joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

348 articole
Eveniment

EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile

Sediul MApN, zece zile fără electricitate în cea mai mare parte a clădirii. Este vorba de sediul central al ministerului, de lângă Palatul Parlamentului. Sediul MApN, zece zile fără electricitate Situația a avut loc în perioada 14-24 august, după cum a confirmat Ministerul Apărării la solicitarea DeFapt.ro. Citește și: Bolojan desființează o reformă administrativă realizată de un ex-ministru PNL: „Mai bine te lipsești” Potrivit surselor DeFapt.ro, ministerul a fost paralizat timp de zece zile din cauza defecțiunii. Mai multe solicitări de reparații urgente, însă, au fost ignorate, cu atât mai mult cu cât incidentul a survenit înainte de Ziua Marinei. Ocazie cu care, conform tradiției, toată conducerea Armatei se află la Constanța timp de câteva zile. Armata a răspuns după o lună Abia la peste o lună de la trimiterea de către DeFapt.ro a unei solicitări de informații a catadicsit și Biroul de presă al MApN să răspundă. Potrivit instituției, "O defecțiune s-a produs în data de 14 august 2025 la unul dintre tablourile generale de alimentare cu energie electrică, fiind afectată o parte a clădirii." Conform surselor DeFapt.ro, câteva zile au fost afectate inclusiv sisteme sensibile de comunicații și a fost nevoie de redirecționarea unor canale de informații. Multe sisteme strategice, "bruiate" Ministerul Apărării, însă, susține că "Sistemele și serviciile de comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică nu au fost afectate. În zona afectată au intrat în funcțiune sistemele și legăturile de comunicații de rezervă." Un răspuns "cosmetizat" al Armatei, după cum arată sursele noastre, care au menționat că, fără electricitate, sistemele de rezervă nu pot funcționa mai mult de o zi. În final, MApN a indicat că "Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025."

Sediul MApN, zece zile fără electricitate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

SUA promit să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO în cazul provocărilor Rusiei

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO. Statele Unite au reafirmat luni angajamentul de a apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată de Estonia. SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO Întâlnirea a avut loc după ce aeronave rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, acesta fiind al treilea incident de acest tip în zece zile. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Noul ambasador american la ONU, Mike Waltz, a transmis un mesaj ferm: „În timp ce președintele Trump și Statele Unite încearcă să pună capăt acestui război atroce dintre Rusia și Ucraina, ne așteptăm ca Rusia să caute modalități de detensionare, nu să riște o nouă escaladare.” El a subliniat că Moscova trebuie să înceteze imediat comportamentul periculos. Estonia și aliații săi cer oprirea provocărilor Înaintea reuniunii, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a prezentat un text susținut de circa 50 de țări, care solicită Rusiei să pună capăt „provocărilor și amenințărilor” împotriva vecinilor săi. Oficialul a subliniat că acțiunile Moscovei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și o escaladare destabilizatoare. Incidente repetate în Estonia, Polonia și România Vineri, trei avioane rusești au intrat în spațiul aerian estonian și au rămas acolo timp de 12 minute. Moscova a negat incidentul. În Polonia, circa 20 de drone rusești au survolat spațiul aerian, dintre care trei au fost doborâte. România a denunțat, de asemenea, pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul său. Ambasadorul adjunct al Franței la ONU, Jay Dharmadhikari, a atras atenția că aceasta este a treia încălcare a spațiului aerian NATO și UE în mai puțin de două săptămâni, un semnal clar al escaladării deliberate. Reacția ONU și măsurile NATO Subsecretarul general al ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a cerut responsabilitate și dialog pentru detensionarea situației. În timpul incidentului din Estonia, avioane de vânătoare italiene F-35, alături de aeronave suedeze și finlandeze, au interceptat avioanele rusești. Rusia respinge acuzațiile Ambasadorul adjunct rus la ONU, Dmitri Polianski, a respins dovezile prezentate de Estonia și aliații săi. Acesta a susținut că „aeronavele nu au intrat în spațiul aerian estonian și au zburat doar deasupra apelor neutre ale Mării Baltice”. Oficialul a acuzat Tallinnul de „isterie rusofobă”. Prima reuniune ONU convocată de Estonia Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului de Securitate solicitată de Estonia în cei 34 de ani de apartenență la ONU. Țara baltică, membră UE și NATO, este un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia. Poziția lui Donald Trump față de Rusia Președintele Donald Trump a dat asigurări că SUA vor apăra Polonia și statele baltice în cazul unei intensificări a acțiunilor militare ruse. În ciuda relațiilor uneori cordiale dintre Trump și Vladimir Putin, liderul american a declarat recent că președintele rus „l-a dezamăgit cu adevărat” prin continuarea invaziei din Ucraina, acum în al patrulea an.

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat luni că țara sa este pregătită să ia „orice decizie” privind doborârea unor ținte aeriene potențial periculoase, precum avioane sau drone rusești. Totuși, o astfel de măsură extremă ar fi luată doar în cazuri clare de încălcare a spațiului aerian polonez și numai cu sprijinul unanim al aliaților din NATO. Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei „Vom lua decizia de a doborî obiecte în zbor atunci când acestea încalcă teritoriul nostru şi survolează Polonia, nu există absolut nicio discuţie despre aceasta”, a precizat premierul. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Șeful guvernului polonez a admis că un astfel de pas, precum doborârea unui avion de luptă rusesc, ar putea declanșa „o fază foarte acută a conflictului”. De aceea, decizia va fi luată doar în condițiile în care Polonia are garanția sprijinului total al aliaților. „Trebuie să fiu absolut sigur că toţi aliaţii vor trata această situaţie exact la fel ca noi”, a subliniat Tusk. Incidente recente cu drone și avioane rusești Declarațiile vin pe fondul înmulțirii incidentelor aeriene din regiune. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35, cu rachete lansate de forțele poloneze și aliate. Rusia a negat că dronele ar fi fost trimise deliberat în afara Ucrainei, susținând că acestea au o rază de acțiune limitată și că sistemele de război electronic ucrainene le-ar fi deviat de pe traiectorie. Survolul platformei Petrobaltic și incidentul din Estonia Pe 13 septembrie, două avioane de vânătoare rusești au zburat la joasă altitudine deasupra platformei petroliere Petrobaltic, deținută de compania poloneză de stat Orlen, în Marea Baltică. În aceeași zi, trei avioane MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, într-un incident calificat de guvernul de la Tallinn drept o „provocare fără precedent”. Moscova a negat acuzațiile și a acuzat statele europene că exagerează pentru a alimenta conflictul din Ucraina. Replica la declarațiile președintelui ceh Petr Pavel Premierul polonez a răspuns astfel sugestiei președintelui Cehiei, Petr Pavel, care a afirmat că țările NATO ar trebui să doboare avioane rusești ce le-ar încălca spațiul aerian. Potrivit lui Pavel, Rusia „și-ar da seama foarte curând că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile”. Donald Tusk a insistat însă asupra necesității unui consens deplin între aliați înainte de a lua o astfel de decizie de magnitudine majoră.

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO (sursa: zdfheute.de)
Internațional

Berlinul propune o ripostă la provocările Rusiei: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski oferă sprijin României și NATO pentru a se apăra eficient de dronele rusești

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat duminică seara importanța dronelor în apărarea țării sale împotriva invaziei ruse. În mesajul său video zilnic, liderul de la Kiev a arătat că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă cele mai eficiente sancțiuni împotriva Moscovei. „Cele mai eficiente sancțiuni” pentru Rusia Zelenski a declarat că loviturile asupra rafinăriilor, terminalelor și depozitelor de petrol rusești afectează rapid economia și eforturile de război ale Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Recent, Ucraina a atacat una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de Sankt Petersburg. Zelenski oferă României sprijin contra dronelor Președintele ucrainean a subliniat că țara sa este pregătită să ofere sprijin NATO în contracararea dronelor ruse. Zelenski a precizat că Ucraina poate împărtăși experiența acumulată și poate antrena partenerii occidentali în domeniul apărării aeriene. Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei, prin atacuri cu drone asupra Poloniei, statelor baltice și României. „Suntem gata să îi antrenăm pe toți partenerii în această apărare”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind riscurile pentru securitatea regiunii.

Germanii se tem de atacul rușilor (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO

Germanii se tem de atacul rușilor. Un sondaj realizat de institutul Insa pentru ziarul Bild arată că 62% dintre germani se tem de un posibil atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO, precum Polonia sau Lituania. Doar 28% dintre cei 1.002 respondenți au spus că nu au temeri, iar 10% au fost indeciși. Germanii se tem de atacul rușilor Temerile au crescut după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian polonez, parte a NATO, în timpul unui atac asupra Ucrainei. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Forțele aeriene poloneze, sprijinite de aliați din NATO, au doborât pentru prima dată mai multe drone. Experții militari consideră puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental. Nu este clar dacă dronele vizau ținte NATO sau dacă a fost doar o provocare și un test al apărării aeriene. Sprijin pentru sancțiuni economice mai dure Sondajul relevă și o susținere semnificativă pentru măsuri economice ferme împotriva Rusiei. Aproximativ 49% dintre germani cred că livrările de gaze și petrol rusesc către Uniunea Europeană ar trebui oprite imediat, în timp ce 33% susțin continuarea acestora. De asemenea, 51% dintre respondenți sunt de acord ca activele rusești înghețate în UE să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei. În schimb, 29% s-au opus, iar restul nu au avut o opinie clară.

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Ucraina nu recuperează Crimeea și nu intră în NATO, dar oprește războiul, cere Trump

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace. Președintele american Donald Trump a declarat că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea încheia rapid conflictul cu Rusia, dacă acceptă anumite condiții. Liderul de la Casa Albă a exclus însă posibilitatea ca Ucraina să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, sau să adere la NATO. Trump cere concesii Ucrainei pentru pace „Președintele ucrainean Zelenski poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat dacă vrea, sau poate continua să lupte. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nu se pune problema de a recupera Crimeea… și nici de intrarea Ucrainei în NATO”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social, accentuând că Kievul trebuie să accepte concesii. Întâlnire la Casa Albă cu lideri europeni Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Washington, cu lideri europeni importanți: Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen. Vizita vine după summitul Trump-Putin, care nu a reușit să oprească luptele din Ucraina, iar președintele american presează pentru concesii. Atacuri rusești înaintea discuțiilor decisive Întâlnirea are loc pe fondul unor noi atacuri ruse mortale asupra mai multor orașe ucrainene. Discuțiile de la Casa Albă vor aborda atât posibile concesii teritoriale, cât și garanții de securitate, în încercarea de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Țările europene vor găsi fonduri pentru a cumpăra arme din SUA destinate Ucrainei, susține Rutte

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că statele europene membre ale Alianței care doresc să achiziționeze arme și muniții din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor găsi resursele financiare necesare. Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina Anunțul vine după o întâlnire cu congresmeni americani și la o zi după discuțiile purtate la Washington cu președintele american Donald Trump. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Donald Trump, sub administrația căruia SUA nu au mai aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, a propus un plan alternativ: statele NATO să cumpere arme direct din SUA și să le livreze Ucrainei. Fondurile vor fi asigurate de țările europene, iar livrările vor include nu doar echipamente de apărare, ci și rachete și muniție de calibru mare. Avertisment dur pentru Brazilia, China și India Trump și Rutte au transmis un avertisment clar statelor care mențin relații economice active cu Rusia. Brazilia, China și India ar putea deveni ținta unor sancțiuni economice severe, inclusiv tarife vamale de 100%, dacă nu renunță la colaborarea economică cu Moscova. „Dacă locuiți la Beijing, Delhi sau sunteți președintele Braziliei, ar fi bine să reflectați profund. Acest lucru vă poate afecta foarte grav”, a declarat Rutte. „Sunați-l pe Putin și spuneți-i să accepte pacea” Într-un mesaj direct adresat liderilor celor trei țări, Mark Rutte a subliniat că doar o soluție diplomatică poate evita efectele sancțiunilor anunțate de Trump: „Sunați-l pe Vladimir Putin și spuneți-i să trateze cu seriozitate negocierile de pace. În caz contrar, va fi prea târziu pentru voi”, a avertizat oficialul NATO. Sprijin militar crescut pentru Ucraina Întrebat despre tipul de armament vizat, Rutte a menționat că vor fi livrate atât arme defensive, cât și ofensive, dar a precizat că detaliile tehnice sunt analizate în prezent de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și de Pentagon, împreună cu autoritățile ucrainene. Mai multe țări NATO s-au angajat deja să participe financiar la noul program de achiziții de armament. Printre ele se numără: Danemarca, Țările de Jos (Olanda), Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit Cehia nu se alătură planului Republica Cehă a anunțat că nu va participa la planul de achiziții din SUA, dar va continua să sprijine Ucraina prin alte proiecte. Premierul Petr Fiala a precizat că Praga se concentrează pe inițiativa de cumpărare internațională de muniții, prin care Ucraina a beneficiat deja de sute de mii de obuze finanțate de aliați.

China va împinge Rusia contra NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mark Rutte avertizează: China ar putea împinge Rusia să atace NATO, pentru a putea invada Taiwanul

China va împinge Rusia contra NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că o eventuală invazie a Taiwanului de către China ar putea fi însoțită de un atac coordonat al Rusiei asupra teritoriului NATO, cu scopul de a distrage atenția Occidentului de la regiunea Indo-Pacific. China va împinge Rusia contra NATO Într-un interviu acordat The New York Times, Mark Rutte a declarat că Beijingul ar putea colabora cu Moscova într-un scenariu strategic. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar În timp ce China invadează Taiwanul, Rusia ar putea declanșa acțiuni militare împotriva Europei, punând astfel presiune pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. „Xi Jinping l-ar chema pe Putin” Rutte consideră că, într-o astfel de situație, liderul chinez Xi Jinping l-ar contacta direct pe Vladimir Putin pentru a-i cere sprijinul. Potrivit secretarului general al NATO, mesajul transmis ar fi unul clar: „Am de gând să atac Taiwanul și am nevoie să ții NATO ocupată în Europa”. SUA nu pot apăra Asia fără stabilitate în Europa Mark Rutte a subliniat că Statele Unite nu pot asigura securitatea regiunii Indo-Pacific decât dacă Europa, Atlanticul și Arctica sunt de asemenea stabile. El a avertizat că americanii și europenii nu trebuie să fie naivi în fața acestei posibile strategii chinezo-ruse. Două măsuri esențiale pentru a descuraja agresiunea Secretarul general al NATO a identificat două acțiuni cruciale pentru a preveni un astfel de scenariu: Creșterea costului strategic al unui atac asupra NATO, astfel încât Kremlinul să perceapă o asemenea decizie drept sinucigașă. Consolidarea cooperării cu regiunea Indo-Pacific, în special în domeniul apărării și al inovației, o direcție susținută activ de fostul președinte american Donald Trump. China nu vrea ca Rusia să piardă războiul din Ucraina Rutte a atras atenția că sprijinul tot mai deschis al Chinei pentru Rusia este contrar poziției sale oficiale de neutralitate. Potrivit informațiilor citate de presă, Beijingul a transmis clar Uniunii Europene că nu va accepta victoria Ucrainei și că este determinat să mențină Kremlinul pe linia de plutire. Relații economice tot mai strânse între China și Rusia Pe lângă cooperarea politică și militară, China cumpără cantități mari de petrol și gaze din Rusia, iar în ultima perioadă s-a înregistrat și o creștere semnificativă a exporturilor de metale rusești către Beijing. Aceste relații întăresc ipoteza că Rusia ar putea deveni un instrument strategic în mâna Chinei, nu doar un aliat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră