marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Lia Savonea

42 articole
Justiție

O judecătoare din Craiova protestează împotriva găștii Savonea: Știu că poate însemna finalul carierei mele

Sorina Marinaș, judecătoare la Secția Penală a Curții de Apel Craiova, a anunțat că va protesta sâmbătă, în fața Judecătoriei Craiova, transmițând mesajul „așa nu se mai poate”, deși este conștientă că gestul ar putea însemna sfârșitul carierei sale de magistrat. Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului Într-un mesaj publicat pe Facebook, judecătoarea afirmă că protestul reprezintă un act de solidaritate justificat de situația actuală din justiție. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Sorina Marinaș precizează că întreaga sa carieră s-a construit exclusiv prin concursuri și examene, fiind numită judecător la vârsta de 26 de ani, fără a promova prin interviuri. Protestul este anunțat pentru 13 decembrie, ora 17:00, și este descris ca fiind pașnic, apolitic și decent. Temeri privind represalii ale Inspecției Judiciare Cu o zi înainte, judecătoarea declara că se așteaptă la repercusiuni din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit public despre disfuncțiile din sistemul de justiție. Aceasta susține că astfel de reacții instituționale riscă să reducă la tăcere vocile critice din magistratură. Un nume deja cunoscut în spațiul public Sorina Marinaș a intrat anterior în atenția publică după ce Inspecția Judiciară a declanșat o anchetă împotriva sa, în urma unei postări în care explica motivele condamnării unui bărbat la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. De asemenea, ea se numără printre sutele de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru procurorii și judecătorii implicați în dezvăluirile Recorder. În contextul acestor dezvăluiri, mii de oameni au protestat în ultimele zile în orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Brașov, cerând reformarea sistemului de justiție și protejarea magistraților care semnalează problemele interne.

O judecătoare din Craiova protestează împotriva găștii Savonea: Știu că poate însemna finalul carierei mele
Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea
Eveniment

Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea

Șefa Curții de Apel București, Lianei Arsene, a studiat la facultatea de drept din Cariova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Citește și: Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022. 

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București. Oameni în stradă și la Iași
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București. Oameni în stradă și la Iași

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

Lia Savonea confirmă că a sunat-o în timpul conferinței de presă pe purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel București
Justiție

Lia Savonea confirmă că a sunat-o în timpul conferinței de presă pe purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel București

Președinta Curții Supreme, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că, în timpul conferinței de presă de joi, a contactat-o pe judecătoarea Ionela Tudor pentru a-i redirecționa o întrebare primită de la presă privind perioada în care Savonea se afla la conducerea instituției. Ionela Tudor este, totodată, purtătoarea de cuvânt a Înaltei Curți. Curtea de Apel a confirmat HotNews a sunat-o pe judecătoarea Ionela Tudor în același moment în care a contactat-o și pe Lia Savonea. Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă Tudor a răspuns aproape o oră mai târziu, confirmând versiunea transmisă de Savonea: „Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție mi-a direcționat o întrebare vizând dosarul Vanghelie și m-a rugat să clarificăm noi.” Savonea: „Am rugat-o să clarifice ei” Lia Savonea a detaliat contextul: „Eu sunt la birou, la calculator, nu am urmărit conferința de presă, am văzut doar reacțiile din presă. Am primit această întrebare, i-am redirecționat-o și n-a înțeles ce era cu ea și a ieșit și m-a întrebat. I-am spus: Sunt întrebată, vedeți dacă se discută, lămuriți voi, că e la voi dosarul, acolo s-a discutat, nu pot eu să răspund presei. Eu sunt plecată din 2023 de acolo. Am rugat-o să clarifice, habar n-am dacă a clarificat între timp lucrul acesta.” Savonea a mai adăugat că intervenția sa a fost una punctuală: „Eu i-am dat mesaj și probabil a zis: Mă duc să vorbesc să văd despre ce e vorba. Am rugat-o să clarifice ei lucrul ăsta, că nu mai e în competența mea să clarific ce era la CAB.”

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă
Eveniment

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a sunat la vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, prin Tudor, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă. Recorder a publicat pe Facebook momentul în care Ionela Tudor îi spune lui Arsenie, în timpul conferinței de presă, că o sună Savonea. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor În foarte scurt timp, Ionela Tudor se întoarce și-i transmite, șoptit, lui Arsene: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat...”, se aude foarte încet, în înregistrare, la secunda 56.  „Avem dovada că Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, își exercită puterea din umbră asupra conducerii Curții de Apel București! În documentarul Recorder, mai mulți magistrați vorbesc despre faptul că Lia Savonea este văzută ca un „conducător absolut al sistemului" și că un exemplu este faptul că și-a păstrat influența asupra conducerii Curții de Apel București, „pe care o conduce prin proxy (n.r. - interpuși)".   Astăzi, tocmai în conferința de presă în care conducerea Curții de Apel a ieșit să spună că informațiile din documentarul Recorder sunt „manipulări", s-a petrecut un moment incredibil, care arată că Lia Savonei a trimis indicații chiar în timpul conferinței. Ionela Tudor, vicepreședinta instanței, i-a șoptit președintei Liana Arsenie: „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc", după care a ieșit din sală. S-a întors în scurt timp și i-a șoptit Lianei Arsenie ce să răspundă. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei”, a scris Recorder.   

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea: o fostă judecătoare descrie metodele de manipulare a dosarelor penale până la prescriere
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea: o fostă judecătoare descrie metodele de manipulare a dosarelor penale până la prescriere

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect
Investigații

EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect

La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro. Citește și: Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Este vorba de o clădire de 40 de metri înălțime în Băneasa (șoseaua București-Ploiești). Proiect de un milion de euro la Chiajna pe banii altcuiva Soțul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este un novice în imobiliare. Consortul judecătoarei a ridicat un bloc pe un teren din Chiajna, proiect imobiliar în care a fost investit un milion de euro, bani lichizi proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție, potrivit Rise Project. Printre principalii beneficiari ai întregii scheme imobiliare s-a numărat și fratele primarului din Chiajna, naș al unui interlop implicat în conflicte electorale și afaceri imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea, tranzacții cu rudele primarului din Chiajna Aceeași sursă mai arată că inclusiv judecătoarea Savonea fusese implicată în tranzacții cu terenuri. Ea admitea în 2023, într-o discuție cu Rise Project, că nu declarase vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani fără să identifice nereguli. Terenul fusese achiziționat împreună cu rude ale primarului din Chiajna, localitate aflată la marginea Capitalei. Imobil de 14 niveluri în Băneasa Dar lovitura imobiliară de milioane de euro a lui Mihai Savonea a venit la scurtă vreme după ce soția sa a devenit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 23 iunie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Lia Savone este noul președinte al ÎCCJ. Pe 23 octombrie a.c., Primăria Sectorului 1 a anunțat că două firme au cerut o "MODIFICARE DE TEMA LA IMOBIL CU FUNCTIUNE MIXTA (BIROURI, SERVICII, LOCUINTE)" situat pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Unde se află parcela de la adresa Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: Google Maps) Era vorba de o schimbare a unei autorizații de construire pentru un imobil "CU REGIM DE INALTIME 3S+P+8E+E9R+E10R". Adică o clădire cu trei niveluri subterane, parter, opt etaje și alte două etaje retrase. Terenul de pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23, vedere din stradă (sursa: Google Maps) Proiect de peste nouă milioane de euro Suprafața totală a clădirii este de aproape 6.200 de metri pătrați, potrivit autorizației de construire. Conform site-urilor de specialitate, costul pe metru pătrat în cazul unei astfel de clădiri este, în medie, de cel puțin 1.500 de euro. Ceea ce înseamnă că ridicarea imobilului autorizat pe Șoseaua București-Ploiești 23 depășește lejer nouă milioane de euro. Un cost pe care și-l asumă cele două companii menționate de Primăria Sectorului 1 ca solicitante ale "modificării de temă" la imobil. Intră în scenă investitorul Covalschi Firmele solicitante sunt Pro Build Projects AG SRL și Unix Sky SRL. Ce modificări au cerut la autorizația de construire cele două firme responsabile de imobilul din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: primariasector1.ro) Pro Build Projects AG SRL este deținută de EZ Project AG SRL. La rândul ei, firma EZ Project AG SRL este deținută de Andrei-Alexandru Covalschi (60%) și de Daniel-Andrei Păunescu (40%). Practic, controlul asupra Pro Build Projects AG SRL îi aparține lui Andrei-Alexandru Covalschi. Acesta este un investitor imobiliar în serie, având mai multe proiecte dezvoltate în București și împrejurimi prin intermediul mai multor companii. Covalschi mai controlează, împreună cu părinții săi, și compania Con Gaz Prest SRL, specializată în lucrări de instalații. Firma Con Gaz Prest SRL are contracte publice de la Primăria Sectorului 3, dar a fost implicată și în lucrările de un miliard de lei din proiectul de modernizare a bazei militare de la Câmpia Turzii. Unix Sky SRL, deținută de Mihai Savonea Firma Unix Sky SRL a fost înființată în mai 2024 și are un singur asociat. Unix Sky SRL apare și în declarația de avere depusă în iunie 2024 de Lia Savonea. Dar nu cu acest nume, ci doar cu acronimul "SC US SRL". Cum a declarat Lia Savonea firma soțului ei, Mihai Savonea (sursa: integritate.eu) Firma îi aparține lui Mihai Savonea, soțul Liei Savonea. De ce nu a declarat judecătoarea Savonea numele complet al firmei? "Cele menționate în declarațiile de avere privitor la situația soțului, atât în ceea ce privește veniturile cât și părți sociale deținute, au fost mențiuni inserate exclusiv în baza datelor comunicate de soțul meu", a explicat aceasta. Firma lui Savonea, nici un leu venituri Unix Sky SRL nu pare să aibă capacitatea financiară să susțină un proiect de anvergura celui din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Potrivit bilanțului pe 2024 al firmei, Unix Sky SRL nu a încasat nici un leu, dar pare să fi fost creditată de asociatul unic Mihai Savonea cu peste un milion de lei. De asemenea, firma deține active imobilizate (un imobil, cel mai probabil) de peste un milion de lei. S-ar putea trage concluzia că, până la finalul lui 2024, soțul Liei Savonea a folosit Unix Sky SRL doar ca să înregistreze un imobil pe numele firmei. De unde vor veni milioanele de euro? În aceste condiții, Mihai Savonea va trebui să atragă finanțare de peste nouă milioane de euro, împreună cu partenerii săi din Pro Build Projects AG SRL, pentru a edifica imobilul din Șoseaua București-Ploiești. nr. 23. Pare plauzibil ca, la fel ca în cazul blocului construit la Chiajna, Savonea să vină doar cu numele în afacere iar banii să vină din altă parte.

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”
Eveniment

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”

O judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, Adriana Stoicescu, îi înalță ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”, a scris Stoicescu pe Facebook. Aceasta nu este însă singura laudă cu iz ceaușist a judecătoarei Stoicescu pentru Savonea. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timiş a fost anchetată în dosarul lui Călin Georgescu pentru favorizarea făptuitorului, dar a primit clasare, scria G4Media.ro în septembrie 2025. Audiată la parchet, judecătoarea a declarat că fostul candidat independent la preşedinţie, Călin Georgescu, i-a propus să fie ministra Justiţiei, dar a refuzat. Acum, ea o laudă pe Savonea și îi atacă în termeni vulgari pe criticii șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea „Şi pentru numele Lui Dumnezeu, găsiţi-vă altă ţintă…. Nu sunteţi capabili nici măcar să înţelegeţi ce vorbeşte Lia Savonea, darămite să îi criticaţi spusele.   Puteţi să faceţi mitinguri şi congrese, să vă daţi cu fundul de pământ, să minţiţi şi să manipulaţi, dar înainte citiţi naibii legea ca să nu umblaţi creanga prin oraş degeaba: preşedintele ICCJ nu e alegerea nimănui, nu e pe “persoană fizică”, aşa cum v-ar plăcea, e doar a secţiei pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.   Ştiu, doare să afli că avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj, dar obişnuiţi-vă cu ideea: Justiţia nu mai e câmpul vostru/lor tactic”, a scris Stoicescu.    Ea susține că ceea ce face Justiția nu este „treaba” altora.    „Oare în ce limbă ar trebui să le vorbim creaturilor care răspândesc duhoarea pestilenţială a minciunii şi prostiei pentru a-i face să înţeleagă că justiţia nu e treaba lor?   Am înţeles de mult că se nasc, trăiesc şi mor cu dorinţa de a auzi cătuşele zornăind, că orice arestare în direct le produce fibrilaţii de plăcere.   Se nasc, trăiesc şi mor cu dorul de circ ieftin şi atât.   Pentru că ei înşişi sunt doar nişte bieţi clovni.   Pe ce limbă ar trebui să le vorbim ca să înţeleagă că prescripţia răspunderii penale este o instituție juridică prin care răspunderea penală a unei persoane se stinge după un anumit interval de timp de la comiterea unei infracțiuni, prevăzut de lege?   Că “proştii, hoţii, corupţii, îmbuibaţii” de judecători sunt OBLIGAŢI de lege să constate intervenirea prescripţiei şi să înceteze procesul?   Că nu “eliberăm gurele albe” că “aşa avem chef”, pentru că suntem “pe-o mână cu ei” ci pentru că arhanghelii corectitudinii, heruvimii societăţii, politicenii, au scuipat pe decizia CCR?   Că hotărârile sunt, pur şi simplu, consecinţa aplicării legii, ceea ce, da, ştiu, nu e pe placul noii orânduiri comuniste.   Am înţeles că sunteţi de o rea credinţă infinită, că vă place să vă băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala, că de atâta corectitudine politică chiar aţi ajuns să credeţi că sunteţi deasupra tuturor dar, fiţi buni, luaţi o pauză şi respiraţi! Certaţi-vă cu plapuma, că vine frigul, băgaţi o beţie şi rugaţi-vă de poliţist să nu vă tragă pe dreapta, faceţi ce ştiţi voi mai bine, ieşiţi şi urlaţi pentru viaţa bursucilor, militaţi pentru dreptul femeilor de a purta barbă, dar lăsaţi Justiţia liberă şi în pace!   Aţi mai aprins luminiţe în piaţă acum câţiva ani şi ne-aţi umplut de "glorie".   Lăsaţi-ne!   Vedeţi-vă de vieţile voastre corecte şi sublime, roase de probleme existenţiale grave, nu ca ale noastre, bieţi slujbaşi mărunţi şi neancoraţi în realitate”, a scris judecătoarea. 

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: cererea de revizuire în dosarul Ferma Băneasa/Remus Truică, acceptată
Justiție

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: cererea de revizuire în dosarul Ferma Băneasa/Remus Truică, acceptată

Lia Savonea și colegii ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sunt pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: Înalta Curte a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truica împotriva condamnării la 7 ani de închisoare dispuse în dosarul „Ferma Băneasa”. Citește și: Olguța Vasilescu, despărțire patetică, cu aspecte nord-coreene, de soțul ei, care părăsește PSD Dolj. Liderii partidului, înșirați la un eveniment fără miză În decembrie 2020, un complet de la ÎCCJ, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir si Alina Ilie, l-a condamnat pe Truică. El a fost eliberat condiționat în 2024, după ce executase circa jumătate din pedeapsă.  Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Cererea de revizuire a condamnării lui Truică a fost respinsă, în mai 2025, de un judecător de la Curtea de Apel Pitești. Însă, azi, un complet de trei judecători de la ICCJ, Lia Savonea, Mihai Mihalcea si Adriana Ispas, au admis, „de principiu”, cererea de revizuire.  „Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 54 din 30 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 31/64/2025. Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare: În baza art. 459 C.pr.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 345/64/2016, definitivă prin decizia nr. 382/A/17.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, și trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 octombrie 2025”, se arată în minuta ICCJ. 

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician
Politică

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se ceartă public cu un politician, Stelian Ion. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Disputa a apărut după ce fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a criticat achitarea fostului ministru PSD Nicolae Banicioiu și explicațiile oferite ulterior de purtătorul de cuvânt al ICCJ.  Tot azi, CSM „a constatat încălcarea independenţei judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de opiniile exprimate în spaţiul public de către un deputat, fost ministru al justiţiei”.  Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Acum, Savonea îl compară pe Stelian Ion cu Ion Iliescu, atunci când a chemat minerii. „Domnul Stelian Ion a făcut zilele trecute un apel la sprijinul procurorilor DNA, folosind un limbaj al intimidării. Venind de la un politician din coaliţia aflată la putere în România, induce ideea unei puternice presiuni politice, indiscutabil. Gestul său are o numită gravitate, în special din două motive: pentru tonul folosit şi momentul ales, respectiv după ce instanţa supremă a dispus o hotărâre de achitare”, a declarat Savonea pentru news.ro.  În opinia şefei ÎCCJ, apelul lui Stelian Ion la sprijinul procurorilor DNA pentru a suprima independenţa justiţiei „aminteşte de vechile chemări ale minerilor pentru a suprima democraţia”. „Problema nu este a celor invocaţi, pentru că procurorii ştiu să îşi facă datoria indiferent de locul în care activează, Parchet General sau DNA. Problema este a celui care recurge la instrumente de intimidare împotriva statului de drept. Gest care trebuie sancţionat corespunzător”, a mai afirmat Savonea.  Ce declarație a lui Stelian Ion a enervat-o pe șefa ÎCCJ: „Pe viitor, sunt esenţiale refacerea competenţei DNA privind anchetarea faptelor de corupţie comise de magistraţi precum şi un management onest şi profesionist la conducerea DNA. Altfel, corupţia va mai ucide multă vreme de acum înainte”.  CSM a respins propunerea lui Stelian Ion: „Totodată, referirile la modalităţi anterioare de anchetare a magistraţilor şi la necesitatea reglementării acestora din nou, în prezent, cu indicarea unor hotărâri concrete de achitare care ar genera această necesitate, creează percepţia că instanţele nu sunt controlabile într-o formă dorită de declarant, constituind o ameninţare indirectă la adresa independenţei judecătorilor în pronunţarea soluţiilor în cauzele cu care sunt învestiţi”.   

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță
Justiție

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță: ea a dispus suspendarea executării pedepsei de către Duță, care a fost imediat scos din închisoare.  Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Duță a fost condamnat la 25 iulie 2022 de către judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București la șase ani de închisoare pentru luare de mită. Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef CNAS Lucian Duță Site-ul luju.ro scrie că decizia lui Ispas ar fi o premieră, pentru că persoanele condamnate rămân în închisoare până la judecarea definitivă a recursului în casație. În cazul lui Duță, recursul în casație a fost doar acceptat în principiu. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.proc.pen., admite în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Duță Nicolae Lucian împotriva deciziei penale nr.1049/A din dată de 25 iulie 2022 a Curții de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018 (171/2021). În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen, suspendă executarea hotărârii atacate până la soluționarea recursului în casație. În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 1 și alin. 2 lit. a C.proc.pen., pe durata suspendării executării hotărârii, inculpatul Duță Nicolae Lucian trebuie să respecte următoarele obligații: -să se prezinte la Înalta Curte de Casație și Justiție ori de câte ori este chemat; -să informeze de îndată înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la schimbarea locuinței; -să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea să, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În temeiul art. 441 alin. 2 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului că, în caz de nerespectare a obligațiilor impuse, se va revoca măsură suspendării și se va relua executarea pedepsei. Conform art. 441 alin. 3 C. proc. pen., dispune informarea instanței de executare, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor de suspendare a executării hotărârii și pentru supravegherea respectării obligațiilor impuse. Dispune punerea în libertate, de îndată, a inculpatului Duță Nicolae Lucian (...) de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în minuta ICCJ.  Stoian a fost colegă cu Savonea în completul în care a anulat condamnarea lui Mario Iorgulescu. Ele au avut o opinie comună, diferită de cea a judecătorului Dan Enescu. Tot ele au decis că judecătoarea din Suceava acuzată că se droga, Ana Maria Chirilă, poate beneficia de regimul controlului judiciar, în loc de arest la domiciliu. 

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu
Politică

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Dan Voiculescu: „O hotărâre exceptională”, a scris el pe Facebook. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Bogdan Mateescu este judecător, a fost membru al CSM, dar în ianuarie 2025 a fost numit secretar general în Ministerul Justiției de premierul Ciolacu. El ocupă funcția prin detașare. Acum, Mateescu îi apără pe influenta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și pe Dan Voiculescu.  Cel mai înalt funcționar de la Justiție, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Voiculescu „Am citit hotărârea Înaltei Curți în plângerea la soluție, atât de mediatizată, o hotărâre excepțională. Sigur, putem, să o relativizăm, să o negăm fără argumente, să spunem că e pronunțată de X, care conform unui pseudonim din presa «quality» e controversat, omul nu-știu-cui, să plângem, să râdem, să ne dăm loviți în principii, să cerem intervenția politicienilor, acelora buni, nu a celoralți, cei răi (?),  că așa așa fac, desigur, intelectualii vremii cu statul selectiv de drept în suflet. Sau putem să ne uităm pe fond...Ei bine, pe fond nu prea avem ce spune, argumentația este temeinică. Justiția nu este un tabloid”, a susținut Mateescu.  „Judecătorii nu sunt justițiari. Ei nu personalizează cazurile în interes propriu. Ei nu pot fi jucători, nu pot folosi oamenii judecați să se urce pe valuri de simpatie pentru a-și face vreo imagine mesianică. Nu inventează norme, nu încalcă grosolan legea, pentru că iată, și ei pot intra în sfera penalului, ca orice altă persoană. Manipularea prin vedetizare, inoculând sete de publicitate, de adulație, care a fost la un moment dat principiu subliminal de formare inițială în magistratură și căruia mulți i-am căzut mai mult sau mai puțin la un moment dat pradă, este distructivă”, mai afirmat el. 

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro
Eveniment

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro

Prin decizia luată joi seara, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro Încă din mai 2024, Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul ICA. Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro. Însă dacă dosarul ICAeste revizuit, Dan Voiculescu nu doar că nu va plăti prejudiciul, dar își va recupera banii, cu dobândă și poate cu daune morale. „Se pare că Dan Voiculescu a fost de fapt victima unor abuzuri și poate spera să își recupereze de la Statul Român banii confiscați până acum. Așadar nu strângem degeaba cureaua, este nevoie de mai mulți bani la buget pentru a despăgubi aceste victime ale justiției române”, a scris, ironic, pe Facebook, fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion.   Site-ul luju.ro - controlat de colaboratori ai postului Antena 3 - arată: „Decizie istorică a Înaltei Curți, care va genera revizuirea dosarului «Telepatia». Șefa ICCJ Lia Savonea a desființat ordonanța prin care PICCJ i-a dat clasare fostei judecătoare CAB Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat cauza «Telepatia». Savonea a schimbat temeiul clasării din «fapta nu există» în «a intervenit prescripția». Ceea ce înseamnă că Bogdan a comis fapta de abuz în serviciu, dar aceasta s-a prescris”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră