joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moscova

132 articole
Internațional

Banii Moscovei au inundat Facebook și YouTube pentru a influența alegerile din Moldova

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova. Senatori americani avertizează asupra propagandei ruse. Doi senatori americani, Jeanne Shaheen și Thom Tillis, au transmis scrisori oficiale către companiile Meta și Google. Aceștia solicită măsuri urgente pentru a bloca propaganda rusă și finanțările ilegale care vizează campania electorală din Republica Moldova, înaintea alegerilor programate pentru 28 septembrie. Moscova încearcă manipularea votului din Moldova În vizorul autorităților americane se află oligarhul fugar Ilan Șor, aflat sub sancțiuni internaționale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Acesta ar fi cheltuit deja peste 500.000 de dolari pe reclame Facebook și continuă să utilizeze platformele online pentru a influența opinia publică din Republica Moldova. Mesajul senatorilor americani „Nu putem fi indiferenți. Republica Moldova se află pe punctul de a adera la Uniunea Europeană, iar viitorul său trebuie să fie decis de cetățeni, nu de dezinformarea Moscovei”, au transmis senatorii americani în scrisoarea adresată companiilor Meta și Google. Autoritățile de la Chișinău au semnalat de mai multe ori că Federația Rusă desfășoară campanii de dezinformare și manipulare menite să influențeze procesele democratice din Republica Moldova. Sprijinul partenerilor internaționali Gravitatea situației este confirmată și de partenerii internaționali, Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Aceștia consideră că ingerința rusă reprezintă un pericol direct pentru democrația Republicii Moldova și pentru parcursul său european.

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, o nouă mizerie de tergiversare: îl cheamă pe Zelenski la Moscova. Kievul respinge propunerea

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Puțin. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a catalogat miercuri drept „inacceptabilă” propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca întâlnirea solicitată de Volodimir Zelenski să aibă loc la Moscova. Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin Potrivit lui Sibiga, „cel puțin șapte țări sunt dispuse să găzduiască o reuniune între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a pune capăt războiului”. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Printre acestea se numără Austria, Vaticanul, Elveția, Turcia și trei state din Golf. Ucraina deschisă la negocieri, dar nu la Moscova Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că aceste opțiuni sunt „serioase” și că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin în oricare dintre locațiile propuse. „Cu toate acestea, Putin continuă să încurce procesul, avansând propuneri pe care știe că sunt inacceptabile”, a acuzat Sibiga, care a cerut o presiune internațională sporită asupra Rusiei pentru a determina Kremlinul să trateze serios procesul de pace inițiat de președintele american Donald Trump. „Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova”, spune Putin La finalul vizitei sale în China, Vladimir Putin a afirmat că nu a exclus niciodată o întâlnire cu Zelenski, confirmând că și Trump i-a solicitat acest lucru. Totuși, liderul de la Kremlin a repetat că o astfel de reuniune trebuie pregătită în detaliu pentru a da rezultate. „Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea! Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova și această întâlnire va avea loc”, a declarat Putin. Întâlnirile mediate de Trump nu aduc rezultate Seria de discuții la nivel înalt inițiată de Donald Trump după summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, nu a adus progrese concrete în direcția unei încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia pune accent pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO în Ucraina. Ucraina respinge categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni susțin Kievul și propun desfășurarea unor trupe de menținere a păcii, opțiune respinsă de Moscova. Condițiile pentru un summit Putin–Zelenski lipsesc În timp ce Kievul și aliații săi insistă asupra garanțiilor de securitate, Rusia consideră că Zelenski a respins toate propunerile de compromis. Astfel, deocamdată, nu există condiții pentru un summit între cei doi lideri, cerut atât de Ucraina, cât și de Trump și susținătorii europeni ai Kievului.

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen (sursa: YouTube/METRO TV)
Internațional

Woody Allen a participat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, gest denunțat de Ucraina

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen. Ministerul ucrainean de Externe a criticat dur participarea prin videoconferință a regizorului american Woody Allen la Festivalul Internațional de Film de la Moscova. Kievul a catalogat gestul cineastului drept „o rușine și o insultă” pentru actorii și cineaștii ucraineni uciși sau răniți în urma invaziei ruse. Ucraina denunță gestul lui Woody Allen „Woody Allen a ales să închidă ochii la atrocitățile comise de Rusia în fiecare zi în Ucraina”, a transmis diplomația ucraineană. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Oficialii au subliniat că „arta și cultura nu trebuie folosite pentru a acoperi crime sau ca instrument de propagandă”. Ucraina cere izolarea culturală a Rusiei De la începutul războiului, în februarie 2022, Ucraina solicită izolarea totală a Rusiei pe scena internațională, inclusiv în cultură și sport. Kievul denunță constant participarea personalităților occidentale la evenimente desfășurate pe teritoriul rus, chiar dacă acestea au rămas rare. Woody Allen, prezent la o videoconferință la Moscova Regizorul american, în vârstă de 89 de ani, a participat duminică la un eveniment online organizat în cadrul celei de-a 47-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Conferința a fost moderată de regizorul și actorul rus Fiodor Bondarciuk, apropiat al președintelui Vladimir Putin și aflat pe lista sancțiunilor occidentale. Declarațiile regizorului: admirație pentru cinematografia rusă În timpul interviului, Woody Allen a lăudat opera regizorului Serghei Bondarciuk, tatăl moderatorului, și a afirmat că ar lua în calcul să filmeze în Rusia. „Întotdeauna mi-a plăcut cinematografia rusă. Dacă ar exista propuneri, m-aș așeza la masă și aș gândi un scenariu despre bunăstarea de la Moscova și Sankt Petersburg”, a declarat el. Amintiri din epoca sovietică și imaginea actuală a Rusiei Regizorul a evocat și o experiență „nu prea agreabilă” avută în perioada Uniunii Sovietice, adăugând însă că „totul s-a schimbat de atunci, iar Rusia a devenit minunată”. Woody Allen a evitat să facă declarații politice directe. Un regizor controversat, izolat la Hollywood Considerat un maestru al comediei și satirei sociale, Woody Allen nu mai filmează aproape deloc în Statele Unite. Cariera sa a fost afectată după ce fiica sa adoptivă, Dylan Farrow, l-a acuzat de agresiune sexuală. În urma acestor acuzații, marile studiouri americane au renunțat la colaborările cu el.

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a propus să se întâlnească cu Zelenski la Moscova, președintele ucrainean a refuzat

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat, într-o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, organizarea unei întâlniri bilaterale la Moscova cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Propunerea a fost respinsă imediat de Zelenski. Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski În timpul apelului de luni seară, Putin a menționat ideea unei întâlniri la Moscova. Citește și: Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea proiectelor PNRR în valoare de șapte miliarde de euro - OUG Zelenski, aflat atunci la Casa Albă împreună cu un grup de lideri europeni, a răspuns prompt „nu”. Trump a încercat să medieze un summit trilateral Președintele american Donald Trump a întrerupt reuniunea de la Casa Albă pentru a discuta direct cu Putin. Intenția sa era să pregătească un summit trilateral Trump-Putin-Zelenski, după întâlnirea pe care o avusese vineri, în Alaska, cu liderul de la Kremlin. Totuși, după apel, Trump a anunțat că se analizează mai întâi organizarea unei întâlniri bilaterale Putin-Zelenski, urmând ca abia apoi să aibă loc trilaterala. Reacția oficială a Moscovei Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a confirmat că în discuția de luni s-a vorbit despre „creșterea nivelului de reprezentare” în negocieri, dar nu a menționat explicit o întâlnire între Putin și Zelenski. La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a precizat că o eventuală întâlnire între cei doi lideri trebuie să fie „pregătită minuțios”. Divergențe greu de depășit Deși summitul Trump-Putin din Alaska s-a încheiat într-o notă relativ optimistă, diferențele dintre părți rămân profunde: Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia. Kremlinul respinge categoric prezența trupelor NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Aliații europeni continuă să promită sprijin Kievului dacă acesta va continua războiul.

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova (sursa: gagauzinfo.md)
Internațional

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin. Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție. Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc. Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia. 20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare. Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962. Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse. Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova. Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin. Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile. Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare. A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele. Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște. Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie. Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025. Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa. Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta? Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.” Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului. Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană. Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă. Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești. Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova. Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota. În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană. În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente. Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse. Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo. Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu. Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare. Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova. De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova. 

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump neagă că l-ar fi încurajat pe Zelenski să lovească Moscova

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, dezmințind astfel informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora l-ar fi încurajat pe liderul ucrainean să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rus. Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia Reacția lui Trump vine după ce Financial Times a relatat că, în cadrul unei convorbiri telefonice recente, liderul american i-ar fi sugerat lui Zelenski să lovească orașe precum Moscova sau Sankt Petersburg. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Publicația susține că Zelenski ar fi răspuns afirmativ, cerând arme corespunzătoare pentru un astfel de atac. Întrebat despre aceste informații, Trump a declarat clar: „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, răspunzând presei de pe peluza sudică a Casei Albe. Amenințare pentru Putin: 50 de zile pentru un acord Trump a anunțat totodată un ultimatum pentru Vladimir Putin: dacă liderul de la Kremlin nu ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina în cel mult 50 de zile, Statele Unite vor impune sancțiuni economice drastice. Printre acestea, se numără taxe vamale de 100% pentru exporturile rusești, în special pentru petrol, și pentru țările care importă din Rusia. „Nu sunt de partea nimănui” Întrebat dacă susține în prezent Ucraina, Trump a răspuns: „Nu sunt de partea nimănui. Vreau să opresc măcelul. Sunt de partea umanității.” Planul NATO de livrare de arme către Ucraina Cu o zi înainte, Trump a lansat un plan prin care statele membre NATO ar urma să cumpere arme din SUA, pe care apoi să le furnizeze Ucrainei. Deși administrația sa nu a mai aprobat pachete noi de ajutor militar pentru Kiev, continuarea livrărilor se face din fonduri deja aprobate în perioada administrației Biden. Nu sunt anunțate negocieri directe cu Rusia Deși avertismentul lui Trump către Putin este clar, nu a fost menționată o eventuală întâlnire sau discuție directă între cei doi lideri. „La sfârșitul celor 50 de zile, dacă nu vom avea un acord, va fi foarte rău”, a declarat Trump, fără alte precizări.

Errol Musk, în vizită în Rusia (sursa: pressa24.ru)
Internațional

Tatăl lui Elon Musk, invitat în Rusia de apropiații lui Putin, își declară admirația pentru Moscova

Errol Musk, în vizită în Rusia. Conflictul public dintre Elon Musk și Donald Trump ar avea la bază stresul acumulat de amândoi în ultimele luni, susține Errol Musk, tatăl miliardarului, într-o declarație oferită presei ruse în timpul unei vizite la Moscova. Errol Musk a sugerat că Elon a făcut o greșeală provocându-l public pe președintele american. Errol Musk, în vizită în Rusia „Sunt foarte obosiți și stresați, așa că te poți aștepta la reacții de acest fel”, a declarat Errol Musk pentru publicația Izvestia. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă El a mai adăugat că Elon „a făcut o greșeală” și că „cearta este minoră și se va încheia curând”. Declarațiile lui Errol Musk au fost oferite în cadrul unei vizite la Moscova, unde a participat la Forumul Viitorului 2050, organizat de Institutul Țargrad, think-tank apropiat regimului Putin și condus de ideologul Aleksandr Dughin. La eveniment au fost prezenți și Serghei Lavrov, Piotr Tolstoi și alți oficiali ruși. Trump nu mai răspunde, iar Elon regretă Disputa dintre Trump și Musk a început săptămâna trecută pe rețelele de socializare, când Elon Musk a criticat dur politicile fiscale și bugetare ale administrației Trump, numindu-le „o abominație dezgustătoare”. În replică, Trump a anunțat sfârșitul prieteniei cu Musk și a amenințat cu „consecințe grave” dacă acesta ar sprijini financiar candidații democrați în campania electorală. Potrivit tatălui lui Musk, Elon începe să regrete ieșirea publică, dar președintele Trump refuză să mai comunice cu el. „Din păcate, Elon nu a înțeles că Trump trebuie să joace politic pentru a atrage voturi în Senat. Elon nu este politician, ci un inovator care nu are instinctele necesare jocului politic”, a explicat Musk senior. Admirație pentru Moscova și regrete personale Errol Musk s-a arătat impresionat de capitala Rusiei, pe care o descrie drept un oraș de o frumusețe impresionantă. „Clădirile îmi amintesc de Roma antică. Cine a proiectat acest oraș a fost un geniu”, a declarat acesta pentru Țargrad TV, adăugând că regretă că nu a vizitat Moscova mai devreme.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei. Lăudat de propaganda rusă

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova în ianuarie 2016. Georgescu a zburat în capitala rusă de la Viena. Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova Potrivit unui document obținut de RISE Project, Călin Georgescu a efectuat o călătorie la Moscova în ianuarie 2016, în plin context al sancțiunilor internaționale impuse Rusiei pentru anexarea Crimeei și invazia Ucrainei. Citește și: Legătura solidă a lui Călin Georgescu cu Putin: Elena Șmeleva, ex-șefă de campanie electorală a președintelui rus Georgescu a plecat din Viena, oraș în care locuia cu familia, și a aterizat pe 25 ianuarie pe aeroportul Domodedovo din capitala Rusiei. A revenit în Austria pe 27 ianuarie. Detaliile călătoriei au fost obținute dintr-o scurgere de date ale sistemului de control al frontierelor ruse. Pașaportul utilizat pentru această deplasare era valabil și confirmat ca aparținându-i lui Georgescu. Elogiat de Sputnik și Russia Today La scurt timp după această vizită, presa afiliată Kremlinului, precum Sputnik Moldova și Russia Today, îl elogia pe Georgescu, prezentându-l drept viitorul prim-ministru al României. Articolele promovau imaginea sa de „diplomat de talie mondială” și „strateg geopolitic de excepție”, în ton cu linia propagandistică a regimului Putin. În august 2016, Călin Georgescu publica volumul „Cumpăna României”, în care expunea proiectul său de țară – Hrană, Apă, Energie – folosit ulterior în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024. În carte, Georgescu dedică pagini Rusiei, afirmând că este o națiune „antiglobalistă, dar nu antioccidentală” și evidențiind legătura spirituală dintre poporul român și cel rus prin valorile creștin-ortodoxe. În plus, Georgescu a confirmat în 2014 că îl cunoaște pe Alexander Dughin, cunoscut drept ideologul Kremlinului. În 2024, fostul candidat la președinție a oferit detalii suplimentare despre întâlnirea cu Dughin și contextul acesteia.

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu crede că Rusia va fi de acord cu armistițiul și cere Kievului să negocieze cu Moscova

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia. Președintele american Donald Trump şi-a exprimat scepticismul privind posibilitatea unui acord de pace între Ucraina şi Rusia, îndemnând Kievul să participe la negocieri directe cu Moscova în Turcia. Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia Duminică, pe reţeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a declarat că are tot mai puține speranțe într-un acord între președintele ucrainean și liderul de la Kremlin: Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va face un acord cu Putin”, a scris președintele SUA. Propunere pentru negocieri în Turcia, joi Trump a sugerat ca discuțiile de pace să aibă loc joi, în Turcia, afirmând că Vladimir Putin este deschis ideii de a negocia: „Preşedintele Putin al Rusiei nu doreşte să aibă un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci mai degrabă vrea să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să fie de acord cu asta, IMEDIAT”, a subliniat Trump. „Liderii europeni și SUA trebuie să știe cum stau lucrurile” În opinia liderului de la Casa Albă, o astfel de întâlnire ar clarifica perspectivele păcii și ar permite puterilor occidentale să își ajusteze strategia: „O astfel de întâlnire ar permite celor două părți să determine dacă un acord este posibil sau nu. Iar dacă nu este, liderii europeni şi SUA vor şti cum stau lucrurile şi pot acţiona în consecinţă”, a mai adăugat Trump.

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere o încetare totală a focului începând de luni, 12 mai, pentru negocieri cu Moscova

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, 11 mai, că faptul că Rusia începe să ia în considerare încheierea războiului reprezintă „un semn pozitiv”. Cu toate acestea, liderul de la Kiev a subliniat că primul pas concret în această direcție ar trebui să fie instituirea unui armistițiu începând de luni, 12 mai. Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor Cu o zi înainte, Zelenski a obținut sprijinul marilor puteri europene și al președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu necondiționat, valabil timp de 30 de zile, începând din 12 mai. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic Acest apel internațional vizează oprirea imediată a ostilităților și crearea unui cadru favorabil negocierilor de pace. „Este un semn pozitiv că rușii au început în cele din urmă să ia în considerare încheierea războiului... Iar primul pas în încheierea cu adevărat a războiului este o încetare a focului”, a scris Zelenski pe platforma X. El a adăugat că „nu are sens să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi” și că Ucraina se așteaptă ca Rusia să confirme o „încetare a focului deplină, de durată și credibilă” începând de luni. Președintele ucrainean a reafirmat disponibilitatea țării sale de a participa la discuții imediate. Încetarea focului, prioritate absolută Șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a susținut la rândul său, pe Telegram, că „încetarea focului trebuie să aibă loc prima, apoi orice altceva”. El a criticat poziția Kremlinului, spunând că „Rusia nu ar trebui să-și deghizeze dorința de a continua războiul prin declarații vagi”. Putin respinge armistițiul cerut De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că Rusia este deschisă negocierilor „directe” și „fără condiții prealabile” cu Ucraina, propunând ca acestea să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul. Totuși, liderul de la Kremlin a respins ideea unui armistițiu înaintea acestor discuții, contrar cererilor Kievului și ale partenerilor occidentali. „Nu excludem ca în cursul acestor negocieri să ajungem la o nouă încetare a focului – una veritabilă, respectată atât de Rusia cât și de Ucraina – care să reprezinte primul pas către o pace durabilă”, a spus Putin.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

Frică de dronele ucrainene la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, păzită de 280 de sisteme de apărare antiaeriană de frica dronelor ucrainene

Frică de dronele ucrainene la Moscova. Autoritățile ruse au amplasat 280 de sisteme de apărare antiaeriană în Moscova și în împrejurimile capitalei, potrivit expertului militar ucrainean Denis Popovici.  Frică de dronele ucrainene la Moscova Aceste sisteme au fost aduse din diverse regiuni ale Federației Ruse cu un singur scop: protejarea Pieței Roșii de eventuale atacuri ucrainene cu drone, în special în contextul paradei militare programate pe 9 mai. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Popovici atrage atenția că această concentrare defensivă lasă numeroase obiective militare din restul Rusiei fără protecție antiaeriană, transformându-le în ținte accesibile pentru armata ucraineană. El a amintit atacul recent asupra unei uzine din Elabuga, unde sunt asamblate drone Shahed, folosite de Rusia pentru a bombarda teritoriul ucrainean. „Fiecare lovitură ucraineană asupra instalațiilor ruse reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul”, a afirmat Popovici. Dronele ucrainene lovesc adânc în teritoriul rus Dronele ucrainene sunt utilizate în mod constant pentru a lovi ținte militare ruse, inclusiv în Moscova, ca răspuns la bombardamentele care au devastat orașe ucrainene timp de peste trei ani. În ultimele zile, dronele ucrainene au vizat: Uzina Strela din regiunea Briansk, specializată în electronice pentru industria militară – activitatea acesteia a fost suspendată temporar; Baza navală din Novorossiisk, unde Rusia a relocat navele de război pentru a le proteja de atacurile din Crimeea. Atacurile reflectă capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a proiecta forța militară în adâncimea teritoriului inamic, un scenariu de neimaginat în primele luni ale invaziei. Rusia vrea armistițiu de 72 de ore, Ucraina refuză Pe fondul pregătirilor pentru parada de 9 mai, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu temporar de trei zile, începând cu miezul nopții de 7 mai. Acesta ar urma să dureze până pe 10 mai, ora 24:00, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, propunând în schimb o încetare a focului pentru 30 de zile. Casa Albă a transmis că Donald Trump sprijină un armistițiu permanent în Ucraina, spre deosebire de varianta temporară propusă de Moscova. Avertizările Kievului Zelenski a avertizat liderii internaționali care ar putea participa la festivitățile din Moscova că Ucraina nu le poate garanta securitatea, invocând riscul unor „provocări” rusești. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a catalogat declarațiile lui Zelenski drept „amenințări directe” la adresa siguranței fizice a veteranilor care vor participa la festivități.

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski sugerează că Parada de la Moscova ar fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie (sursa: tass.com)
Internațional

Moscova atacă Bucureștiul: România e ipocrită, a eliminat un candidat care voia să discute cu Rusia

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Point, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului și consilier apropiat al președintelui Vladimir Putin, a criticat România, acuzând țara noastră de „ipocrizie”, în privința democrației. Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie Peskov a criticat România, alături de Franța și Moldova, pentru ceea ce el consideră a fi o atitudine ipocrită în privința democrației. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% El a acuzat România că oferă lecții de democrație Rusiei, în timp ce, România însăși nu respectă principiile democratice. Referindu-se la țara noastră, Peskov a afirmat că un candidat la alegerile prezidențiale care era dispus să dialogheze cu Rusia a fost eliminat din cursă, fără ca acest fapt să fie condamnat de nimeni. „În România, un candidat câștigă alegerile prezidențiale, dar este etichetat un candidat neavenit, pentru că este dispus să vorbească cu Rusia. Așa că îl alungăm. Cine a condamnat România pentru asta? Pentru noi e simplu: nu vrem să mai luăm lecții de la europeni! Nu vrem ca cineva care se comportă ipocrit să ne dea lecții!”, a afirmat Peskov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră