joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul apararii

18 articole
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional: 68,77 milioane de lei. Acesta este efectul deciziei CCR care a decis că este neconstituțională aplicarea unui impozit de 10% la pensiile militare care sunt mai mari de 10.000 de lei. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Însă CCR nu doar că a decis că acest impozit este neconsituțional, dar a stabilit că sumele colectate trebuie returnate indiferent dacă beneficiarii se adresează sau nu instanței, pentru a-și recupera banii. Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari „Pe de o parte, sub aspectul efectelor deciziei sus-menționate, este de remarcat că, potrivit considerentelor reținute de Curtea Constituțională la paragraful 110 din respectiva decizie, «repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal»”, arată ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu într-un răspuns la o interpelare.  Însă ministerul Apărării așteaptă de la Finanțe să-i explice cum să aplice această decizie.  „Sub aspectul modalității de restituire efectivă a sumelor reprezentând diferenţe de impozit rezultate ca urmare a aplicării cotei de impozitare progresivă, instituţia militară va putea pune în executare dispozitivul deciziei Curții Constituţionale după adoptarea prevederilor legale de către autoritatea competentă în domeniul fiscal, aceasta fiind singura instituție în măsură să indice, în concret, procedura de restituire a impozitului calculat, reţinut şi virat la destinație, aferent perioadei 01.01.2024 - 30.01.2025, în funcție de resursele financiare alocate efectuării plăţii acestor drepturi”, mai arată Moșteanu.     

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR Foto: Facebook
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Foto: Damen
Politică

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României - directorul șantierului

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României, afirmă directorul șantierului, Gheorghe Savu. Damen lucrează acum la șase fregate pentru Belgia și Olanda. Citește și: Primele efecte ale dezbaterii Digi 24: cota pariurilor de pe Polymarket pe Nicușor Dan crește ușor, Antonescu scade, iar Lasconi are 1% Însă ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a preferat să achiziționeze o corvetă din Turcia.  Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Într-un mesaj pe Linkedin postat după participarea, la Cotroceni,  la o reuniune a industriei de apărare, directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu, a spus că acest șantier poate „proiecta și construi în România orice navă de suprafața de care Forțele Navale ale României ar putea avea nevoie”. „Am subliniat imperativul ca tot ce poate fi construit în România să fie construit în România, asigurând astfel transfer de tehnologie și know how, securitatea locurilor de muncă în țară și dezvoltarea industriei navale militare naționale. Am subliniat importanța producției în țară inclusiv din perspectiva sprijinului necesar ciclului de viață al navelor militare, un element extrem de important pentru Forțele Navale Române în contextul geostrategic al Regiunii Extinse a  Mării Negre”, a mai scris directorul Damen Naval România pe pagina sa de Linkedin.  El a sugerat că România ar trebui să-și modernizeze flota cu bani europeni, prin programul SAFE (Security Action for Europe). „Am prezentat programul comun Țările de Jos – Belgia, care prevede construirea a 6 fregate pentru Forțele Navale Olandeze și Belgiene. Cele 6 fregate sunt proiectate și produse la Galați începând cu vara acestui an iar livrarea este planificată pentru 2028-2032. Acesta este un program european la care România poate adera încă din acest an utilizând instrumentul financiar SAFE”, a arătat Savu.  SAFE pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile comune în produse de apărare, a accelera producția și a consolida industria europeană de apărare. SAFE stabilește norme simplificate pentru achizițiile publice și acordă prioritate participării întreprinderilor europene.

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo Foto: X/Twitter
Politică

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari au devenit mercenari în Africa, probabil pentru Horațiu Potra. Informația apare într-un comunicat al ministerului Apărării, care spune doar că aceștia s-au reangajat la „firme private de securitate”. Citește și: Sondaj: Simion câștigă detașat în turul I, dar Nicușor Dan bate orice adversar în turul II Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo În plus, ministerul Apărării a descoperit militari activi aflați în concediu de creștere a copilului care au lucrat ca mercenari în această perioadă. La ce concluzie s-a ajuns după „verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo”:  466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale. șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate. 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior, au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar În ceea ce-i privește pe militarii care ar fi trebuit să îngrijească copiii, dar au luptat în Congo, pentru unul dintre aceștia a fost sesizat Parchetul Militar. Și ceilalți vor avea aceeași soartă și, în plus, „au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă”, arată comunicatul MApN.

Eduard Bachide, obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Foto: Facebook
Politică

Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii

Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii: Eduard Bachide, politruc PSD cu studii de management în agroturism, dar care acum este și președinte al Consiliului de Administrație al Romtehnica.  Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Senatorul USR Cristian Ghinea a relatat, în plenul Senatului, că atunci când a întrebat, în comisia de apărare a Senatului, ce va face România în cazul unei invazii nedeclarate a Rusiei, după modelul Tatarbunar (1924)/Crimeea (2014), Bachide i-ar fi răspuns: „Îi ia poliția”.  Obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Bachide s-a născut în 1980 și a absolvit în 2003 Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. Toată cariera sa profesională a fost bugetar - cel puțin potrivit biografiei sale oficiale, unde prima sa slujbă apare în 2012, când avea 32 de ani.  În 2022, a ajun secretar de stat în ministerul Apărării și a primit două sinecuri: a fost plasat în consiliul de administrație al Aeroporturilor București și în cel al Romtehnica. Presa a relatat că, în februarie 2025, a ajuns chiar președinte al CA-ului Romtehnica. Însă, pe site-ul acestei companii, pagina privind componența CA-ului a fost pur și simplu ștearsă. Romtehnica este, de facto, fosta direcţie de export-import din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. În anul fiscal 2023, el a câștigat: 116.940 de lei, salariul de secretar de stat, 88.836 din CA-ul Aerporturilor Otopeni și 51.636 de lei din CA-ul Romtehnica. Scenariul unei invazii nedeclarate în Delta Dunării Senatorul USR Cristian Ghhinea a relatat răspunsul șocant pe care Bachide i l-a oferit când a întrebat cum reacționează statul român la o invazie hibridă.  „Am întrebat ieri în Comisia de apărare a Senatului ce se întâmplă dacă mâine… dacă mâine ne trezim cu 1 600 de omuleți verzi în Delta Dunării. Știți ce mi s-a răspuns? Cei care n-ați fost acolo. Domnul Eduard Bachide, secretar de stat la Ministerul Apărării (...) a spus: «Îi ia poliția». Serios! Doamne ferește! Da? «Îi ia poliția». Astea sunt instrumentele legale pe care le are statul român la dispoziție astăzi, dacă ne trezim cu omuleți verzi în Delta Dunării. Ne așteptăm să îi ia poliția (...) L-am întrebat pe domnul general Gheorghiță, șef al Statului Major, care a salvat onoarea Armatei Române, ieri în comisia de la Senat, și a recunoscut. A spus: «Nu avem cadru legal să intervenim»”, a spus Ghinea. 

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Foto: Facebook
Politică

Halucinant: Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă sau în retragere: ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), a susținut, într-un răspuns la o interpelare, că aceste informații sunt clasificate. Potrivit lui Tîlvăr, parlamentarii pot afla aceste date „în cadrul Comisiei pentru Apărare (...) a Senatului, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate”.  Citește și: Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Tîlvăr a răspuns astfel unei interpelări a senatorului USR Marius Bodea. Acesta a cerut, defalcat, numărul de generali activi, în rezervă și în retragere, precum și pe fiecare grad - de la una la patru stele.  În armata SUA sunt 218 generali în forțele terestre, 149 în Marină, 170 în forțele aeriene, 62 în corpul pușcașilor marini și 21 în forțele spațiale. În total - 620 de generali activi. Numărul generalilor activi care au patru stele poate fi găsit pe Wikipedia. În România, ultima informație apare în 2022, când Europa Liberă scria că sunt 85 de generali în activitate, 150 sunt în rezervă sau în retragere în urmă unei cariere militare complete și 600 sunt în rezervă sau în retragere fără a avea o carieră militară completă.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Ministerul de Interne avea 350 de chestori și de generali, din care 30 erau în activitate. 

Calin Georgescu reia temele dezinformării rusești, explica MApN Foto: Inquam/Liviu Chirică
Eveniment

Georgescu reia temele dezinformării rusești

Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea”, afirmă MApN într-un comunicat. Recent, Călin Georgescu a catalogat în mod fals drept „ofensivă” baza militară de la Mihail Kogălniceanu și a susținut că „s-ar urmări” declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial din România. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv La peste 24 de ore de la afirmațiile lui Georgescu, ministerul Apărării a reacționat la acuzații și a arătat că fostul candidat la președinția României - pe care însă nu l-a nominalizat în comunicat - preia mesajele Moscovei. Georgescu reia temele dezinformării rusești „Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei”, explică MApN. Georgescu, parte a războiului hibrid dus de Rusia „Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile. Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune. Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate. După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride. Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul difuzat de inforadar.mapn.ro. Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene „Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei. Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, se mai explică în comunicat.

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă Foto: Forțele aeriene române
Eveniment

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă

Aviația militară ar fi fugărit, joi seara, timp de peste o oră, o dronă-fantomă, care nu exista, sugerează premierul Marcel Ciolacu. „S-au luat toate măsurile ca să nu fie niciun pericol. Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus el, azi, întrebat fiind despre despre măsurile care ar putea fi luate având în vedere că „dronele ruseşti au survolat a doua oară spaţiul aerian al României”. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă „Joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Ca urmare a evoluției țintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19.00, în zona localității Eforie Nord, evoluând ulterior în direcția Topraisar. Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei care a pătruns în adâncimea teritoriului național pe o distanță maximă de 14 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție. Sistemul de supraveghere a pierdut semnalul radar la est de localitatea Amzacea, în jurul orei 19.20. Încetarea alertei aeriene a fost transmisă la ora 20.15, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național. Forțele Ministerului Apărării Naționale vor executa, în cursul dimineții, cercetări în zonă. MApN a informat în timp real structurile aliate cu privire la această situație, rămânând în contact permanent cu acestea”, a arătat un comunicat al ministerului Apărării, difuzat joi seara.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării Foto: Facebook
Eveniment

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării: drona rusească a fost descoperită marți, la ora 17.21, dar președintele României, Klaus Iohannis, a fost informat abia după ora 22.00 a aceleiași zile. „Oare de ce șeful CSAT a aflat abia după 5 ore? Era un subiect foarte serios, legat de un conflict pe care-l avem la graniță…”, arată jurnalistul Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. Citește și: Noul ministru PSD al Apărării, Angel Tîlvăr: omul lui Marian Oprișan, cu facultate făcută la Galați. Presa scrie că tatăl său ar fi fost securist Publicul a fost informat abia la circa 20 de ore de la incident, timp în care ministrul Apărării și-a aranjat o vizită în Deltă, alături de Antena 3, care l-a filmat alergând prin gospodării, nu se știe în ce scop. Joi, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr a avut o relativ neobișnuită întâlnire - anunțată public abia vineri - cu ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec. Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării Daniel Petrescu, șef al Statului Major al Apărării, a declarat joi la Antena 3 că a aflat că o dronă s-a prăbușit la Plauru – Ceatalchioi încă de marți după-amiază, la ora 17.21, la câteva minute după ce președintele Klaus Iohannis negase categoric într-o conferință de presă cu premierul din Luxemburg, arată G4Media. „Eu am primit informația despre descoperirea la scurt timp după terminarea conferinței de presă a președintelui Iohannis de marți de la Cincu. I-am raportat ministrului Apărării, iar ministrul l-a informat pe președintele Iohannis”, a spus Petrescu, la Antena 3. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților Şi amiralul Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale a susținut că resturile dronei au fost descoperite de militarii din subordinea sa, marți, la ora 17.21. Însă, într-o declarație acordată TVR, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat că șeful statului, Klaus Iohannis a fost informat abia după ora 22.00. „Miercuri, dupa prânz, ministrul Apărării mi-a declarat că l-a informat pe președinte despre descoperire pe la «10, 10 și ceva seara»”, relatează jurnalistul Adelin Petrișor, cel care l-a intervievat pe Tîlvăr și care ulterior a postat pe Twitter fragmentul audio cu declarația ministrului. Potrivit declarațiilor de la Antena 3 ale generalului Petrescu, armata ?? a descoperit bucățile de dronă marți, pe la 17 și 21, imediat după ce Klaus Iohannis negase vehement o astfel de posibilitate. Miercuri, dupa prânz, ministrul Apărării mi-a declarat că l-a informat pe… pic.twitter.com/9rB4Sll2Vi— Adelin Petrișor ?? (@Ade_linPetrisor) September 8, 2023 Ambasadoarea SUA, întâlnire neobișnuită cu ministrul Apărării Joi, ministrul Apărării a fost convocat de ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, fapt anunțat abia vineri de ministerul Apărării. „Ambasadoarea Kavalec a arătat că Statele Unite sunt preocupate de situația de securitate din regiunea Mării Negre, în condițiile generate de atacurile ilegale executate constant de Rusia asupra infrastructurii portuare a Ucrainei la Dunăre (...) Ambasadoarea Kavalec a transmis dorința Statelor Unite de a continua să furnizeze asistență României pentru protejarea mai eficientă a teritoriului național, inclusiv prin dislocarea, în curând, în România, a unor aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene ale SUA pentru suplimentarea misiunilor NATO de poliție aeriană”, se arată în comunicatul M.Ap.N. Tîlvăr și ambasadoarea SUA, Kavalec Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Potrivit comunicatului, Tîlvăr i-ar fi spus lui Kavalec: „Am luat măsuri suplimentare de securitate în zona de graniță, prin întărirea monitorizării şi securizării spațiului aerian”.

Centru medical nou de două milioane de euro, nefuncţional Foto: Special Arad
Eveniment

Centru medical nou de două milioane euro, nefuncţional

Un centru medical nou de două milioane de euro, din Arad, este nefuncţional pentru că nu are angajaţi, arată un deputat PNL. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Instituția medicală aparține ministerului Apărării. Centru medical nou de două milioane de euro, nefuncţional Fostul Ambulatoriu CFR este cea mai veche policlinică din municipiul Arad, dar nu a mai funcţionat din 2014. Clădirea degradată din centrul oraşului a fost preluată de MApN în 2018 şi a fost reabilitată, proiect care a costat un milion de euro şi a fost finalizat în 2021. Ulterior, s-au mai cheltuit 5,5 milioane de lei pentru achiziţia de echipamente medicale şi mobilier, însă centrul medical noul creat nu a fost deschis. Deputatul Sergiu Bîlcea (PNL Arad) a atras atenţia, miercuri, asupra acestei probleme, arătând că "o investiţie guvernamentală în sistemul de sănătate arădean, Policlinica CFR, finalizată deja, este încă nefuncţională din cauze birocratice". Deputatul a transmis, printr-un comunicat de presă, că a semnalat această problemă Ministerului Apărării Naţionale şi a cerut să se ia măsuri "pentru punerea în funcţiune a policlinicii". „Macheta cu posturile vacante” trebuie aprobată de Guvern "În răspunsul primit, MApN apreciază că investiţiile în dotări sunt suficiente pentru buna funcţionare a unităţii medicale. De asemenea, se specifică faptul că blocajul este legat de problema angajării personalului necesar. Statul de funcţii, 58 de posturi civile şi militare, a intrat în vigoare la începutul anului. MApN a transmis Ministerului Sănătăţii macheta cu posturile vacante şi bugetate, care va trebui aprobată de Guvern. Demersurile sunt în desfăşurare în acest moment, evident cu un ritm mai lent decât ne-am dori. Voi urmări în continuare acest proces birocratic, consider că Policlinica CFR este o investiţie bine venită care trebuie valorificată cât mai repede pentru ca arădenii să beneficieze de servicii medicale de calitate", a transmis parlamentarul. În luna februarie, conducerea Spitalului Clinic Militar de Urgenţă "Dr. Victor Popescu" Timişoara, de care aparţine viitoarea facilitate medicală din Arad, a transmis, la solicitarea AGERPRES, că pentru operaţionalizarea centrului au avut loc achiziţii de mobilier, tehnică şi echipamente medicale, dar şi echipamente informatice şi de comunicaţii. "Fiind o facilitate medicală militară, încadrarea cu resursă umană a Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Arad se face în conformitate cu prevederile legale specifice gestionării resursei umane a MApN. În prezent s-a finalizat procedura de aprobare a structurii organizatorice, inclusiv arhitectura de personal", se arăta în răspunsul scris al ministerului. „Obiectiv ambițios”, eșec deplin În decembrie 2020, secretarul de stat în cadrul MApN Marius Bălu declarase, într-o conferinţă de presă, că viitorul centru va fi destinat atât civililor, cât şi militarilor. "Este un obiectiv ambiţios al Ministerului Apărării Naţionale care, odată finalizat, va da un centru medical de elită nu numai membrilor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi tuturor cetăţenilor Aradului. Acest proiect se integrează într-o viziune mai amplă a MApN de îmbunătăţire a calităţii vieţii personalului", spunea Marius Bălu. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Conform detaliilor oferite de autorităţi în 2020, viitorul centru medical va avea 16 cabinete pe două ture, 22 medici specialişti, 23 de asistenţi medicali, medic stomatolog, tehnician dentar, dar şi două laboratoare - unul de analize medicale şi unul de imagistică medicală.

Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare Foto: Moscow Times
Eveniment

Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare

Întrucât nu mai sunt bărbați de recrutat din pușcării, armata rusă racolează acum femei din coloniile penitenciare pentru frontul din Ucraina, scriu mai multe publicații, citând o organizație pentru drepturile omului din Rusia. Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare Olga Romanova, șefa organizației "Russia Behind Bars", care militează pentru drepturile deținuților, a declarat că Moscova a început să recruteze deținuți de sex feminin la sfârșitul anului trecut. Ea a spus că aproximativ o sută au fost luate din închisorile din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei și trimise în Ucraina. Nu este clar unde anume au fost trimise femeile. „Au fost luați din coloniile penitenciare din sudul Rusiei. Nu le știu exact, dar lucrau în Kushchevka [în sudul regiunii Krasnodar]", a declarat Romanova pentru iStories, citată de Moscow Times. Potrivit apărătorului drepturilor omului, până în prezent, până la 100 de femei prizoniere ar fi fost transferate pentru a lupta în Ucraina, deși rămâne neclar dacă recrutarea a fost efectuată în mod voluntar sau dacă deținutele au fost recrutate cu forța în armata rusă. În februarie, oficialii militari ucraineni au declarat că Rusia a recrutat până la 50 de femei prizoniere dintr-o colonie penală din orașul Snizhne, ocupat de Rusia, din regiunea ucraineană Donețk. Recrutele au fost trimise pentru "antrenament" în Rusia înainte de a fi trimise în Ucraina pentru a lupta, au spus aceștia. Evgheni Prigojin, șeful Wagner a declarat luna trecută că a încetat să le mai ofere prizonierilor libertatea în schimbul unei misiuni în Ucraina. El nu a explicat de ce, dar comentariile sale au venit pe fondul unor lupte interne acerbe cu șefii ministerului Apărării de la Moscova. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a declarat săptămâna aceasta că ministerul rus al apărării a preluat inițiativa lui Prigozhin și că acesta este acum principalul recrutor al prizonierilor ruși. Kremlinul a ordonat, de asemenea, companiilor energetice de stat rusești să își creeze propriile miliții ca înlocuitori pentru mercenarii Wagner, a susținut institutul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră