joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul justiției

7 articole
Eveniment

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale Ministerului Justiției

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției, unde plătesc chirii ridicol de mici, scrie Europa Liberă România. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Potrivit acestui site, în locuințele de serviciu ale acestui minister se află 46 de angajați ai ministerului, care au și statut de magistrați, și 36 de pensionari speciali din sistemul de justiție. Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Aceștia plătesc chirii la nivelul stabilit în 2007 de guvernul Tăriceanu, iar sumele nu au mai fost actualizate. În consecință, chiriile în cele 81 de locuințe variază între 60 de lei și 157 de lei.  „Ministerul de Justiție a refuzat să facă publică lista actuală a beneficiarilor de locuințe de serviciu. A invocat protecția dreptului la viață privată și GDPR. Instituția a pus la dispoziția Europei Libere doar numărul beneficiarilor și valoarea chiriei: 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari. Ministerul a refuzat să ne spună de când sunt valabile contractele și dacă instituția mai are și alte imobile”, arată Europa Liberă.  Informaţii publice consultate de jurnaliştii Europa Liberă, confirmate de surse oficiale, au permis identificarea unora dintre cei care locuiesc în aceste imobile. Printre ei se află Valentin Bădiţă, Mihail Dafina şi Ingrid Luciana Mocanu, arată news.ro. Valentin Bădiţă este judecător la Curtea Militară de Apel, iar soţia sa este grefier la Tribunalul Militar Bucureşti. Familia are un apartament în Bragadiru, pe lângă alte imobile în judeţyul Gorj. Mihail Dafina a fost magistrat militar până pe 29 decembrie 2021, când s-a pensionat. Dafina avea la părăsirea magistraturii un apartament de 109 mp în Chitila, judeţul Ilfov. Ingrid Luciana Mocanu a fost angajată la Ministerul Justiţiei din octombrie 1998 şi a lucrat în diverse departamente până în decembrie 2007, când a fost detaşată la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Ingrid Mocanu a ieşit la pensie după 25 de ani de carieră, ca pensionar special, după modificarea legii care le permitea chiriaşilor să rămână în locuinţele Ministerului de Justiţie şi după încetarea raporturilor de serviciu cu statul.  

Zeci de pensionari speciali stau în locuințele de serviciu ale ministerului Justiției Foto: ICCJ
Fake news lansat de Gâdea, de față cu Lasconi, care-l girează Foto: captură video
Politică

Fake news lansat de Gâdea: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”

Fake news lansat de Mihai Gâdea, în direct la Antena 3: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”. Moderatorul postului controlat de Dan Voiculescu putea să verifice ușor că acest judecător a fost detașat în ministerul Justiției de către Robert Cazanciuc (PSD) și apoi de Cătălin Predoiu (PNL), care ar fi semnat cererea de detașare în ultima sa zi de mandat, potrivit succesorului său, useristul Stelian Ion.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Fake news lansat de Gâdea Ce a afirmat Mihai Gâdea, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3: „Stelian Ion a făcut demersuri să-l mute pe acest judecător în minister, pe post de director la Departamentul Avizare. Dacă s-ar relua turul 2 în baza deciziei Curții de Apel Ploiești, USR pe cine ar susține? Pe dumneavoastră sau pe altcineva?”. Elena Lasconi, aflată în studio, nu și-a apărat colegul, dimpotrivă, l-a criticat.  Site-ul Antenei 3 a titrat: „Surse: Judecătorul care a suspendat decizia CCR despre alegeri este apropiat de USR”. În realitate, judecătorul Alexandru Vasile a ajuns în ministerul Justiției prima oară în aprilie 2013, în mandatul pesedistului Robert Cazanciuc. El a rămas în minister până în 2019, în mandatele a cinci miniștri - Cazanciuc, Prună, Iordache, Birchall (interimar) și Toader. În 23 decembrie 2020, ministerul Justiției l-a cerut înapoi. Fostul ministru USR Stelian Ion a scris, azi, că cererea a fost semnată de Cătălin Predoiu chiar înainte de a pleca din minister: „Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri”. 

Bursa nu-și poate majora capitalul pentru că portalul este nefuncțional Foto: Inquam
Eveniment

Bursa nu-și poate majora capitalul portalul este nefuncțional

Bursa de Valori București nu-și poate majora capitalul pentru că portalul de 40 milioane de euro al Registrului Comerțului este parțial nefuncțional. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Informația apare într-un comunicat al bursei, care își informa, la 4 septembrie, acționarii că Registrul Comerțului „în această perioada înregistrează întârzieri în procesarea dosarelor că urmare a adaptării la noile tehnologii implementate recent” și, în consecință, operațiunea de majorare a capitalului „se află în curs de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului”. Ciolacu se lăuda cu digitalizarea: „O nouă etapă” Registrul Comerțului este în subordinea Ministerului Justiției condus de Alina Gorghiu (PNL). „Trecem într-o nouă etapă și în proiectul de digitalizare de la Registrul Comerțului. Știu că a fost nevoie de întreruperea activității Registrului pentru o săptămână, dar de azi beneficiile sunt majore pentru antreprenorii români. Întregul parcurs de activitate al unei firme poate fi acum gestionat online. Concret, reducem timpul necesar înființării unei firme de la 72 de ore la doar 24. Mai mult, în maxim 15 minute se pot completa și încărca documentele în noul portal dezvoltat de ONRC. Sistemul va fi folosit de două milioane de beneficiari în următorii 5 ani – iar acum sunt deja 1,6 milioane de firme care îl utilizează”, se lăuda Marcel Ciolacu la 1 august. După peste o lună, eșecul noului portal a afectat și bursa de valori. Bursa nu-și poate majora capitalul pentru că portalul este nefuncțional „Bursă de Valori București S.A. (denumită în cele ce urmează BVB sau Societatea) informează investitorii că Societatea se află în proces de implementare a operațiunii de majorare a capitalului social cu suma de 8.049.240 lei prin emisiunea unui număr de 804.924 acțiuni noi, ordinare, nominative și dematerializate, cu valoarea nominală de 10 lei/acțiune („Acțiunile Noi”), prin încorporarea rezervelor constituite din profitul net al anului 2023 (cu excepția rezervelor legale), aprobată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 3 din 24 aprilie 2024. Societatea a depus toate diligențele pentru finalizarea înregistrării majorării de capital social. În prezent operațiunea se află în curs de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, care în această perioada înregistrează întârzieri în procesarea dosarelor că urmare a adaptării la noile tehnologii implementate recent”, se arată în comunicatul BVB. Economedia scria, la 28 august, că blocajele și nefuncționarea noului portal al Registrului Comerțului fac ca aproximativ 25 de milioane de euro să fie blocați în economie. Antreprenorii nu pot efectua modificări în societățile lor, ceea ce ține pe loc investițiile autohtone și blochează fluxul celor străine. Alina Gorghiu, a anunțat că a trimis Corpul de Control pentru a face verificări la Registrul Comerţului, după ce reprezentanţi ai mediului de afaceri, avocaţi şi contabili au făcut sesizări cu privire la blocaje și problemele noului portal ONRC.

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile

România în faliment: procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile, arată un document oficial al ministerului Justiției. Mai mult, procuratura înregistrează restanțe la plata serviciilor poștale, de internet și telefonie. Citește și: Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor câștigate de un judecător Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile Informația apare într-un proiect de hotărâre de guvern în care ministerul Justiției cere alocarea unor sume din fondul de rezervă al Guvernului către Ministerul Public. „Influența suplimentară stabilită la această natură de cheltuieli bugetare, în sumă de 26.246 mii lei credite de angajament și credite bugetare, este destinată acoperirii cheltuielilor necesare desfășurării în condiții normale a activitații instituției, necesități fundamentate ținând cont, în principal, de următoarele elemente (...): plata utilităților (încălzit, iluminat și forță motrică; apă canal și salubritate; carburanți și lubrifianți) - 6.683 mii lei, în condițiile în care, majoritatea unităților de parchet se află în situația de a li se sista furnizarea energiei electrice, datorită imposibilității achitării facturilor ca urmare a lipsei fondurilor plata cheltuielilor cu poşta, telecomunicatii, radio, tv, internet – 2.435 mii lei, la care tarifele au crescut foarte mult și la care înregistrăm și plăți restante”, se arată în nota de fundamentare. Ministerul Publica are probleme și cu plata RCA-ului sau cu onorariile avocaților din oficiu.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, desființează pachetul Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră