joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: minister

50 articole
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite. Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar. Tupeu: nume de consilieri la secret Defapt.ro a solicitat CV-urile consilierilor ministrului Florin Spătaru pentru a afla cine îl consiliază în cele mai stringente probleme cu care se confruntă economia românescă. Ministrul Florin Spătaru a transmis sec că se află „în imposibilitatea transmiterii celor solicitate” pentru că nu poate divulga date cu caracter personal. Dar CV-urile consilierilor miniștrilor și secretarilor de stat sunt informații de interes public. De exemplu, Administrația Prezidențială a publicat lista consilierilor președintelui Klaus Iohannis. Și premierul Nicolae Ciucă a făcut publică lista consilierilor săi. Coleg de partid al lui Spătaru, ministrul Alexandru Rafila a făcut și el publice numele și declarațiile de avere ale consilierilor săi. Doar ministrul Florin Spătaru ține la secret numele și CV-urile consilierilor săi. Monica Laura Ion a absolvit facultatea în șapte ani Chiar dacă ministrul Spătaru nu dă dovadă de transparență, Defapt.ro a aflat că șefa de cabinet a acestuia este Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica. Din CV-ul publicat de aceasta pe site-ul companiei Loteria Română aflăm că a avut nevoie de șapte ani pentru a absolvi Facultatea de Industrie Alimentară, Acvacultură și Pescuit din Galați (1994-2001). În timp ce urma cursurile facultății din Galați, lucra ca referent la cabinetul unui parlamentar, la Camera Deputaților în București. Citește și: EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD) O dată cu terminarea facultății a fost angajată ca referent la Direcția Generală de Comunicații din cadrul Ministerului Comunicațiilor. Tot atunci a fost promovată asistent cabinet la ministrul Dan Nica. În anul 2003 a fost promovată în funcția de consilier personal al ministrului Nica, actualul șef al PSD Galați. După plecarea lui Dan Nica de la Comunicații, Monica Laura Ion și-a continuat cariera în minister. A fost pe rând consilier principal în Direcția Tehnologia Informației, apoi consilier principal în Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Într-un final, a ajuns consilier principal în cadrul Direcției Afaceri Europene și Relații Internaționale. Șefă de cabinet și la Grindeanu și Spătaru Dan Nica a preluat în anul 2008 funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Și nu a uitat de fosta sa consilieră personală. El a decis să o numească consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului. În anul 2009, o regăsim pe Monica Laura Ion agajată la Senatul României ca șefă de birou pentru mentenanța paginii web. Apoi a fost din nou consiliera lui Dan Nica la Comunicații, de unde s-a întors la pagina web a Senatului. De acolo, a fost plasată în funcția de secretar general adjunct la Comunicații. În martie 2016, a revenit la Senat, iar de acolo a fost angajată ca director de cabinet al premierului Sorin Grindeanu. Din iunie 2017, a preluat funcția de șef birou presă, imagine și pagină web la Senat. La jumătatea luni decembrie a anului trecut a fost angajată ca șefă de cabinet a ministrului Florin Spătaru. Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite Monica Laura Ion a fost numită la jumătatea lunii decembrie a anului trecut în funcția de director de cabinet al ministrului Florin Spătaru. Printre primele decizii luate de ministrul Spătaru a fost să o numească pe șefa lui de cabinet în Consiliul de Administrației al companiei Loteria Română, deținută integral de Ministerul Economiei. De acolo, femeia primește o indemnizație lunară de 7.198 lei brut. Ulterior, în martie 2022, Monica Laura Ion a fost plasată și în Consiliul de Administrație al companiei Plafar SA, acolo unde Ministerul Economiei deține 51% din acțiuni. În calitate de membru provizoriu era renumerată cu suma de 3.692 lei brut. Două luni mai târziu a fost demarată procedura de selecție în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 prin care urma ca membrii CA să fie selectați pe o perioadă de patru ani. Conform site-ului ministerului Economiei, Monica Laura Ion a fost printre cei cinci membri selectați. Pe Monica Laura Ion o regăsim și în Consiliul de Administrației al Uzinei Mecanice Orăștie. De aici încasează încă o indemnizație de 2.900 lei brut. Din cele trei consilii de administrație, Monica Laura Ion încasează peste 13.000 lei brut, pe lângă salariul de director de cabinet. Ministrul Economiei Florin Spătaru nu a răspuns încă dacă șefa lui cabinet participă la ședințele celor trei consilii de administrație în timpul programului de muncă de la minister, acolo unde este plătită din bani publici.

Fabricile românești de armament, fără contracte (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Fabricile românești de armament, fără contracte

Fabricile românești de armament, fără contracte. Fabrica de arme Beretta pe care trebuia să o construiască compania Romarm, controlată de Ministerul Economiei, este disputată de miniștrii Florin Spătaru și Virgil Popescu. Neînțelegerile dintre cei doi politicieni pot duce la distrugerea industriei de apărare românești. Romarm, compania care controlează cele 15 fabrici de armament românești, riscă să fie exclusă de la licitațiile publice pentru o perioadă de cinci ani pentru că nu a început lucrările la fabrica de arme Beretta. Lucrări generate de obligațiile de offset pe care Romarm și le-a asumat după ce a vândut pistoale Poliției Române în valoare de 40,75 milioane lei. Defapt.ro a obținut două răspunsuri contradictorii de la ministrul Economiei Florin Spătaru în legătură cu soara fabricii Beretta. În urmă cu două luni, acesta susținea că ministerul a alocat zece milioane de lei pentru construcția fabricii, dar acum susține că nu are nici o obligație bugetară în acest sens. De la Bădălău la Popescu Epopeea fabrici de arme Beretta a început în vara anului 2019, când Ministerul Economiei era condus de Niculae Bădălău. Producătorul italian Beretta Holding a semnat atunci un memorandum de înțelegere cu Uzina Mecanică Plopeni, o filială a Romarm, pentru a fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generație, la standare NATO. Uzina Mecanică Plopeni trebuia să pună la dispoziție o hală de producție modernizată, iar italienii veneau cu tehnologia. Ulterior, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la conducerea Romarm pe Gabriel Țuțu. În vara anului 2020, Romarm a semnat un contract cu compania Beretta prin care a obținut dreptul de a vinde Poliției Române o cantitate de 25.000 de pistoale la prețul de 40,75 milioane de lei. Totodată, Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, și-a asumat și obligațiile de offset aferente acestui contract: construirea unei fabrici de asambalare a armelor Beretta. Romarm venea cu terenul și hala de asamblare, iar italienii, cu utilajele. Ministrul Virgil Popescu a profitat de ocazie și i-a cerut directorului Gabriel Țuțu să contruiască fabrica la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Decizia a fost luată în ajunul alegerilor din anul 2020 pentru că Virgil Popescu urma să candideze pentru un nou mandat de deputat PNL în județul de baștină, Mehedinți. De la Popescu la Spătaru Anul acesta, la conducerea Ministerului Economiei a fost adus Florin Spătaru, de la compania olandeză Damen, fost subaltern pe linie de partid al generalului Gabriel Oprea. Romarm nu alocase încă suma de 10 milioane de lei pentru construcția fabricii la Șimian. Spătaru, însă, se pare că nu a fost de acord cu locul stabilit pentru construcția halei. Așa că a preferat tergiversarea alocării banilor. La începutul lunii august a.c., Defapt.ro a solicitat ministrului Florin Spătaru să spună dacă ministerul pe care îl conduce a alocat cele zece milioane de lei către Romarm. Răspunsul a venit prin Biroul de Presă care a transmis următoarele: „referitor la întrebarea dumneavoastră, privind faptul că Ministerul Economiei a alocat 10 milioane de lei pentru investiții la Romarm, pentru o fabrică arme Beretta, vă confirmăm această informație”. Răspunsul a fost confirmat și de Gabriel Țuțu, directorul companiei Romarm. La începutul lunii noiembrie a.c., Defapt.ro i-a transmis o nouă solicitare ministrului Florin Spătaru, pe același subiect. Răspunsul demnitarului, perplexant: „Ministerul Economiei nu deține nicio obligație de alocare bugetară în sensul celor precizate de dumneavoastră”. Când a mințit ministrul Florin Spătaru? Atunci când a zis că a alocat banii sau atunci când a zis că nu are nici o obligație bugetară? Misterul unei hale Compania Romarm trebuie să construiască sau să amenajeze o hală pentru amplasarea utilajelor pe care le va primi de la compania Beretta, conform obligațiilor de offset. Totodată, trebuie să trimită la specializare în jur de 35 de persoane, în Italia, pentru a învăța tehnologia și cum să asambleze armele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a transmi oficial la solicitarea Defapt.ro, astfel: „nu cunoaștem să existe vreo obligație asumată pentru edificarea vreunei construcții”. În cazul în care Romarm nu își îndeplinește obligațiile de offset, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), o altă instituție din subordinea ministrului Florin Spătaru, trebuie să impună sancțiunile prevăzute de Legea 354 din 2003, cunoscută ca Legea Offset. Fabricile românești de armament, fără contracte Romarm a obținut o amânare până la sfârșitul anului pentru a începe demararea angajamentelor de compensare (offset). Surse din cadrul Romarm susțin, sub protecția anonimatului, că Romarm speră să obțină o nouă amânare pentru îndeplinirea obligațiilor, pentru anul viitor. Dacă nu obține o nouă amânare, Romarm riscă să fie exclusă de la toate procedurile de achiziție publică timp de cinci ani. „Contractantul care nu își execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziție ce implică și executarea unei obligații de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător”, se menționează în Legea Offset. O astfel de măsură luată împotriva Romarm va duce la îngroparea industriei de apărare românești. De ce? Pentru că cele 15 fabrici ale Romarm produc în special muniție în baza contractelor pe care le au cu Ministerul Apărării Naționale. Ministrul Florin Spătaru susține că „deocamdată obligația de offset se află în termenul legal asumat”.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor (sursa: naval-group.com)
Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Firea are 183 de angajați

Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați Site-ul ministerului Familiei este plin de anunțuri de angajare, inclusiv pentru postul de șofer. Hotărârea de guvern de înființare și organizare a acestui minister prevede că va avea 230 de angajați, plus trei secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general și doi secretari generali adjuncți. De altfel, la patru luni de la înființarea ministerului, site-ul este în construcție. În februarie, presa a scris că Alina Tarcevschi, nașa de cununie a Gabrielei Firea și a lui Florentin Pandele,a fost numită secretar general al ministerului Familiei. Un secretar de stat al acestui minister este membru PP-USL, partidul lui Dan Voiculescu. Salariul de bază al ministrului este de peste 21.000 de lei, iar un secretar de stat 16.640 de lei. Potrivit listei de venituri salariale din martie 2022, mulți dintre angajați beneficiau de spor de condiții vătămătoare. Bugetul alocat acestei instituții în 2022 este de 185 de milioane de lei. Citește și: Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră