miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

388 articole
Internațional

Zelenski sugerează că Trump nu va fi amabil cu Rusia, cum par să indice declarațiile sale despre sentimentele rușilor privitoare la intrarea Ucrainei în NATO

Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat miercuri afirmațiile fostului președinte american Donald Trump referitoare la o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. „Avem dreptul la garanții de securitate”, a afirmat acesta. Declarațiile lui Donald Trump Donald Trump, președintele american ales, a afirmat marți că „înțelege sentimentul” Rusiei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Trump a sugerat că eforturile administrației Biden de a sprijini aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică ar fi contribuit la declanșarea invaziei ruse. „La un moment dat, Biden a spus «ei ar trebui să poată adera la NATO». Ei bine, Rusia avea pe cineva în pragul ușii, eu pot înțelege sentimentul (rușilor) în legătură cu asta”, a declarat Trump în fața presei. Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump Întrebat despre aceste declarații în timpul unei conferințe de presă la Kiev, Zelenski a îndemnat la prudență: „Noi trebuie să lucrăm și să facem tot ce este posibil pentru ca Ucraina să primească garanții de securitate decente, demne de poporul nostru, care ar putea să-l oprească pe Putin.” Zelenski a subliniat că războiul împotriva Rusiei a fost încurajat de lipsa unor garanții serioase de securitate pentru Ucraina și a reiterat dreptul țării sale la astfel de garanții. NATO, singura protecție veritabilă pentru Ucraina Ucraina consideră aderarea la NATO drept singura metodă eficientă de protecție împotriva agresiunii ruse. După anexarea Crimeei în 2014 și invazia din februarie 2022, țara vede în Alianța Nord-Atlantică un pilon esențial pentru securitatea sa. Pe de altă parte, Kremlinul consideră extinderea NATO drept o amenințare existențială și susține că oprirea apropierii Ucrainei de Alianță este una dintre condițiile pentru posibile negocieri de pace. Reticențele Occidentului Deși Ucraina și-a exprimat dorința de a adera la NATO, mai multe țări occidentale, inclusiv SUA și Germania, au afișat rețineri în legătură cu o aderare rapidă. Aceste poziții reflectă complexitatea contextului geopolitic și riscurile unei escaladări suplimentare a conflictului.

Zelenski sugerează că Trump nu va fi amabil cu Rusia, cum par să indice declarațiile sale despre sentimentele rușilor privitoare la intrarea Ucrainei în NATO
Cererea lui Trump ca fiecare țară NATO să cheltuie 5% din buget pentru apărare a stârnit stupefacție în Europa
Internațional

Cererea lui Trump ca fiecare țară NATO să cheltuie 5% din buget pentru apărare a stârnit stupefacție în Europa

Propunerea lui Trump, criticată în Europa. Donald Trump, președintele ales al SUA, a solicitat statelor membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. Aceasta a fost considerată o țintă nerealistă de majoritatea țărilor europene. Nemulțumirile lui Trump Trump și-a reiterat lipsa de entuziasm față de NATO, susținând că SUA plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea europeană. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Avem între noi un ocean. De ce plătim noi miliarde de dolari mai mult decât Europa?” a declarat el într-o conferință de presă. Trump a amenințat anterior cu posibilitatea ca SUA să iasă din NATO dacă statele membre nu își asumă cheltuielile corespunzătoare. Realitatea bugetelor NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO respectă angajamentul de 2% din PIB pentru apărare. Propunerea de creștere la 5% ar presupune o majorare masivă a cheltuielilor militare, dificil de realizat în actualul context economic. Aproximativ 200 de miliarde de euro suplimentari pentru fiecare procent din PIB adăugat la bugetele Apărării în UE. Summitul NATO din 2025 La summitul NATO programat în iunie 2025, la Haga, statele membre vor discuta această propunere. Deși unele țări sprijină creșterea la 3% din PIB, majoritatea consideră că 5% este un obiectiv imposibil. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să majoreze cheltuielile pentru a face față provocărilor generate de Rusia. Țările baltice se numără printre puținele care susțin o creștere semnificativă a bugetelor militare. Propunerea lui Trump, criticată în Europa Ralf Stegner, deputat social-democrat german, a descris cererea lui Trump drept „o nebunie totală”. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că o creștere a bugetelor militare este inevitabilă, dar 5% este „complet nerealist”. Tensiuni între SUA și UE Experții anticipează că Trump ar putea accepta o țintă sub 5%, cu condiția ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite în SUA, stimulând industria americană de armament. Acest lucru contravine însă viziunii Franței, care dorește ca fondurile să fie investite în industria militară europeană. Propunerea lui Trump subliniază dorința SUA de a reduce contribuția financiară la apărarea Europei, încurajând statele membre NATO să devină mai independente din punct de vedere militar. Cu toate acestea, compromisurile vor fi esențiale pentru a găsi o soluție viabilă la summitul din iunie.

Trump, pe steroizii puterii: cere ca țările NATO să aloce 5% din buget pentru apărare, nu doar 2%, ca în prezent
Internațional

Trump, pe steroizii puterii: cere ca țările NATO să aloce 5% din buget pentru apărare, nu doar 2%, ca în prezent

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut marți țărilor membre NATO să își majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB, depășind pragul actual de 2%. Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a declarat: „Acestea ar trebui să fie 5%, nu 2%. Ele pot toate să și-o permită.” Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Donald Trump și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de NATO, pe care îl consideră un pilon important al securității europene, dar insuficient susținut financiar de statele membre. În timpul campaniei electorale, el a stârnit controverse, sugerând că SUA ar putea să nu mai apere țările NATO în fața Rusiei dacă acestea nu alocă fonduri suficiente pentru apărare. Contextul financiar NATO În urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014, statele membre NATO s-au angajat să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Totuși, până în prezent, doar 23 dintre cele 32 de țări membre au respectat acest angajament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat recent că Europa trebuie să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a asigura o apărare adecvată. Trump despre viitorul NATO În declarațiile sale, Donald Trump a nuanțat poziția sa critică, afirmând că sprijinul SUA pentru NATO va continua dacă țările membre își „plătesc facturile” și tratează SUA „în mod corect.” Totuși, cererea sa de a majora bugetele la 5% din PIB ar putea crea noi provocări în relațiile transatlantice. Importanța creșterii bugetelor pentru apărare Propunerea lui Trump vine într-un moment în care securitatea globală este din ce în ce mai fragilă. Creșterea cheltuielilor militare ar putea consolida capacitatea NATO de a face față provocărilor, însă rămâne de văzut dacă statele membre vor considera această cerință realistă și sustenabilă. Reacțiile internaționale Propunerea lui Trump a generat reacții mixte. Deși unii susțin necesitatea întăririi bugetelor de apărare, alții avertizează asupra presiunilor financiare pe care aceasta le-ar putea impune țărilor membre. Cu toate acestea, declarațiile sale subliniază prioritățile administrației sale în contextul securității globale și relațiilor transatlantice.

Moldova, centru logistic al NATO pentru aprovizionarea armatei ucrainene, acuză Rusia
Internațional

Moldova, centru logistic al NATO pentru aprovizionarea armatei ucrainene, acuză Rusia

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Rutte (NATO) insistă că 2% din bugetele naționale pentru Alianță este prea puțin în condițiile actuale
Internațional

Rutte (NATO) insistă că 2% din bugetele naționale pentru Alianță este prea puțin în condițiile actuale

NATO, în fața unei provocări financiare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că viitorul Alianței ar putea fi pus în pericol dacă nu se vor aloca mai multe fonduri pentru apărarea colectivă. Potrivit acestuia, ritmul rapid în care Rusia și China își cresc cheltuielile militare impune o reacție imediată din partea statelor membre NATO. NATO, în fața unei provocări financiare Rutte a subliniat că „ideea că NATO este în siguranță” rămâne valabilă, însă avertizează că, în următorii patru sau cinci ani, Alianța ar putea întâmpina dificultăți serioase dacă nu se iau măsuri urgente. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Unul dintre punctele principale ale declarației lui Rutte a fost legat de obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, considerat insuficient în contextul actual. Deși această țintă este un angajament al statelor membre NATO, multe dintre ele nu o ating în prezent. În contrast, țări precum Polonia și statele baltice solicită creșterea acestui prag minim, o decizie în acest sens urmând să fie discutată la summitul NATO din iunie 2025, ce va avea loc la Haga. Creșterea bugetelor și a producției militare Rutte a punctat două măsuri esențiale pentru consolidarea apărării NATO: alocarea mai multor fonduri pentru înarmare și creșterea producției militare. Acesta a cerut o schimbare de mentalitate în rândul statelor membre, sugerând o „mentalitate de război” care să prioritizeze securitatea colectivă. Recent, Rutte a propus o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB, avertizând că Rusia își pregătește resursele pentru confruntări de lungă durată cu Ucraina și cu NATO. Scepticismul lui Trump față de NATO Propunerea lui Rutte se aliniază solicitărilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a cerut de asemenea o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB. Trump a subliniat că SUA ar putea reconsidera apartenența la NATO dacă alte state membre nu își respectă angajamentele financiare. Acest scepticism a determinat statele membre NATO să transfere coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina de la SUA către Alianță, pentru a asigura continuitatea acestuia. În acest scop, NATO a înființat un comandament în orașul german Wiesbaden, care este acum complet funcțional, conform declarațiilor lui Rutte. Decizie crucială pentru viitorul Alianței În fața creșterii capacităților militare ale Rusiei și Chinei, NATO trebuie să răspundă cu un efort financiar și strategic sporit. Următorul summit NATO din iunie 2025 ar putea marca un moment decisiv pentru viitorul Alianței, stabilind noi standarde pentru cheltuielile militare și nivelul de pregătire colectivă.

SUA au cedat către NATO coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, dar există temeri că Trump va reduce semnificativ contribuția Washingtonului
Internațional

SUA au cedat către NATO coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, dar există temeri că Trump va reduce semnificativ contribuția Washingtonului

NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina. NATO a preluat oficial, conform planului, coordonarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, o responsabilitate deținută anterior de Statele Unite. Această măsură are ca scop securizarea mecanismului de sprijin pentru Kiev în eventualitatea unor schimbări majore sub viitoarea președinție a lui Donald Trump, cunoscut pentru scepticismul său față de Alianța Nord-Atlantică. NATO coordonează sprijinul militar pentru Ucraina Prin această decizie, NATO își asumă un rol mai direct în sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei ruse, fără a implica însă forțe proprii în conflict. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Totuși, diplomații recunosc că măsura ar putea avea un impact limitat, având în vedere că SUA rămân principalul furnizor de armament pentru Kiev, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea reduce acest sprijin. Misiunea NSATU: sediul și structura Noua misiune a NATO, denumită Asistență de Securitate și Instruire NATO pentru Ucraina (NSATU), are sediul la Clay Barracks din Wiesbaden, Germania, într-o bază americană. Potrivit surselor, misiunea este acum deplin operațională. Structura misiunii NSATU include personal de aproximativ 700 de membri; trupe și experți staționați la cartierul general NATO SHAPE din Belgia; huburi logistice în Polonia și România. Grupul de la Ramstein, coordonarea anterioară Până acum, livrările militare occidentale au fost coordonate de grupul de la Ramstein, o coaliție ad-hoc formată din 50 de țări și condusă de SUA. Prima reuniune a acestui grup a avut loc la baza aeriană americană Ramstein, din Germania. În prezent, administrația americană aflată la final de mandat accelerează livrările de armament către Kiev, pe fondul îngrijorărilor că președinția Trump ar putea duce la reduceri semnificative ale sprijinului militar. Reacția Rusiei Rusia a criticat dur intensificarea sprijinului militar occidental pentru Ucraina, avertizând asupra riscului extinderii conflictului în regiune. Kremlinul consideră că astfel de decizii ale NATO și SUA agravează tensiunile și prelungesc războiul. Importanța preluării coordonării de către NATO Preluarea coordonării de către NATO reprezintă o măsură strategică, având în vedere stabilizarea sprijinului pentru Ucraina, indiferent de schimbările politice din SUA, crearea unui cadru formal și mai structurat de sprijin militar în Europa și integrarea capacităților logistice din Polonia, România și Germania pentru eficiență sporită. În contextul președinției Trump, această decizie subliniază angajamentul NATO față de sprijinul Ucrainei și consolidează independența strategică a Europei în gestionarea conflictului din regiune.

Nici un oficial român nu va fi la întâlnirea lui Zelenski cu Rutte (NATO) și alți lideri europeni la Bruxelles. Premierul polonez, prezent
Internațional

Nici un oficial român nu va fi la întâlnirea lui Zelenski cu Rutte (NATO) și alți lideri europeni la Bruxelles. Premierul polonez, prezent

Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, îl va primi miercuri, 18 decembrie, la Bruxelles, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de mai mulți lideri europeni, pentru a discuta despre sprijinul continuu pentru Ucraina. Întâlnirea, la care nici un oficial român nu va fi prezent, are loc într-un context sensibil, cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump în SUA. Întâlnire NATO pentru Ucraina, România absentă Printre liderii europeni care vor participa la reuniune se numără președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul polonez Donald Tusk și premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia De asemenea, Antonio Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, sunt așteptați să li se alăture. România nu are nici un reprezentant oficial. Sprijinirea Ucrainei, prioritatea discuțiilor Reuniunea va pune accent pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei și pe susținerea acesteia în războiul împotriva Rusiei. Oficialii europeni își reafirmă angajamentul de a sprijini Kievul, în contextul îngrijorărilor legate de posibilitatea suspendării ajutorului militar american odată cu instalarea administrației Trump. Temerile Ucrainei Donald Trump a promis în repetate rânduri că va aduce pacea în Ucraina „în 24 de ore”, fără a oferi detalii concrete despre planurile sale. Această retorică a amplificat temerile Kievului că ar putea fi presat să accepte un acord care nu respectă cerințele sale legate de suveranitate și securitate. Discuții despre trupe europene de menținere a păcii Franța și Germania au început să ia în considerare posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina pentru a garanta un eventual armistițiu. Cu toate acestea, liderii europeni subliniază că prioritatea actuală este întărirea sprijinului militar, astfel încât Ucraina să fie într-o poziție de forță în eventualitatea unor negocieri. Declarațiile șefei diplomației europene „Trebuie să fie pace pentru a trimite soldați ai păcii, dar Rusia nu vrea pace”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a îndemnat la intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina, în contextul escaladării conflictului și a incertitudinilor geopolitice. Importanța reuniunii NATO Această întâlnire crucială subliniază unitatea Europei și a NATO în sprijinirea Ucrainei, în ciuda provocărilor globale. Discuțiile de la Bruxelles vor fi decisive pentru conturarea strategiei viitoare, inclusiv în ceea ce privește ajutorul militar și diplomatic destinat Kievului.

România nu cedează controlul asupra propriului spațiu aerian aliaților din NATO, aceasta este o nouă dezinformare, avertizează MApN
Eveniment

România nu cedează controlul asupra propriului spațiu aerian aliaților din NATO, aceasta este o nouă dezinformare, avertizează MApN

Dezinformări privind apărarea aeriană a României. Ministerul Apărării Naționale (MApN) avertizează asupra intensificării dezinformărilor legate de apărarea spațiului aerian al României și subliniază că "apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de aliați și parteneri." Dezinformări privind apărarea aeriană a României Într-un comunicat oficial, MApN atrage atenția asupra unor acțiuni de manipulare care urmăresc discreditarea măsurilor de întărire a apărării naționale și a colaborării cu NATO. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Potrivit ministerului, "suveranitatea națională nu este un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni" exercitate atât pe plan național, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice. "Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de aliați și parteneri", subliniază MApN, respingând orice încercare de subminare a încrederii în parteneriatele strategice. Garanții fără precedent pentru suveranitatea României România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istorie, datorită calității de membru NATO. Ministerul subliniază că Alianța Nord-Atlantică nu doar protejează securitatea și apărarea membrilor săi, dar și amplifică suveranitatea acestora printr-o colaborare integrată. "NATO operează ca un instrument de amplificare și protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi", se arată în comunicat. Proiectele legislative și interpretările false Recent au existat interpretări false asupra unor proiecte legesilative. MApN a oferit clarificări privind legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și legea privind desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace pe teritoriul României. Ministerul respinge ferm interpretările false potrivit cărora prevederile articolului 7 din Legea privind utilizarea spațiului aerian ar constitui un act de trădare națională. "O astfel de interpretare este falsă", precizează MApN, explicând că integrarea spațiului aerian național în cel al NATO este o măsură defensivă și nu diminuează în niciun fel suveranitatea României. Gestionarea integrată a spațiului aerian NATO Potrivit MApN, gestionarea comună a spațiului aerian al statelor NATO este un exemplu de eficiență în îndeplinirea misiunii de apărare colectivă prevăzută de Tratatul de la Washington. "Spațiul aerian al țărilor NATO este gestionat într-o formă integrată, pentru utilizarea cât mai eficientă a capabilităților defensive", se menționează în comunicat. Aceste măsuri nu afectează suveranitatea statelor membre asupra spațiului lor aerian, ci asigură protecția împotriva amenințărilor. Dezinformările, o amenințare la adresa securității naționale MApN denunță campaniile de dezinformare, prin care măsurile de întărire a apărării naționale și a NATO sunt prezentate ca acte de trădare. Ministerul avertizează că astfel de manipulări vizează inducerea panicii în rândul populației, slăbirea încrederii în instituțiile naționale de securitate și subminarea suveranității și securității naționale. "Răspândirea unor informații false pe acest subiect nu are legătură cu apărarea intereselor naționale ale României", subliniază MApN, punctând că aceste acțiuni sunt orchestrate inclusiv de actori externi cu interese contrare. Parteneriatele cu NATO Ministerul Apărării Naționale reafirmă că România beneficiază de un nivel de securitate fără precedent, iar parteneriatele cu NATO sunt fundamentale pentru apărarea suveranității naționale. În acest context, este esențială combaterea dezinformărilor care încearcă să destabilizeze încrederea în aceste parteneriate strategice.

Șoc în Germania: extrema dreaptă, creditată cu 30% în sondaje, respinge apartenența la NATO "dacă Alianța nu ține cont de interesele Rusiei"
Internațional

Șoc în Germania: extrema dreaptă, creditată cu 30% în sondaje, respinge apartenența la NATO "dacă Alianța nu ține cont de interesele Rusiei"

Germania, AfD respinge apartenența la NATO. Tino Chrupalla, co-liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat că Germania ar trebui să-și reevalueze poziția în cadrul NATO, dacă alianța continuă să ignore interesele țărilor europene, inclusiv ale Rusiei. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Welt. Germania, AfD respinge apartenența la NATO Chrupalla a criticat modul în care NATO funcționează, declarând că alianța "nu este în prezent o alianță de apărare". Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia El a subliniat că: "Europa a fost forțată să implementeze interesele Statelor Unite. Respingem acest lucru." În opinia liderului AfD, o alianță de apărare ar trebui să țină cont de interesele tuturor țărilor europene, inclusiv ale Rusiei, și a sugerat că Germania ar trebui să evalueze utilitatea NATO în actuala sa formă. Alegeri anticipate și prăbușirea coaliției Scholz Declarațiile lui Chrupalla vin într-un moment de incertitudine politică pentru Germania, cu alegeri generale anticipate programate pentru 23 februarie. Acestea urmează unui vot de neîncredere inițiat de cancelarul Olaf Scholz, care a dus la dizolvarea Bundestagului după prăbușirea coaliției sale de guvernare. În sondajele pre-electorale: AfD este creditată cu 18-19% din intențiile de vot, situându-se înaintea social-democraților (SPD) ai lui Scholz, care au între 16-17%. Blocul conservator CDU-CSU rămâne lider, cu 31-32%. Chiar dacă scorul electoral al AfD este în creștere, șansele sale de a forma un guvern sunt reduse, deoarece toate celelalte partide au exclus orice formă de cooperare cu partidul de extremă dreaptă. Critici dure la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina AfD și-a construit o parte semnificativă a discursului politic pe opunerea față de sprijinul militar oferit de Germania Ucrainei. Tino Chrupalla a afirmat: "Guvernul german trebuie să ajungă în sfârșit la punctul în care vrea să pună capăt războiului." El a susținut că Rusia a câștigat deja conflictul și că încercările de a face Ucraina capabilă să câștige războiul sunt lipsite de fundament. Acest mesaj reflectă poziția mai largă a AfD, care cere o soluționare rapidă a conflictului. Tema campaniei electorale: războiul din Ucraina Conflictul din Ucraina este de așteptat să domine campania electorală. Cancelarul Scholz, care sprijină durabil Ucraina, a îndemnat totuși la prudență, în special în estul Germaniei, unde vocile pacifiste sunt mai numeroase. Scholz a rezistat presiunilor pentru a trimite rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă mai profund în conflict. Recent, cancelarul a avut un contact direct cu președintele rus Vladimir Putin, o mișcare văzută ca o încercare de a echilibra susținerea pentru Ucraina cu nevoia de dialog diplomatic. Succesele regionale ale AfD și influența în creștere Deși AfD are puține șanse de a forma un guvern, partidul a înregistrat victorii semnificative la nivel regional, inclusiv un rezultat spectaculos în Turingia, o regiune din fosta Germanie de Est comunistă. Creșterea AfD reflectă nemulțumirile unor segmente ale populației față de politicile actuale și o dorință tot mai mare pentru schimbare. Declarațiile lui Tino Chrupalla pun în discuție viitorul relațiilor Germaniei cu NATO și poziționarea țării în contextul geopolitic actual. Cu o campanie electorală axată pe războiul din Ucraina și politica externă, viitoarele alegeri anticipate vor oferi un indicator clar al direcției politice dorite de electoratul german.

ANALIZĂ Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, în care preia propaganda Moscovei
Eveniment

ANALIZĂ Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, în care preia propaganda Moscovei

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, care preia propaganda Moscovei: doar în ultimele săptămâni, acesta a făcut afirmații în care sugerează că România nu are ce căuta în cele două alianțe. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Totuși, susținătorii săi afirmă, în pofida evidențelor, că acesta nu ar fi atacat NATO și UE. Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu Ce a spus candidatul Georgescu despre scutul de la Deveselu, mesajul său fiind asemănător cu cel al Moscovei: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de confruntare”. Acum câțiva ani, afirmații asemănătoare despre scutul de la Deveselu făcea Renate Weber, acum Avocat al Poporului. Georgescu afirmă că importurile de armament sunt escrocherii, deși este evident că industria românească de apărare nu are capacitatea să aibă o producție modernă: „Toate programele de guvernare așa zise de 30 de ani nu au fost decât o listă privată de cumpărături, e escrocherie”. Candidatul independent subminează încrederea în capacitatea NATO de a apăra țările membre: „Nici o țară din blocul NATO care în eventualitatea în care va fi atacată de Rusia, vă asigur că NATO nu îi va lua apărarea. Acest club este inexistent”. Concluzia nerostită: România poate ieși din NATO. Georgescu la TVR 3, la 21 iunie, despre NATO, susține că nu este cea mai puternică alianță, „este cea mai slabă”, și, „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, ca președinte sau premier. Fondurile gratuite oferite de UE, cu care s-a construit rețeaua de autostrăzi, refuzate Călin Georgescu despre UE: „Ne-au ajutat fondurile europene? Suntem dependenți de fondurile europene? Țara asta nu poate produce? Nu avem alți investitori? Lăsați-mă să vă spun, există bani peste tot în lumea asta”. Unde minte: UE oferă fonduri nerambursabile sau, prin PNRR, împrumuturi avantajoase. Fără aceste resurse, ar trebui să ne împrumutăm la dobânzi mari, mai mult decât deja o facem acum. Mesaj izolaționist-comunist, de sorginte ceaușistă: „Statul român sau orice fel de antreprenor român trebuie să aibă minim 51% în orice fel de acțiune bilaterală. Resursele, industria sau agricultura sau pământul sau apele, orice vei face ca program trebuie să fie în avantajul țării tale. 51% este foarte important pentru că asta înseamnă că tu deții controlul, nu îl dețin străini”. Dispreț față de posibilitatea de a călători liber în UE: „Pentru mine este o mare onoare că nu am intrat în Schengen, subliniez asta, mă bucur că nu am intrat în Schengen. Este bine că nu am intrat în Schengen, Noi nu avem nevoie de covrigul lor și nici să pupăm ghiulul”.

Trump nu s-a schimbat: spune că SUA "absolut" poate ieși din NATO dacă aliații nu-și plătesc "facturile"
Internațional

Trump nu s-a schimbat: spune că SUA "absolut" poate ieși din NATO dacă aliații nu-și plătesc "facturile"

Posibilă retragere a SUA din NATO. Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a declarat că ar lua în considerare retragerea Statelor Unite din NATO dacă aliații nu își respectă obligațiile financiare. Într-un interviu recent acordat postului NBC, Trump a explicat poziția sa față de viitorul relațiilor internaționale și prioritățile sale în cazul unei reveniri la Casa Albă. Posibilă retragere a SUA din NATO În timpul interviului, Donald Trump a afirmat că menținerea Statelor Unite în Alianța Nord-Atlantică depinde de respectarea obligațiilor financiare ale aliaților. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” El a subliniat că decizia sa va fi condiționată de contribuțiile corecte ale membrilor NATO: „Dacă își plătesc facturile și dacă consider că ne tratează corect, răspunsul este: 'absolut', aș rămâne în NATO.” Cu toate acestea, Trump a răspuns ferm „absolut” când a fost întrebat dacă ar lua în considerare ieșirea din NATO în cazul în care aliații nu își respectă angajamentele. Reducerea ajutorului pentru Ucraina În același interviu, Trump a discutat despre poziția Statelor Unite față de Ucraina. Acesta a declarat că Ucraina ar trebui să se aștepte la o reducere a sprijinului american după revenirea sa la Casa Albă. Răspunzând unei întrebări directe, Trump a confirmat că ajutorul pentru Ucraina va fi probabil diminuat: „Da, probabil, bineînțeles.” Totodată, el a reiterat că prioritatea sa este să încerce să pună capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Politica dură față de imigranți Donald Trump a reafirmat angajamentul său de a expulza toți imigranții ilegali din Statele Unite. Deși a recunoscut că acest proiect este complicat, el a subliniat că este necesar pentru respectarea legilor americane privind imigrația: „Cred că trebuie să o facem și este greu, este un lucru foarte complicat de făcut.” Planul său ar implica măsuri stricte pentru eliminarea imigranților fără statut legal pe parcursul unui mandat de patru ani. Declarațiile lui Donald Trump conturează o abordare mai strictă în politica externă și internă a Statelor Unite, punând accent pe interesele naționale și reducerea dependenței de parteneriatele internaționale neprofitabile.

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu: „Un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia”
Politică

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu: „Un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia”

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu: „El este un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o”. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu Într-un mesaj video postat pe Facebook, edilul-șef al Capitalei afirmă că „singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi”. „Clasa politică din România merita o lecţie, numai că experimentul pe care noi îl trăim de două săptămâni riscă să ne ia din UE şi din NATO şi să ne ducă în ghearele Rusiei şi a unor băieţi deştepţi. Pentru că nu e vorba de Călin Georgescu. El e un biet impostor. Azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o. În condiţiile date, singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi şi eu sunt convins că suntem destui oameni raţionali, în România, ca să ducem ţara asta în direcţia corectă”, a spus primarul general al Capitalei. În mesajul scris pe videoclip se afirmă: „Să nu ne lăsăm amăgiți de promisiuni false și de un impostor care manipulează fricile (...) Duminică vom smulge România din ghearele Rusiei”.

Potop de atacuri cibernetice asupra statelor NATO. Hackerii, din Rusia, Iran, China și Coreea de Nord
Internațional

Potop de atacuri cibernetice asupra statelor NATO. Hackerii, din Rusia, Iran, China și Coreea de Nord

NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice. Alianța Nord-Atlantică avertizează cu privire la riscuri crescute de sabotaj și atacuri cibernetice, a declarat un diplomat de rang înalt în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurată la Bruxelles. Oficialul, citat de agenția dpa, a subliniat că aceste amenințări ar putea avea loc pe teritoriul țărilor membre NATO. NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice Rusia este percepută ca fiind tot mai dispusă să comită acte de sabotaj și să creeze suferințe prin perturbări în statele NATO. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Potrivit sursei, infrastructura critică, în special sistemele de control industrial, sunt printre principalele ținte ale Kremlinului. China, Iranul și Coreea de Nord, active în atacuri cibernetice Pe lângă Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord desfășoară campanii masive de atacuri cibernetice. În mod special, Beijingul este implicat în răspândirea malware pentru spionaj și destabilizare, strategii similare cu cele ale Moscovei. Cazul Albaniei Diplomatul a amintit un atac major atribuit Iranului, care a paralizat sistemele de control ale frontierelor din Albania, membră NATO. Incidentul a inclus publicarea de fișiere sensibile, precum schimburi de e-mailuri între polițiști, mărturii secrete și documente Interpol, expunând vulnerabilități grave.

Este inacceptabil pentru noi ca Ucraina să fie membră NATO, spune Kremlinul
Internațional

Este inacceptabil pentru noi ca Ucraina să fie membră NATO, spune Kremlinul

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului. Kremlinul a calificat marți aderarea Ucrainei la NATO drept o amenințare "inacceptabilă", intensificând retorica împotriva aspirațiilor Kievului de a se alătura Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că aderarea Ucrainei contravine principiului potrivit căruia securitatea unei țări nu trebuie să fie în detrimentul altora. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga De asemenea, acesta a declarat că o astfel de decizie nu ar elimina motivele inițiale ale "operațiunii militare speciale" lansate de Rusia în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat recent că relațiile de "bună vecinătate" cu Ucraina sunt imposibile dacă țara vecină devine membră NATO. Presiunile Ucrainei Autoritățile de la Kiev au reiterat în cadrul reuniunii NATO cererea de aderare, subliniind necesitatea unor garanții de securitate pentru teritoriul ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unei încetări a focului dacă zonele aflate sub controlul Kievului ar fi plasate "sub umbrela NATO". Oficialii ucraineni, însă, au respins ideea ca doar o parte din țară să beneficieze de aceste garanții. Sprijinul Occidentului Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev, anunțând un nou pachet de ajutor militar de 650 de milioane de euro. În paralel, SUA au aprobat un alt pachet de ajutor militar în valoare de 725 de milioane de dolari, incluzând rachete Stinger, muniție HIMARS și drone. Dmitri Peskov a criticat aceste măsuri, acuzând administrația Biden că "toarnă gaz pe foc" și prelungește conflictul. Totuși, Kremlinul susține că astfel de ajutoare nu vor schimba dinamica de pe front. Rusia își menține poziția Rusia a reiterat că "operațiunea militară specială" în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor declarate. În ciuda declarațiilor occidentale, Kremlinul susține că trupele ruse au inițiativa pe front, având câștiguri zilnice în fața unei armate ucrainene slăbite. Dialogul Rusia-Germania Deși Kremlinul a criticat retorica lui Olaf Scholz de la Kiev, Dmitri Peskov a afirmat că dialogul cu liderul german rămâne posibil. Vladimir Putin și Scholz au purtat recent o convorbire telefonică, prima de acest fel după 2022, în care președintele rus și-a reafirmat opoziția față de extinderea NATO.

Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic
Internațional

Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră