joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: migranti

23 articole
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germania va înăspri controalele la frontieră pentru a respinge migranți

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale. Alexander Dobrindt, noul ministru de interne al Germaniei și membru al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, a anunțat că va impune măsuri ferme pentru reducerea migrației ilegale, începând chiar din prima săptămână de mandat. Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale Într-un interviu acordat publicației Bild, Dobrindt a precizat că nu se va închide nicio frontieră, dar că sunt necesare „control, claritate și coerență” pentru a reduce migrația ilegală. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Numărul migrației ilegale trebuie să scadă. Pregătim decizii naționale și europene în acest sens”, a spus oficialul. Mai mulți polițiști la granițe, dar resurse limitate Potrivit estimărilor, este posibil ca poliția federală să suplimenteze temporar efectivele la granițele externe ale Germaniei. Totuși, Sindicatul Poliției Germane (GdP) atrage atenția că nu poate fi susținut un efort prelungit, din cauza lipsei de personal. Andreas Rosskopf, președintele GdP pentru Poliția Federală și Vamă, avertizează că nu se poate asigura o creștere constantă a prezenței la frontieră cu resursele actuale. Respingerea solicitanților de azil la graniță Sindicatul este rezervat și în privința ideii de a respinge solicitanții de azil la frontierele terestre fără acordul vecinilor precum Austria sau Polonia. „Nu trebuie să existe un joc de ping-pong între țările vecine”, a spus Rosskopf. „Dacă trebuie să întoarcem solicitanți de azil, acest lucru trebuie să fie juridic sigur – iar acest răspuns lipsește deocamdată.” Un nou guvern german condus de CDU/CSU și SPD Friedrich Merz, liderul CDU, urmează să fie ales cancelar în Bundestag marți, în fruntea noului guvern format din CDU/CSU și SPD. Fostul guvern de centru-stânga a fost reticent față de controalele fixe la frontieră, invocând reglementările din Spațiul Schengen. Totuși, fosta ministră de interne, Nancy Faeser (SPD), a prelungit în mod repetat controalele la granița cu Austria și a instituit controale temporare și pentru frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția, notificând Comisia Europeană. Migrația în scădere În 2023, Germania a înregistrat 229.751 de cereri de azil, cu aproximativ 100.000 mai puține decât în anul precedent. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), scăderea se datorează în mare parte închiderii rutei refugiaților prin Serbia, în noiembrie 2023. În noul acord de guvernare, CDU/CSU și SPD au convenit respingeri la frontieră, însă rămâne neclar dacă „în coordonare cu vecinii” înseamnă consultare sau obținerea acordului acestora.

Trump vrea deportări rapide, fără procese (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Este nevoie de deportări în masă fără procese, spune Trump, iritat că e împiedicat de Curtea Supremă

Trump vrea deportări rapide, fără procese. Președintele american Donald Trump a declarat că are dreptul legal de a expulza migranții fără procese, în ciuda unei decizii recente a Curții Supreme care a blocat temporar deportarea unor zeci de venezueleni. Trump vrea deportări rapide, fără procese Declarația a fost făcută marți, în contextul în care liderul de la Casa Albă promovează o politică dură anti-imigrație încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Administrația Trump a invocat Legea inamicilor străini din 1798, un act rar folosit, pentru a justifica deportarea imediată a unor migranți acuzați că ar fi membri ai organizației infracționale Tren de Aragua. Conform acestei legi, președintele are puterea de a expulza cetățeni străini în perioada unui conflict, chiar și fără un proces individual. Curtea Supremă blochează temporar deportările Curtea Supremă a Statelor Unite a emis un ordin prin care interzice deportarea migranților vizați până la o decizie definitivă. Intervenția vine în urma unei petiții depuse de Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU), care susține că migranții nu au avut parte de un proces echitabil. Trump atacă sistemul judiciar În declarațiile sale, Trump a afirmat că Venezuela și alte țări „își golesc închisorile în Statele Unite”, trimițând „asasini, traficanți de droguri și bolnavi mintal”. Acesta a adăugat că procesele juridice individuale sunt imposibile pentru fiecare migrant și că amânarea deportărilor ar pune în pericol siguranța națională. Migranți trimiși în închisoarea CECOT În paralel cu disputa juridică, autoritățile americane au deportat deja peste 200 de venezueleni și salvadorieni, mulți fiind trimiși în închisoarea de maximă securitate CECOT din Salvador. Acțiunea face parte dintr-o serie mai amplă de măsuri anti-imigrație susținute de Trump în actualul mandat.

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

Suedia impune migranților norme de conduită (sursa: Facebook/Johan Forssell)
Internațional

Suedezii au ajuns la capătul răbdării cu migranții: guvernul va impune un cod de conduită

Suedia impune migranților norme de conduită. Guvernul suedez intenționează să introducă norme de conduită pentru migranți, sub amenințarea expulzării, potrivit unui anunț făcut marți. Măsura este sprijinită de concluziile unui raport oficial privind posibile modificări legislative în domeniul imigrației. Suedia impune migranților norme de conduită „Cei care comit abateri nu ar trebui să rămână în Suedia”, spune ministrul migrației. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Johan Forssell, ministrul suedez pentru migrație, a declarat că, deși „marea majoritate a celor care vin în Suedia sunt oameni cinstiți”, încrederea cetățenilor în politica de imigrație se bazează pe un principiu clar: „Cei care vin în Suedia și comit crime – sau se comportă rău într-un fel sau altul – nu ar trebui să fie aici.” Fostul judecător Robert Schött, care a condus analiza juridică a acestei măsuri, propune introducerea în legislație a unui criteriu de „conduită onorabilă”, aplicabil migranților cu permise de muncă, statut de student, reîntregiri familiale Acest criteriu ar putea fi folosit pentru revocarea sau refuzul unui permis de ședere. Pe lângă faptele penale, autoritățile suedeze ar putea considera ca abateri grave fraudarea sistemului de beneficii sociale, îndatorarea excesivă, perturbarea ordinii publice (inclusiv legată de consumul de droguri), apologia terorismului și orice comportament care „amenință securitatea” Suediei „Legislația va fi mai strictă pentru acest grup de persoane care nu sunt cetățeni suedezi”, a declarat Forssell. Politici din ce în ce mai stricte După valul de migranți din 2015, Suedia a înăsprit constant regulile privind azilul, indiferent de guvernele de stânga sau de dreapta aflate la putere. Actualul guvern, aflat la putere din 2022 și sprijinit de partidul Democrații Suediei (extremă dreapta, anti-imigrație), a accelerat adoptarea unor măsuri mai severe. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului ONG-ul Civil Rights Defenders a reacționat ferm, avertizând asupra pericolelor aduse de această inițiativă legislativă. John Stauffer, responsabil juridic al organizației, a declarat: „Aceasta ar putea crea un sistem în care unele persoane sunt pedepsite pentru opinii care, pentru alții, sunt legale. Este o încălcare a principiului egalității în fața legii și o evoluție regretabilă pentru Suedia.”

Filiera traficului de migranți în România (sursa: Facebook/Poliția de Frontieră Română)
Eveniment

Filiera traficului de migranți în România

Filiera traficului de migranți în România. Polițiștii au efectuat 69 de percheziții domiciliare într-un dosar complex privind constituirea unui grup infracțional organizat și traficul de migranți. În cadrul operațiunii, s-au pus în executare tot atâtea mandate de aducere pentru audieri la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara. Percheziții în mai multe județe Acțiunile au fost desfășurate în 13 județe și municipiul București, conform unui comunicat al Poliției Timiș. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia În Timiș, au fost efectuate 29 percheziții, în Mehedinți, 9, Dolj, 8, Caraș-Severin, 4, Argeș, 4, Ilfov, 3, Teleorman, 3, Arad, 3, Dâmbovița. 2 În Sibiu, Constanța, Ialomița, București, câte 1 percheziție. Filiera traficului de migranți în România Din cercetările efectuate, a reieșit că, pe parcursul anului 2023, mai mulți cetățeni străini au format o grupare infracțională specializată în traficul de migranți, la care s-au alăturat cetățeni români. Gruparea avea ca principal obiectiv introducerea frauduloasă în țară a grupurilor de migranți, folosind traversarea ilicită a Dunării. Ulterior, migranții erau scoși ilegal din țară prin frontiera de Vest. Gruparea funcționa pe mai multe paliere de organizare. Migranții erau selectați în Turcia și pregătiți pentru a fi transportați fraudulos prin Bulgaria în România. Aceștia erau cazați în locații din Timișoara până la identificarea momentului oportun pentru scoaterea lor din țară. Transportul migranților Membrii grupării racolau șoferi pentru transportul migranților. Transportatorii, majoritar români, preluau și transferau migranții către parcări, unde erau mutați în camioane. Ultimul palier implica șoferi de camioane și antemergători. Depistarea transporturilor ilegale Conform autorităților, între iunie și decembrie 2024, au fost depistate și oprite 136 de transporturi ilegale, în care erau implicați aproximativ 1.000 de migranți de origine afro-asiatică. Operațiunea amplă a fost realizată de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, cu sprijinul mai multor brigăzi similare din Craiova, Pitești, Constanța, Oradea, Alba, București, dar și al serviciilor din alte județe. În plus, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Jandarmeria Română, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Glad Voievod" din Timișoara și Serviciul pentru Acțiuni Speciale Timiș au contribuit la desfășurarea acțiunii.

Naufragiu tragic în largul insulei Kos (sursa: iefimerida.gr)
Internațional

Naufragiu tragic în largul insulei Kos

Naufragiu tragic în largul insulei Kos. Doi bebeluși și două femei și-au pierdut viața marți seara în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți în apropierea insulei grecești Kos, situată în Marea Egee. Naufragiu tragic în largul insulei Kos Tragedia a fost raportată de Garda de coastă elenă și reflectă încă o dată riscurile majore pe care migranții le înfruntă în încercarea de a ajunge în Europa. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Din totalul persoanelor aflate la bord, 27 au fost salvate, inclusiv un bărbat suspectat că ar fi călăuză. Acesta a fost reținut de autorități pentru investigații suplimentare. Operațiunile de salvare au implicat trei nave ale Gărzii de coastă și o navă comercială, care au continuat să caute eventuali supraviețuitori în zonă. Accidente frecvente pe rutele migranților Naufragiile în care sunt implicate nave cu migranți sunt, din păcate, frecvente în apele Greciei. Țara se află pe una dintre principalele rute ale migranților care fug din Africa sau Orientul Mijlociu, încercând să ajungă în Uniunea Europeană sau în Marea Britanie. Astfel de tragedii subliniază dificultățile și pericolele pe care migranții le înfruntă zilnic. În septembrie, o altă tragedie s-a produs în largul insulei grecești Samos, tot în Marea Egee, când trei persoane și-au pierdut viața în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți. Aceste accidente aduc în atenție necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru gestionarea crizei migrației și protejarea vieților celor care se aventurează pe aceste rute periculoase.

Polonia Belarus împinge migranții spre UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE. Polonia a anunțat recent un plan de suspendare temporară a dreptului de azil, motivând această decizie prin acțiuni pe care le consideră orchestrate de Belarus. Potrivit autorităților poloneze, țara vecină ar încerca să îndrepte un număr semnificativ de migranți către granița comună, ceea ce ar putea duce la o criză majoră la frontiera externă a Uniunii Europene. Polonia: Belarus împinge migranții spre UE Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Duszczyk, a explicat că decizia de a suspenda dreptul de azil se bazează pe informații care sugerează că Belarus și Rusia dezvoltă scenarii pentru a destabiliza Polonia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Aceste scenarii ar include declanșarea unei crize a migrației, prin forțarea unui număr mare de persoane să se îndrepte către granița UE. Duszczyk a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că Polonia are nevoie de o "supapă de siguranță" pentru a face față acestei potențiale crize. Belarusul acuzat de crearea unei crize a migrației Oficialii polonezi au acuzat Belarusul de încercarea de a provoca o criză la frontieră, forțând migranții să ajungă în Polonia. Această acțiune ar avea scopul de a destabiliza nu doar Polonia, ci și întreaga Uniune Europeană, într-un moment în care tensiunile dintre Vest și Est sunt deja ridicate. Potrivit oficialilor, Belarusul colaborează cu Rusia în acest plan, iar această mișcare ar face parte dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra Occidentului. Premierul Poloniei anunță suspendarea dreptului de azil Premierul polonez Donald Tusk a anunțat sâmbătă că Polonia va suspenda temporar dreptul de azil, detalii urmând să fie prezentate după ședința de guvern din 15 octombrie. Acest plan ar putea fi văzut ca o măsură temporară pentru a gestiona fluxurile migratorii și pentru a răspunde presiunii exercitate de Belarus și Rusia. Măsurile de securitate de la frontiera poloneză Deși Polonia a construit un gard de 5,5 metri înălțime și a instalat un sistem de supraveghere electronică de-a lungul frontierei, migranții continuă să încerce să treacă ilegal granița. Conform datelor furnizate de poliția de frontieră poloneză, de la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 28.000 de încercări de trecere ilegală a frontierei. Suspendarea temporară a dreptului de azil în Polonia este o măsură controversată, dar justificată de autoritățile poloneze ca fiind necesară pentru a proteja stabilitatea națională și a gestiona o potențială criză migrațională. Acțiunile Belarusului și Rusiei sunt considerate drept o amenințare directă la adresa securității Poloniei și a Uniunii Europene, iar Polonia încearcă să răspundă acestei provocări prin măsuri de securitate sporite și prin modificări temporare ale legislației privind azilul.

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali. Bruxellesul propune o nouă legislație pentru expulzarea migranților ilegali UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă pentru a accelera expulzarea migranților ilegali, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Într-o scrisoare adresată statelor membre ale UE, aceasta a subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și eficient pentru gestionarea migrației ilegale. Noua legislație va include „obligații clare de cooperare” pentru gestionarea migranților care primesc decizii de expulzare. Obiectivul este de a „raționaliza eficient procesul de returnare” și de a preveni exploatarea lacunelor din sistemul actual de către migranții care încearcă să evite repatrierea. Necesitatea unei legi consolidate Ursula von der Leyen a explicat că mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților ilegali sunt duse la îndeplinire. Pentru a îmbunătăți acest procent, se propune intensificarea cooperării cu țările terțe și înăsprirea acordării vizelor pentru statele care refuză colaborarea în procesul de repatriere. Președinta Comisiei a subliniat importanța dezvoltării de relații strategice cu țările de origine și de transfer ale migranților, menționând exemplele Libiei și Tunisiei, cu care UE a semnat acorduri pentru a limita plecările migranților către Europa. Aceste acorduri au contribuit la reducerea cu aproximativ 66% a intrărilor ilegale prin centrul Mării Mediterane. Intensificarea returnărilor Von der Leyen a evidențiat că returnările din Africa de Nord către țările de origine au crescut în 2024, atingând 17.700 de repatrieri. În același timp, a recunoscut că sosirile de migranți prin vestul Mediteranei și Atlanticul spre Spania au crescut cu 56% în septembrie, față de anul precedent. În acest context, a recomandat consolidarea parteneriatului UE cu țări precum Mauritania. Dezbateri pe tema politicii de migrație Miniștrii de interne ai UE au discutat recent la Luxemburg despre înăsprirea politicii de migrație, inclusiv o revizuire a „directivei privind returnarea” din 2008. Franța și Germania susțin revizuirea acestei directive pentru a facilita și accelera returnările, alăturându-se solicitărilor venite din partea Olandei și Austriei. O primă încercare de revizuire a directivei în 2018 nu a avut succes, dar presiunile pentru reformă continuă în contextul provocărilor actuale legate de migrație.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Germania va accelera expulzările de migranţi (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania va accelera expulzările de migranţi

Germania va accelera expulzările de migranţi. Germania va accelera, cu acordul Ankarei, expulzările de migranţi fără permis de şedere, a anunţat vineri ministrul de Interne Nancy Faeser, în plină ofensivă a guvernului Olaf Scholz împotriva imigraţiei ilegale. Germania va accelera expulzările de migranţi "Am obţinut ca trimiterile spre Turcia să fie mai rapide şi mai eficiente şi ca Turcia să readmită mai repede cetăţenii care nu pot rămâne în Germania", a declarat pe X ministrul Nancy Faeser, fără a detalia aranjamentele convenite cu Ankara. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Este un progres important şi un element suplimentar pentru a limita imigraţia ilegală. Numărul solicitanţilor de azil turci este ridicat, iar în Germania nu există motive de protecţie decât în unul din zece cazuri", a adăugat ea într-un interviu acordat ziarului Funke. Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au încheiat, după mai multe luni de negocieri, un acord pentru accelerarea expulzărilor cetăţenilor turci fără drept de azil. La solicitarea AFP, guvernul german nu a comentat aceste informaţii. Turcia va primi 500 de cetățeni, pe săptămână Potrivit FAZ, Berlinul a iniţiat trimiterea, prin zboruri regulate, a unui prim grup de 200 de turci aflaţi ilegal în Germania. Cotidianul susţine că Turcia este pregătită să accepte "până la 500 de cetăţeni pe săptămână". Această decizie vine într-un moment în care lupta împotriva imigraţiei ilegale a revenit în prim-planul preocupărilor politice în Germania, ca de altfel şi în UE. Guvernul cancelarului Scholz se află sub presiunea opiniei publice după o serie de crime violente şi atacuri extremiste, care au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Măsurile contra imigrației s-au înmulțit Mai multe măsuri vizând înăsprirea politicii în domeniul imigraţiei au fost anunţate în ultimele săptămâni. Turcia este anul acesta a treia ţară de unde provin solicitanţii de azil din Germania, după Siria şi Afganistan, potrivit Ministerului de Interne. Majoritatea solicitanţilor declară că aparţin minorităţii kurde, indică FAZ. Întrucât cei mai mulţi dintre ei nu au obţinut dreptul de azil, mai mult de 15.000 de turci se află acum sub incidenţa unor ordine de deportare. Cel puţin 900 au fost deportaţi în Turcia anul trecut, relatează FAZ. Cea mai puternică economie europeană găzduieşte cea mai mare diasporă de origine turcă din lume, aproximativ 2,8 milioane de persoane, ca rezultat al imigrării forţei de muncă din anii 1960 şi 1970.

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman. Un grup de 12 cetăţeni din Siria şi Afganistan a fost reţinut de poliţiştii de frontieră în zona Zimnicea, pentru trecere frauduloasă a frontierei, după ce migranţii trecuseră Dunărea cu două bărci cu motor şi erau îmbarcaţi într-o autoutilitară, a informat, luni, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Afgani și sirieni, migranți în Teleorman Grupul de migranţi ilegali era format din 11 cetăţeni sirieni şi un cetăţean afgan şi a fost predat autorităţilor de frontieră din Bulgaria conform acordului de readmisie încheiat între România şi Bulgaria. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Migranţii au fost observaţi că treceau Dunărea cu bărcile cu motor, în seara zilei de 17 septembrie, în timpul unor acţiuni comune desfăşurate în zona sectorului de frontieră Zimnicea de poliţiştii Serviciilor Teritoriale de Poliţie de Frontieră Teleorman şi Giurgiu. "Astfel, în jurul orei 23.00, poliţiştii de frontieră au observat traversând fluviul Dunărea, două ambarcaţiuni cu motor care transportau mai multe persoane. Ulterior ajungerii la mal, persoanele au fost îmbarcate într-o autoutilitară. În jurul orei 00.25, colegii noştri au interceptat şi reţinut grupul de persoane şi şoferul autoutilitarei, care era un cetăţean român, şi i-au condus pe aceştia la sediul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Teleorman, în vederea continuării cercetărilor", a precizat sursa citată. Şoferul autoutilitarei este cercetat pentru infracţiunile de "trafic de migranţi", iar cetăţenii străini sunt cercetaţi pentru "trecere frauduloasă a frontierei de stat"

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți (sursa: newser.com)
Internațional

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți. Ungaria a prezentat autocare cu care doreşte să trimită la Bruxelles solicitanţii de azil ce sosesc la graniţa sa cu Serbia, provocând luni o reacţie furioasă din partea guvernului belgian. Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți Ameninţarea, făcută iniţial în august, a căpătat noi proporţii în ultimele zile cu o operaţiune mediatică în timpul căreia a fost dezvăluit un rând de autocare galbene ale companiei publice, special închiriate pentru această misiune, potrivit guvernului ungar. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării", a declarat vineri ministrul ungar adjunct de interne Bence Retvari. "Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles", a avertizat el. "Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea", a adăugat oficialul ungar. Amendă record pentru Ungaria Ungaria răspunde astfel la o amendă record de 200 de milioane de euro impusă în iunie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil, însoţită de o penalitate zilnică de un milion de euro. Guvernul premierului Viktor Orban refuză să plătească, considerând decizia "nedreaptă" şi "scandaloasă". Această ameninţare este "inacceptabilă", a reacţionat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, într-un comunicat. "Acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv" şi "subminează solidaritatea şi cooperarea în cadrul Uniunii", a spus ea, avertizând împotriva "unei încălcări flagrante a acordurilor europene şi internaţionale". Comisia Europeană nu a comentat Întrebată despre această chestiune luna trecută, Comisia Europeană a preferat să nu comenteze, spunând că este obişnuită cu astfel de "declaraţii zgmotoase din partea Ungariei". Fără să rateze nicio ocazie de a denunţa ceea ce el crede că este o înlocuire etnică în desfăşurare în ţările din Europa de Vest, premierul naţionalist maghiar Viktor Orban se opune cu înverşunare sosirii migranţilor extra-europeni în ţara sa. De la criza din 2015, el a baricadat Ungaria ridicând garduri la graniţele sale, spunând că vrea să "apere" o Europă "creştină". Dacă Budapesta nu plăteşte amenda, Comisia Europeană poate recupera sumele datorate prin deducerea lor din fondurile europene pe care nu le-a plătit încă. Bruxellesul încă îngheaţă 19 miliarde de euro pentru Ungaria pentru încălcarea principiilor statului de drept

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi (sursa: DIICOT)
Eveniment

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi. Procurorii DIICOT şi poliţiştii efectuează, luni, aproximativ 40 de percheziţii în cinci judeţe într-un dosar în care investighează infracţiuni de trafic de migranţi. Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au pus în aplicare 38 de mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Olt, Prahova şi Brăila, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj La acţiune au participat poliţişti de frontieră din cadrul Inspectoratului General Poliţiei de Frontieră, cu suportul structurilor Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Centrului de Supraveghere şi Control al Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni şi poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti şi Ploieşti şi Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa, Olt şi Brăila. Grup de criminalitate organizată Procurorii arată că, în perioada ianuarie - iunie 2023, s-ar fi constituit şi a acţionat, în cadrul unei rute transfrontaliere de trafic de migranţi ce includea România (ca ţară de tranzit) - Ungaria - Italia, un grup de criminalitate organizată, format din mai mulţi cetăţeni români aflaţi în contact direct cu membrii unor grupări transfrontaliere specializate, având ca scop organizarea şi efectuarea de transporturi frauduloase de migranţi pe ruta menţionată, în schimbul unor sume de bani. "Din cercetări a rezultat că membrii grupului infracţional organizat, constituit în sistem piramidal, au deţinut roluri determinate şi au acţionat pe mai multe paliere. Astfel, o parte dintre suspecţi au coordonat şi menţinut legătura cu membrii unor reţele transfrontaliere de trafic de migranţi şi au primit de la aceştia cereri de transport fraudulos a unor migranţi aflaţi pe teritoriul României, în vederea preluării acestora din locaţii situate în zona de vest şi transportării frauduloase din România în Italia (la adrese indicate) în schimbul sumei de 1.300 euro pentru fiecare migrant astfel transportat şi ajuns la destinaţie", precizează anchetatorii, care adaugă că, în realizarea activităţii infracţionale, suspecţii ar fi achiziţionat autoutilitare şi ansambluri de mari dimensiuni pe care le-au pregătit, prin aranjarea unor mărfuri şi modificarea compartimentelor de marfă (amenajarea unor spaţii speciale) care să ofere posibilitatea ascunderii migranţilor transportaţi pentru a nu fi depistaţi în mod facil în eventualitatea unui control. Până la 500 de euro pentru migrant "Tot pentru asigurarea transporturilor, membrii grupului au identificat şi racolat persoane dispuse să conducă autovehiculele, în calitate de şoferi sau antemergători, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 300 - 500 euro pentru fiecare migrant transportat. Ulterior, după primirea locaţiilor unde erau cazaţi migranţii de către membrii grupărilor transfrontaliere, suspecţii au efectuat predarea acestora către şoferii racolaţi şi îmbarcarea în mijloacele de transport", spun procurorii. Pe lângă asigurarea costurilor privind carburanţii, hrana, asigurările şi rovignetele, membrii grupului infracţional organizat ar fi pus la dispoziţia şoferilor implicaţi documente de transport (CMR-uri care nu corespundeau realităţii) şi sigilii (în vederea sigilării compartimentului de marfă al autoutilitarelor cu care se transportau migranţii) pentru a se crea astfel aparenţa efectuării unor transporturi rutiere de mărfuri şi a se reduce riscul unor controale ale poliţiei de frontieră, menţionează DIICOT. "În acest context şi în vederea realizării scopului propus, au fost efectuate mai multe transporturi de migranţi de către membrii grupului infracţional organizat, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat pe ruta România - Ungaria - Slovenia - Italia, o parte semnificativă a acestora fiind însă depistate de către autorităţile de poliţie din România (610 migranţi în 27 episoade distincte), Ungaria (8 migranţi în luna aprilie 2023), Slovenia (20 migranţi în luna martie 2023 şi 59 în iunie 2023) şi Italia (28 migranţi depistaţi în luna iunie 2023) ca urmare a colaborării poliţieneşti şi judiciare, dar şi prin intermediul ordinelor europene de anchetă şi cu sprijinul Eurojust şi Europol", mai arată anchetatorii. Conform procurorilor, ancheta penală aflată în derulare la acest moment a evidenţiat că membrii grupului infracţional organizat ar fi derulat activităţi de trafic de migranţi şi în intervalul ianuarie - august, prin folosirea aceluiaşi mod de operare, remarcându-se o specializare a suspecţilor în modificarea autovehiculelor de transport cu scopul de a îngreuna depistarea migranţilor. "Autorităţile au reuşit însă oprirea unui număr semnificativ de astfel de transporturi, ultimul la data de 29 august, în punctul de trecere a frontierei române către Ungaria", precizează DIICOT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră