joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: medici

84 articole
Eveniment

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice

Medicii de la Marius Nasta împărțeau șpaga corect, prin metode electronice moderne, de secolul XXI: banii erau primiți cash, dar primul beneficiar îi contabiliza și îi redistribuia la întreaga echipă prin intermediul aplicației Revolut. Informațiile apar în dosarul medicului rezident Jan Palade, care și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion Medicii au fost prinşi după ce anchetatorii au montat aparatură video de înregistrare în cabinetele lor. Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice „La data de 25.04.2023, inculpatul (...) discută cu fiica pacientului (...) despre programarea acestuia la operaţie pentru a doua zi. În cadrul discuţiei, (...) îl întreabă pe doctor când mai poate vorbi cu el, iar acesta îi spune că 'după', atrăgându-i atenţia că telefoanele mobile înregistrează şi când sunt oprite şi că trebuie să fie foarte atentă în această situaţie, întrucât există riscul 'să ne caute, să ne bage la puşcărie', subliniind la finalul discuţiei 'cu mine vorbiţi după, niciodată înainte', iar în acest context refuză să primească bancnotele pe care (...) a vrut să i le remită. La data de 27.04.2023, fiica pacientului a revenit în biroul inculpatului şi îi remite acestuia un plic alb, ce conţinea suma de aproximativ 700 de lei, pe care medicul îl ia şi îl depune sub o agendă, continuând discuţia cu privire la operaţia din data de 26.04.2023 efectuată asupra pacientului. Ulterior, se observă că pune plicul în sertarul din partea stângă a biroului. În jurul orelor 10,29, medicul a scos din sertarul biroului său un plic de culoare albă pe care l-a desfăcut şi s-a uitat în interiorul lui, apoi l-a pus în acelaşi loc. La sfârşitul programului de lucru, el a scos un plic alb din sertar din care a extras o sumă de bani formată din mai multe bancnote pe care le-a răsfirat pentru a le număra şi pe care le-a pus apoi într-un alt plic aflat în geanta neagră personală. Alături de această sumă a mai pus şi o altă sumă de bani, formată din mai multe bancnote, pe care a scos-o dintr-un alt plic alb îndoit, ce se afla în geanta sa neagră. De asemenea, lângă plicul îndoit mai era depozitată o altă bancnotă, pe care a pus-o în plicul alb în care a colectat toate sumele de bani. Ulterior, l-a sunat pe inculpatul (...) căruia i-a transmis că atât lui, cât şi medicului rezident (...) le-a trimis pe Revolut 'ceva' în legătură cu pacientul (...)", se arată în documentele de la instanţă. Acceaşi "procedură" este urmată de colectivul de medici de la "Marius Nasta" şi în cazul operaţiei la care a fost supus un pacient pe 25 mai 2023. Citește și: Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie – surse presă. Se primeau și sticle de alcool, vândute apoi la barul din satul natal 1.000 de lei pentru o operație "La data de 25.05.2023, la sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 13,53, inculpatul (...), care încă poartă pe cap o cască specifică pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale, trage cu mâna sertarul din partea stângă al biroului şi scoate un plic de culoare albă. Îl desface şi scoate din acesta o sumă de bani, apoi pune plicul gol înapoi în sertar şi închide sertarul. După ce a pus pus plicul gol în sertar, inculpatul selectează sub birou o sumă de bani din cea luată din plic şi îl întreabă pe inculpatul (...) cine a participat împreună cu el 'la pneumonectomie'. Stabilesc împreună că cel mai bine este ca suma selectată să fie împărţită la toţi cei trei rezidenţi, motiv pentru care inculpatul îi remite o sumă de bani formată din trei bancnote în cupiură de 200 de lei, adică 600 de lei, pentru ca acesta să împartă şi cu ceilalţi doi, iar restul de bancnote le-a pus înapoi în sertar. Câteva minute mai târziu, la ora 13,56, intră în birou medicul rezident (...), căruia inculpatul (...) îi dă o bancnotă în cupiură de 200 de lei, pe care acesta o pliază şi o pune în buzunarul din partea stângă sus a bluzei. Din declaraţia suspectei (...) reiese că aceasta a remis inculpatului (...) suma de 1.000 de lei cu titlu de mită, la o săptămână după intervenţia chirurgicală efectuată de acesta asupra soţului său", arată datele de la dosar. De asemenea, pe 29 mai, un medic primeşte de o pacientă un plic cu suma de 2.000 de lei, după care trimite banii colegilor săi din echipa medicală tot prin intermediul Revolut. 2.000 de lei controlul postoperator "La data de 29.05.2023, în jurul orelor 10,30, numita Caravia (...), pacienta medicului (...), i-a remis acestuia un plic alb, cu suma de 2.000 de lei, cu ocazia controlului postoperator, înainte de externare. După discuţii cu privire la starea de sănătate a acesteia, medicul o întreabă cine a fost medicul anestezist şi dacă 'a rezolvat cu ea', făcând cu mâna gestul specific referitor la bani. Aceasta îi răspunde că a fost medicul (...) şi că nu a discutat cu aceasta aceste aspecte, motiv pentru care medicul îi propune să rezolve el 'acuma, dacă e', indicând cu mâna zona de pe biroul său unde se află plicul. Caravia iese din cabinetul medicului şi revine în scurt timp cu un alt plic alb, pe care îl pune pe birou, iar acesta, după ce face o menţiune pe plic, îl pune în sertarul din partea stângă a biroului său. După ce pleacă pacienta, medicul se uită în primul plic alb remis de pacienta Caravia, ce îi fusese destinat, scoate suma de bani, pe care o ţine răsfirată în mână ca să o poată număra. (...) Ulterior, inculpatul (...) îl întreabă pe inculpatul (...) cine l-a ajutat la pacienta Caravia şi i-a spus că le trimite sume de bani prin intermediul aplicaţiei Revolut, spunându-le 'vă trimit şi vouă nişte bani', 'când avem de unde, avem'. La sfârşitul programului de lucru, medicul deschide sertarul din partea stângă a biroului şi scoate o sumă de bani pe care o pune în palma stângă, apoi scoate şi un plic alb pe care-l pune peste suma de bani din palma stângă, pronunţând 'i-am plătit pe toţi'", se mai arată în documente.

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice
Peste jumătate din medicii tineri vor să plece, spune Daniel Coriu Foto: Medika TV
Eveniment

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece din România, arată un studiu al Colegiului Medicilor Din România (CMR), citat de președintele acestei organizații, Daniel Coriu. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Peste jumătate din medicii tineri vor să plece „Dacă e să vorbim de intenţia de migraţie externă care este rezultatul studiului nostru, studiu făcut pe o populaţie largă de medici, peste 8.000 de medici, această intenţie ajunge la aproape 25%. Nu înseamnă neapărat că va pleca. Vorbim de oameni aşezaţi care au post, care lucrează undeva, care au un venit stabil. Ei au această intenţie 25%. Când vorbim de medicii tineri această intenţie ajunge la 57%. Ceea ce este foarte grav”, a arătat Coriu. Preşedintele Colegiului Medicilor din România a fost întrebat joi, la Medika TV, câţi medici au mai plecat în străinătate. „Noi dăm certificat profesional curent. Este un certificat care se eliberează numai membrilor CMR. Fără acest certificat el nu poate să meargă într-o altă ţară să practice. Trebuie să fie membru al nostru. Un medic care este deja angajat în România şi deja lucrează în sistemul medical românesc şi are aviz de liberă practică. Şi în 2016 când ne raportăm înainte de creşterea salarială era undeva la 1.400 pe an. Certificatele arată o intenţie. Nu ştiu dacă cel care a luat certificatul a şi plecat. Nu am instrumente de monitorizare. Apoi a început să scadă la 1.000 pe an, în anii pandemiei 2020, 2021 – pe la 800, în 2022 a crescut pe la 1000 şi ceva, anul trecut au fost 890. Deci cam asta este dinamica de eliberare a acestor certificate. Nu înseamnă neapărat că aceşti medici au şi plecat”, a afirmat președintele CMR, citat de news.ro.

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, minimalizează fenomenul corupției: el susține că se dă bacșiș la frizer, medici și profesori, acestea fiind limitele fenomenului. „Eh, un străin nu le înțelege”, crede președintele Academiei. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Șpaga la medici se dă „de plăcere”, mai crede Pop. El a făcut aceste afirmații la podcastul unui fost ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu. „Am stat cu președintele Academiei, e o încântare să vorbești cu el. E om de stânga care gândește complet”, afirma, în noiembrie 2023, președintele PSD, Marcel Ciolacu. Președintele AUR, George Simion, a afirmat de mai multe ori că ar susține o candidatură a lui Pop la președinția României. Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop „Am dobândit aceste lucruri de o oarecare lentoare orientală, de nerespectare a cuvântului dat, de promovare a unor idei ale noastre și ale unor dorințe, prin bacșiș, prin dare - astea nu pot fi scoase din mintea noastră, pentru că unele au intrat așa de adânc, încât un om care vrea să fie convins, să zicem, să nu îi dea unui medic ceva, dacă vrei să îl convingi, se consideră jignit și spune: «Domnule, e plăcerea și bucuria mea!». Eh, un străin nu le înțelege. De aia noi apărem și la corupție. Nu pentru că nu am avea corupție - avem într-un grad foarte mare - dar vin occidentalii, cum veneau tinerii aceia după Revoluție și voiau să ne evanghelizeze, vă aduceți aminte, îmbrăcați în costume negre cu cămăși albe, și trebuia să le spui că noi suntem demult evanghelizați. Eh, vin și ne întreabă dacă noi am dat bacșiș la frizer - eh, bine, la frizer dau și eu - dar medicilor, în primul rând, sau la profesori, dacă doamnelor profesoare sau educatoare le duc copii cadouri, flori și încă ceva... Și românul zice da. El se duce și notează gradul de corupție, în funcție de treburile astea. Astea intră în mentalul nostru”, a spus Pop. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” „Și mă întreb mereu de ce astăzi, când Europa este în parte unită, și noi facem parte din acest club select – e adevărat că suntem mereu ultimii în acest club, și suntem dați mereu exemplu cu Bulgaria, și unii occidentali, rău voitori, spun: «Două țări ortodoxe, ortodocșii sunt mereu înapoiați». Eu când aud acele lucruri, sigur că mă revolt, pentru că sunt generalizări proaste”, a mai afirmat președintele Academiei.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai bine plătiți medici ai statului român Foto:
Eveniment

Cel mai bine plătiți medici ai statului român

Cine sunt cel mai bine plătiți medici ai statului român: potrivit legii, „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”. Citește și: Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: medicii legiști, incapabili să afle ce a cauzat moartea. Șeful serviciului medico-legal, salariu imens, peste al președintelui României De această majorare beneficiază și personalul de la catedrele de medicină legală. În septembrie 2022, în urma verificării activităţii INML „Mina Minovici”, s-a constat existenţa unor întârzieri considerabile în soluţionarea lucrărilor medico-legale, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a trimis corpul de control. „În urma verificării echipei de control s-a constat că sectorul de radiologie medico-legală era nefuncțional, din cauza lipsei de personal. Ministerul Sănătății a cerut reluarea imediată a activității sectorului de radiologie şi dotarea acestuia cu echipamentele necesare desfăşurării activităţii specifice de medicină-legală”, afirma un comunicat al ministerului. Cel mai bine plătiți medici ai statului român Aceasta face ca, în anul fiscal 2022, directorul Institutului Național Medico-Legal (INML), George Curcă, să primească de la stat circa 410.000 lei, net: circa 260.000 lei ca șef al INML și încă 153.000 de lei ca profesor universitar. Averea lui Curcă este uriașă: are patru case și două apartemente, din care două case și două apartamente în București. El și soția sa dețin două mașini, una din ele fiind un Land Rover Discovery. Pe site-ul INML nu se găsește nici lista salariilor, nici componența conducerii instituției. Însă pe site-ul IML Timișoara sunt publicate salariile: un medic câștigă, brut, circa 38-39.000 de lei pe lună. Salariul de bază este de 20-21.000 de lei, la care se adaugă un spor de peste 11.000 de lei pentru „condiții deosebit de pericolase”, între 4.500 și 5.500 de lei din gărzi și 950 de lei sporul de doctorat. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui, Alexandru Bazatin, a câștigat în anul fiscal 2022 302.070 lei, adică foarte puțin peste 25.000 de lei pe lună. Medicul Bazatin și soția sa dețin un Mercedes, o vilă de 300 mp și un apartament, în Vaslui.

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori în doar o lună a anului 2015 scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor. Ieri, un medic sătmărean, angajat al Casei Județene de Pensii Bihor, a scăpat de închisoare, deși avea peste 250 de capete de acuzare pentru luare de mită. Fapta sa s-a prescris. Acum două săptămâni, un alt dosar pentru șpăgi în serie, tot al unui doctor de la casa de pensii din Bihor, s-a prescris. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Doctorul care a scăpat ieri, prin prescrierea faptelor, a fost trimis în judecată în decembrie 2020. Procurorii DNA au susținut că medicul ar fi luat: sume cuprinse între 50 şi 2000 de lei, respectiv între 50 şi 500 de euro (în total 90.370 de lei, 17.760 de euro, 100 de dolari americani, 20 de sticle de alcool dublu distilat din fructe (palincă) două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare) Potrivit DNA, șpăgile sale totalizau „491 de acte materiale”. El primea mită pentru a rezolva dosarele cu incadrarea în diferite grade invaliditate. Totuși, magistrații Tribunalului Satu Mare au dispus confiscarea specială a sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, respectiv: 68.750 lei şi 17.410 euro. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat 20 de șpăgi pe zi ca să-și facă datoria față de un invalid La 3 octombrie, o doctoriță care lucra tot la casa de pensii din Bihor și fusese prinsă cu 271 de șpăgi a scăpat prin prescriere. În primă instanță, Tribunalul Bihor o condamnase pe doctorița Emilia Mariana Cun la trei ani de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 20.000 de lei. Însă, la 2 octombrie, Curtea de Apel Oradea a constatat că faptele s-au prescris. Curtea a aplicat deciziile pe prescripție ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea era acuzată că, între 18 mai și 15 iunie 2015, ar fi primit bani, produse alimentare, alcoolice și cosmetice de la 272 de persoane. În total, aproape 29.000 de lei, 900 de euro și 10.000 de forinți în mai puțin de o lună, relatează Bihon. Potrivit informațiilor din hotărârea primei instanțe, erau zile în care peste 20 de persoane ar fi lăsat la cabinetul doctoriței din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Bihor, plicul cu „atenții”: între 50 de lei și 400 de lei pe pacient. În schimbul șpăgilor, Emilia Cun nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale.

Medici de la Bagdasar Arseni refuză să mai facă gărzi Foto: Medical manager
Eveniment

Medici de la Bagdasar Arseni refuză să mai facă gărzi

Șapte medici de la spitalul de arși Bagdasar Arseni refuză să mai facă gărzi, de teamă că vor fi dați în judecată pentru malpraxis, anunță mai multe publicații. Însă conducerea spitalului susține că nu înțelege de ce acest risc ar exista doar dacă fac gărzi și arată că unii dintre ei sunt penali, la Parchetul General fiind depuse sesizări împotriva lor. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Bagdasar-Arseni, care a costat 3,5 milioane de euro și a fost inaugurată acum 2 ani, a fost inundată de ploaie în seara zilei de 30 august 2023. Managerul spitalului, Andi Nodit, a făcut dreptul la o universitate privată, I.C.Drăgan, și a fost secretar de stat în guvernul Tudose. Din 2019, când a devenit manager la acest spital, și-a luat un BMW X5 și o motociocletă BMR R 310. Medici de la Bagdasar Arseni refuză să mai facă gărzi În această dimineață, din cei nouă medici ai secției de chirurgie plastică și reparatorie, şapte au decis să demisioneze, menționând că se simt epuizați fizic și psihic și că nu-și doresc să ajungă în situația în care să comită vreun caz de malpraxis pe fondul oboselii. Din cei şapte, trei efectuau gărzi, iar acum a rămas unul singur. Totuși, ei au decis ca să înceteze să facă gărzi abia de luna viitoare, astfel încât conducerea spitalului să găsească o soluție și să nu se ajungă în situația în care pacienți în stare gravă să nu poată să fie operați, arată Antena 3. Conducerea spitalului, într-un răspuns către Libertatea, sugerează că aceștia vor să scape de problemele penale pe care le au deja, însă nu a precizat în ce constau aceste probleme. „Posibile abateri de natură penală a 5 dintre cei 7 semnatari” „În cursul dimineții, 7 medici din cadrul secției Clinice Chirurgie Plastică și-au prezentat demisia din contractele de gărzi, începând cu data de 01.11.2023, motivând acest gest ca o consecință a «actualelor condiții existente în Spitalul Bagdasar» și invocând un «risc de malpraxis» care i-ar expune «unor riscuri majore din punct de vedere profesional», fără nicio altă precizare. Conducerea spitalului a solicitat prin note de serviciu semnatarilor să explice detaliat condițiile și riscurile la care fac referire, cu termen de răspuns în data de 11.10.2023. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine După analiza răspunsurilor pe care urmează să le primim vom fi în măsură să precizăm dacă într-adevăr există condiții și riscuri care să se manifeste doar pe parcursul gărzilor, nu și în timpul normal de lucru al celor 7 și care să justifice această atitudine sau este doar o reacție pur subiectivă la sesizări depuse la Parchet cu privire la posibile abateri de natură penală a 5 dintre cei 7 semnatari”, arată răspunsul trimis de conducerea spitalului Bagdasar Arseni către Libertatea.

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată Foto: Facebook
Eveniment

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente În plus, Rafila a declarat că ar fi nevoie de o „dezincriminare în anumite limite” a activității medicale”. Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată „În spaţiul public circulă tot felul de informaţii legate de malpraxis şi de faptul că se încearcă dezincriminarea activităţii medicale. Suntem perfect de acord. Ministerul Sănătăţii, din păcate, nu a primit din partea Colegiului Medicilor din România niciun fel de document oficial. Am avut o discuţie preliminară în urmă cu mult timp cu domnul profesor Coriu (prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România - n.red.), sprijinim orice fel de iniţiativă legislativă, care însă trebuie să respecte două lucruri: trebuie să respecte independenţa profesională a medicilor, pe de o parte, şi să încurajeze activitatea medicală şi să descurajeze medicina defensivă, cu precizarea că această dezincriminare are anumite limite, pentru că o acţiune penală a unei persoane fizice nu poate fi împiedicată de nicio lege, pentru că este anticonstituţional, deci trebuie să înţelegem lucrul ăsta", a afirmat duminică ministrul Sănătății la o conferinţă de presă. El a menţionat că o lege a malpraxisului nu trebuie să ducă la "înrobirea" medicilor din punct de vedere financiar. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Şi al doilea lucru care cred că este extrem de important şi aş vrea ca toată lumea, mai ales colegii medici, să îl reţină: nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care medicii să trebuiască să plătească sume mari de bani după un an, doi ani de funcţionare a unei astfel de legi, încât ei să îşi poată dobândi dreptul de liberă practică. Dreptul de liberă practică al unui medic este sfânt, nu trebuie condiţionat de plata unor sume mari către societăţile de asigurări", a adăugat ministrul.

Spitalul Botoșani a redeschis o secție ca să aibă soția primarului loc de muncă Foto: darbaneni.ro
Politică

Spitalul Botoșani redeschis soția primarului muncă

La Darabani, spitalul din Botoșani a redeschis, în 2013, o secție externă ca să aibă soția primarului loc de muncă lângă casă: acest fapt este recunoscut chiar pe site-ul Spitalului Județean Botoșani. Spitalul fusese închis în 2012 de guvernul Boc. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Spitalul din Darabani (județul Botoșani), cel mai nordic oraș din România, a fost închis la începutul acestei săptămâni, după ce singurul medic din unitatea sanitară a plecat în concediu. Asistenții și ceilalți angajați, fără drept de parafă, și-au luat și ei concediu odată cu doctorul și efectiv au pus lacătul pe ușa spitalului. Pacienții trebuie să se deplaseze până la Dorohoi, circa 40 de kilometri, pentru a beneficia de asistență medicală. Oricum, spitalul din Darabani funcționa doar până la ora 14.00. Spitalul Botoșani a redeschis o secție ca să aibă soția primarului loc de muncă „Dărăbănenii au primit cel mai frumos mărţişor de 1 Martie 2014: fostul Spital Orăşenesc din Darabani şi-a redeschis porţile, chiar dacă a fost transformat între timp în secţie exterioară a Spitalului Judeţean „Mavromati” din Botoşani”, scrie într-un anunț de pe site-ul SJU Botoșani. Clinica fusese închisă de guvernarea Boc, urmare a recomandărilor Băncii Mondiale, de a reduce numărul de paturi și a desființa spitale mici care nu-și justificau existența. Pe site-ul SJU Botoșani se explică și de ce s-a redeschis, de fapt, secția: „Chiar dacă în statul de funcţii al secţiei de la Darabani figurează 4 medici, în prezent doar 2 medici şi-au depus dosarul la unitatea sanitară din oraşul de pe malul Prutului. Este vorba de Tania Aroşoaie, soţia primarului urbei, şi dr. Cătălin Munteanu, care au fost în „exil” la Spitalul Municipal Dorohoi în perioada în care activitatea spitalului din Darabani a fost suspendată”. De la Darabani la Dorohoi sunt 35-40 de kilometri, depinde de drumul ales. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cornel Aroșoaie a fost primar PSD în Darabani până în 2020. Soția sa a depus ultima declarație de avere în 2021, când scria că primea circa 10.000 de lei pe lună salariu net de la secția Darabani a SJU Botoșani. Ea făcea și gărzi, la Dorohoi, de unde a încasat, în tot anul fiscal 2021, 45.000 de lei. Soțul ei este acum pensionar, potrivit declarației de avere a Taniei Aroșoaie.

Medicii de la Urgențe nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă Foto: Facebook
Eveniment

Medicii nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă

Medicii de la Urgențe din Alba Iulia nu și-au dat seama că o fetiță de cinci ani are mâna ruptă și i-au recomandat un unguent, pentru o banală contuzie, relatează Alba24.ro. După ce copilul a ajuns la Sibiu, unde au identificat zona fracturată și au pus mâna în ghips, medicii din Alba Iulia au dat vina pe minoar de cinci ani, care le-ar fi spus că are dureri în cot. Publicația din Alba Iulia prezintă pe site-ul ei documente care confirmă relatarea mamei copilului. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Între Alba Iulia și Sibiu sunt circa 75 de kilometri, atât a trebuit familia copilului să parcurgă pentru mână ruptă. Medicii de la Urgențe nu și-au dat seama că o fetiță are mâna ruptă „După ce au consultat-o și i-au făcut o radiografie, au concluzionat că fata are doar o contuzie și i-au recomandat părinților să folosească un unguent pentru dureri. Însă durerile fetiței au continuat, așa că părinții au mers cu ea la Spitalul de Pediatrie din Sibiu, unde medicii de acolo au văzut că minora avea mâna fracturată și i-au pus-o în ghips”, scrie Alba24.ro. Potrivit mamei copilului, medicul din Alba Iulia i-ar fi spus că dacă problema persistă să meargă la Sibiu, deoarece la Alba Iulia nu ar exista un medic pediatru ortoped. La spitalul din Sibiu a mai făcut o radiografie, iar diagnosticul a fost fractură metafiză distală radius drept. Drept urmare, i-au pus mâna în ghips pentru trei săptămâni. În august, presa relata că un medic de la spitalul din Urlaţi a cusut în piciorul unui tânăr mânerul de frână de la bicicletă, fără să observe corpul străin, apoi l-a trimis acasă. Mânerul a fost extras de un medic din Olanda. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Spitalul din Alba: „S-a efectuat o radiografie la cot, întrucât durerile semnalate se manifestau în acea zonă” „În urma unui incident nefericit, o pacientă în vârstă de 5 ani a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, însoțită de părinți, acuzând dureri la cot. La Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, pacientei i s-a efectuat o radiografie la cot, întrucât durerile semnalate se manifestau în acea zonă. Radiografia efectuată la SJU Alba Iulia nu a cuprins zona fracturată, care se află în partea inferioară a antebrațului, mai exact între antebraț și palmă, la încheietura mâinii. În schimb, la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, s-a efectuat o radiografie la antebraț, care a inclus și zona fracturată, respectiv încheietura mâinii. Interpretarea radiografiei efectuate la Spitalul din Alba Iulia este corectă. Radiografia s-a realizat la cot, deoarece acolo au fost semnalate durerile și nu în zona inferioară a antebrațului. Radiografia efectuată la cot nu poate evidenția o fractură metafiză distală a radiusului deoarece zona investigată nu include partea inferioară a antebrațului. La Sibiu a fost supusă investigațiilor imagistice altă zonă a membrului superior, respectiv antebrațul, iar aceasta a cuprins zona fracturată, respectiv încheietura mâinii. Facem precizarea că radiografia se efectuează în zona în care este semnalată afecțiunea medicală și nu se extinde asupra altei părți din corp pentru a nu expune riscului asupra iradierii, mai ales în acest caz particular, unde a fost vorba de o pacientă cu vârstă fragedă”, a declarat pentru alba24.ro, Alexandra Roșu, responsabilul de relații cu presa al Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia.

Corupție masivă în spitalele din Capitală Foto: Facebook
Eveniment

Corupție masivă în spitalele din Capitală

Corupție masivă în spitalele din Capitală: în ultimele două zile, mai mulți medici, manageri, precum și directorul adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSM) au fost cercetați, reținuți sau băgați în arest pentru șpagă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău ASSMB are în administrare 19 spitale cu 5.793 de paturi şi cu buget total de 2,7 miliarde de lei. Instituția mai administrează și 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din şcoli. Corupție masivă în spitalele din Capitală În această dimineață, procurorii au efectuat percheziţii la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", într-un dosar de corupţie. Ancheta îi vizează pe doi chirurgi care ar fi pretins sume de bani pentru intervenții chirurgicale toracice. sunt cercetați și trei medici anesteziști, trei medici rezidenți si un medic specialist. Alte 22 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită. Marți, managerul Spitalului Colentina din București, George Cristescu, a fost plasat în arest la domiciliu, iar directorul adjunct al ASSMB, Cristian Plută, a fost arestat. Procurorii susțin că Plută ar fi primit 20.000 de euro mită de la George Mirel Cristescu, ca să îi aranjeze la Primăria Capitalei numirea în funcția de manager al Spitalului Colentina. Acest spital are 863 de paturi şi un buget de 436 milioane de lei, în 2022. Managerul adjunct al Administrației Spitalelor București mai este acuzat și că ar fi acceptat 5% din valoarea unor contracte, sume pentru care ar fi promis plata la timp a facturilor pentru anumite companii. Înțelegerea ar fi fost intermediată de reprezentantul uneia dintre ele și de o persoană fizică. Este vorba de decontarea la timp a lucrărilor din contractul cadru de "Execuţie lucrări de reparaţii, reabilităţi şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti". Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prleungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate - în valoare de 8.200 euro fără TVA - din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart.

Absolvenții de medicină fug în masă, spune președintele Colegiului Medicilor. În imagine: șeful spitalului județean Vrancea, un hoț condamnat pentru furt de conserve
Eveniment

Absolvenții de medicină fug în masă

Absolvenții de medicină fug în masă din România: circa 50% dintre ei nici nu se mai înscriu în Colegiul Medicilor, spune Daniel Coriu, președintele acestui colegiu. El a apreciat că aceștia sunt recrutați de sistemele medicale din străinătate. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Conform statisticilor oficiale, România are peste 10 mii de medici care muncesc peste hotare, un sfert dintre aceștia profesând doar în Anglia. Pandemia a încetinit trendul plecărilor specialiștilor în străinătate, însă fenomenul a reînceput, susține Medika TV. Absolvenții de medicină fug în masă „Cam, estimăm noi, 50% din absolvenţii facultăţilor de Medicină din România pleacă fără să se înscrie în Colegiul Medicilor, pleacă direct în străinătate. Nu avem (o evidenţă – n.r.). Noi ştim când medicii intră în sistem, pentru că fiecare medic trebuie să aibă aviz de liberă practică. Şi vedem câţi absolvenţi există în medicină, există în România în jur de 4.000, şi câte avize de liberă practică eliberăm anual, deci cam jumătate”, a afirmat Daniel Coriu la Medika Tv. Statele europene care doresc să angajeze medici România sunt Franța, Spania, Germania, Italia și Marea Britanie. Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arată un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Medicii nu pleacă urmare a salariilor prea mici din România „Departamentul nostru a fost colaborator într-un proiect finanţat de Agenţia Germană pentru Sănătate Globală din Guvernul Germaniei, a fost un proiect de cercetare în care am intervievat medici români care au plecat şi lucrează şi au cariere de succes în Germania. Şi, în mod total nesurprinzător, nu factorul financiar a fost cel mai important pe care ei l-au identificat ca fiind cauzele plecării. Au fost, printre altele, două elemente pe care aş vrea să vi le expun: unul care este determinat de sistemul în care se pleacă, aşadar este un factor de atractivitate din partea sistemului respectiv, şi au menţionat posibilitatea de a se dezvolta profesional, în condiţiile în care în România, în specialitatea pe care şi-ar fi ales-o, nu ar fi avut aceleaşi şanse şi apoi un factor care i-a determinat să plece din România şi aici vorbim despre nepotism şi mica corupţie“, a arătat Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi cercetător în sănătate publică şi sisteme de sănătate.

Nici un medic, zile la rând, pe ambulanțele din Gorj Foto: Gorj Express
Eveniment

Nici un medic pe ambulanțele din Gorj

Nici un medic de gardă, zile la rând, pe ambulanțele din Gorj, deși salariile, cu sporuri, sar de 30.000 de lei. „Săptămâna trecută, cel puțin în trei zile din șapte, SJA nu a avut nicio ambulanță cu medic. În restul zilelor a fost un singur medic în tura de zi sau în cea de noapte”, scrie Gorj Express. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Nici un medic pe ambulanțele din Gorj „De exemplu, luni, 4 septembrie a.c., timp de 24 de ore, SJA nu a avut nicio autosanitară cu medic. În ziua următoare, marți, 5 septembrie, a fost un singur medic, în tura de zi, adică de la ora 8,00 la 20,00. Și zilele au alternat, în același mod. Joi, fără medic, sâmbătă doar tura de noapte a fost asigurată de doctorul Traian Claudiu Constantinescu, care deține funcția de director medical și poate face de serviciu doar în weekend, iar duminică, doar pe timpul zilei a fost un echipaj cu medic”, mai arată această publicație. Datele publice de pe site-ul Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Gorj arată că managerul câștiga, în martie, circa 29.400 lei/ lună, brut. Unul din medicia a ajuns, cu tot cu sporuri, la 36.000 de lei, în martie. Cel mai mic salariu al unui medic era de circa 11.000 lei, în martie, brut. Unii asistenți medicali pot ajunge la 11.000 de lei pe lună. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Șoferii primesc, cu sporuri, peste 9.000 de lei, mult peste un asistent sau chiar lector universitar. SJA Gorj a anunțat, în august, că vrea să angajeze patru medici.

Salarii imense pentru medicii de la Brașov Foto: Facebook
Eveniment

Salarii imense pentru medicii de la Brașov

Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc. Potrivit datelor din februarie 2023, mai mulți medici de la Spitalul Județean Brașov au câștigat în acea lună între 35.000 de lei și 37.000 de lei. Salariile care sar de 25.000 de lei sunt frecvente. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Însă, la acest spital din Brașov, 21 din 26 de medici care asigură linia de gardă și-au depus demisiile. Ei s eplâng că liniile de gardă sunt plătite la nivelul din 2018. Salarii imense pentru medicii de la Brașov „Din cele 28 de contracte de gărzi suplimentare, am primit demisia a 21 de colegi, care vor să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că s-au redus veniturile salariale prin reducerea sporului la valoarea minimă, ca urmare a aplicării legislației, respectiv art. 25 din Legea Salarizării. Ieșind din COVID, pentru a ne încadra în bugetul de 30% al ordonatorului principal de credite, pe care l-am depășit, avem o derogare deja, ei au solicitat totuși să se plătească sporurile la nivelul maxim sau cât mai apropiat de maxim, lucru care momentan nu este posibil”, a explicat managerul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat. Medicii de la acest spital par a fi printre cei mai bine plătiți din țară, prin comparație cu alte spitale județene. De exemplu, în februarie 2023, doi medici de la anatomie patologică și medicină legală avea un salariu de bază de 20.237 de lei și un spor de condiții periculoase de 17.201 lei. Șeful acestei secții câștigase, în acea lună, circa 39.000 de lei, plus norma de hrană și tichetele de vacanță. Însă acestea nu sunt cazuri singulare în acest spital, unde numeroși medici ajung la venituri brute de peste 25-30.000 de lei. Un medic șef UPU a ajuns la peste 31.000 de lei. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Managerul a câștigat 31.000 de lei, în februarie. Spitalul are 2647 de angajați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră