pot simţi responsabile pentru ele, iar aceste discuţii politice continuă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor să permită Ucrainei să folosească rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice cu rază lungă de acţiune, adânc în teritoriul rusesc pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri. Putin a declarat joi că programarea efectivă a traiectoriilor de zbor ale rachetelor va trebui făcută de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu are capacităţile necesare.

Putin, avertisment la televiziunea de stat: dacă Occidentul permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune, atunci NATO e în război cu Rusia
Internațional

Putin, avertisment la televiziunea de stat: dacă Occidentul permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune, atunci NATO e în război cu Rusia

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Geoană părăsește NATO începând cu 10 septembrie apoi este așteptat să-și anunțe candidatura pentru Cotroceni
Eveniment

Geoană părăsește NATO începând cu 10 septembrie apoi este așteptat să-și anunțe candidatura pentru Cotroceni

Mircea Geoană a demisionat din NATO. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care şi-a anunţat demisia din această funcţie, afirmă că a fi în conducerea Alianţei Nord-Atlantice a fost onoarea vieţii sale. Mircea Geoană a demisionat din NATO "Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Îi mulţumesc secretarului general Stoltenberg pentru încredere şi prietenie. Împreună, în ultimii cinci ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtăşit şi nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante Alianţe din istorie", a scris Geoană, marţi, pe pagina sa de Facebook. Mircea Geoană l-a notificat, marţi, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie, informează nato.int. Stoltenberg i-a mulțumit pentru activitate Jens Stoltenberg a acceptat demisia, mulţumindu-i lui Mircea Geoană pentru activitatea sa. "Îi doresc tot binele în viitor", i-a transmis Stoltenberg. Geoană este primul român care a deţinut funcţia de secretar general adjunct al NATO. Boris Ruge, asistentul secretarului general pentru afaceri politice şi politica de securitate, va îndeplini funcţia de secretar general adjunct interimar până este desemnat succesorul lui Geoană.

NATO avertizează Rusia că se apropie prea mult de Polonia atunci când atacă aerian Ucraina: Acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase
Internațional

NATO avertizează Rusia că se apropie prea mult de Polonia atunci când atacă aerian Ucraina: Acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Liderul PSD respinge complet și armata obligatorie, deși majoritatea statelor NATO îl reintroduc
Politică

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Liderul PSD respinge complet și armata obligatorie, deși majoritatea statelor NATO îl reintroduc

Mesaj șoșocist al lui Marcel Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Astfel de afirmații mai fac premierul Ungariei, Viktor Orban, și senatoarea SOS România, Diana Șoșoacă. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Însă Ciolacu ignoră faptul că, prin articolul 5 al Tratatului NATO, România se obligă să răspundă unei agresiuni asupra oricărui alt aliat. “Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord“, arată articolul 5. Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Însă, azi, Ciolacu a mers chiar mai departe și a respins complet posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii. “În esenţă, un preşedinte are două prerogative fundamentale: este comandantul suprem al armatei şi reprezintă ţara în relaţiile internaţionale. Din această perspectivă, vreau să vă spun foarte clar: România nu va intra şi nu va fi atrasă în niciun război! Pacea şi stabilitatea sunt condiţiile fundamentale pentru prosperitate. Voi avea grijă să rămână aşa! Voi fi garantul independenţei naţionale, dar nu voi fi niciodată de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Avem nevoie de o armată de profesionişti. La fel cum avem nevoie de echipamente moderne”, a afirmat Marcel Ciolacu în faţa delegaţilor prezenţi la congresul PSD. „Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare va continua şi pe viitor. În domeniul politicii externe, îmi doresc însă o abordare mai ambiţioasă care să fie caracterizată prin pragmatism şi urmărirea obiectivelor naţionale în parteneriat cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO”, a adăugat preşedintele PSD. Însă guvernul Ciolacu a alocat, în 2023, sub 1,6% din PIB față de apărare, deși se angajase să cheltuie 2,5% din PIB.

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa
Internațional

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO. Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025. Serviciu militar obligatoriu în țară NATO Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, propusese această măsură la începutul anului, în cadrul modernizării generale a forţelor armate în cooperare cu NATO, deşi nu a oferit atunci detalii despre durata acestui stagiu militar şi nici despre pregătirea inclusă. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Ideea a fost sprijinită de premierul de centru-dreapta Andrej Plenkovic, care a argumentat atunci necesitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu prin "circumstanţele actuale de pericole de securitate în lume", făcând referire la războiul din Ucraina. Stagiul civil, mai lung După cum a explicat vineri portalul de ştiri Index, cele două luni de stagiu militar obligatoriu vor include o instrucţie de bază pentru trupele de infanterie, dar tinerii vor avea posibilitatea de a solicita o scutire de la acest stagiu pentru obiecţii de conştiinţă, însă în acest caz vor trebui să urmeze un stagiu de serviciu civil alternativ, cu o durată mai mare. Guvernul croat estimează că între 4.000 şi 4.500 de tineri vor fi instruiţi în fiecare an în trei cazărmi, ei având posibilitatea ca la finalul celor două luni să urmeze o carieră militară profesionistă. Croaţia a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008 şi a format o armată profesionistă înainte de a se alătura NATO.

Cea mai mare bază NATO din Europa se construiește la Mihail Kogălniceanu, în Dobrogea. Ce rol va avea, potrivit lui Ciucă
Eveniment

Cea mai mare bază NATO din Europa se construiește la Mihail Kogălniceanu, în Dobrogea. Ce rol va avea, potrivit lui Ciucă

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat că la mică distanţă de Constanţa, unde se desfăşoară festivităţile organizate de Ziua Marinei Române, "se aude sunetul războiului", subliniind că ţara noastră a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO. Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO "Traversăm o perioadă tulbure în regiune. La mică distanţă de aici se aude sunetul războiului, Ucraina luptă cu statul agresor Rusia, nu doar pentru a-şi apăra teritoriul, ci şi în numele valorilor democratice şi ordinii de drept (...). Ca stat membru NATO, România a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, înţelegând specificul regiunii Mării Negre şi prioritatea sa în arhitectura de securitate", a spus Ciucă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Preşedintele Senatului a amintit că la Mihail Kogălniceanu se construieşte cea mai mare bază militară NATO din Europa. "Recentul summit NATO de la Washington a reconfirmat importanţa strategică acordată de Alianţa Nord-Atlantică regiunii Mării Negre, în care ţara noastră este un actor cheie. La mică distanţă de locul în care ne aflăm, în localitatea Mihail Kogălniceanu, construim alături de aliaţi cea mai mare bază militară NATO din Europa. A investi în propria apărare şi securitate este o chestiune de responsabilitate, în primul rând faţă de România şi de cetăţenii noştri. De asemenea, trebuie să continuăm să dezvoltăm industria de apărare. Printr-un program pe termen lung de înzestrare a forţelor navale române, consolidăm apărarea flancului estic al NATO", a precizat Ciucă.

GALERIE FOTO Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România
Eveniment

GALERIE FOTO Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România

Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, de la Barksdale Air Force Base, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România. Este o premieră nu doar pentru România, ci și pentru NATO. Avioanele B-52 escortate de F-16 din Finlanda și România la apropierea de Kogălniceanu Foto: Forțele Aeriene Române Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Foto: Forțele Aeriene Române Bombardierele B-52 au aterizat în România „Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul #BomberTaskForceEurope. Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, au scris, pe Facebook, Forțele Aeriene Române. „În timpul desfășurării lor, avioanele B-52 vor opera de la Baza Aeriană din România de lângă coasta Mării Negre și se vor integra cu Aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru sincronizarea capacităților și asigurarea angajamentelor de securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA (...) «În mediul global de astăzi, este vital să fim pregătiți să furnizăm o gamă de capabilități durabile de la distanțe mari. Această iterație a Bomber Task Force oferă o oportunitate excelentă de a rafina tacticile, tehnicile și procedurile noastre de angajare în luptă agile», a declarat generalul James Hecker, comandantul USAFE-AFAFRICA. «Prin eforturile de colaborare cu aliații noștri, SUA permit forțelor noastre să combată amenințările actuale și viitoare», a adăugat el”, se arată într-un comunicat al NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră