joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: lege

78 articole
Eveniment

Rușii, interdicție la păreri despre război

Rușii, interdicție la păreri despre război. De la 1 decembrie, în Rusia intră în vigoare completări la legea "agentului străin". Printre aceste adăugiri, și unele care arată că rușii nu mai au voie să se pronunțe asupra sorții "operațiunii speciale". Dacă, totuși, o fac, riscă inclusiv închisoarea. Rușii, interdicție la păreri despre război Practic, notează corespondentul BBC de la Moscova, Steve Rosenberg, mai toți rușii care evaluează online, pe rețelele de socializare, mersul viitor al "operațiunii speciale" riscă să fie sancționați pe baza acestor noi prevederi. One Russian paper today reports on FSB Order No.547, which aims to “wean citizens away from excessive freedom of expression.” #ReadingRussia pic.twitter.com/oYjmEmZf3b— Steve Rosenberg (@BBCSteveR) November 28, 2022 Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale

Rușii, interdicție la păreri despre război (sursa: kremlin.ru)
Armata vrea să controleze internetul românesc (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea să controleze internetul românesc

Armata vrea să controleze internetul românesc. Noul proiect de lege privind securitatea cibernetică prevede că MApN va avea atribuții sporite de apărare a fruntariilor virtuale ale patriei, va transforma Internetul național într-un câmp tactic și va chema la instrucție firmele private, potrivit organizației APADOR-CH. Armata vrea să controleze internetul românesc Noul proiect de lege a securității cibernetice, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Cercetării, conține mai multe prevederi de natură să militarizeze Internetul românesc, punându-l sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sub pretextul asigurării securității spațiului cibernetic național, MApN obține puteri de coordonare, control și reglementare a spațiului virtual civil, lucru inadmisibil într-o societate democratică. APADOR-CH a formulat cinci propuneri de modificare a proiectului de lege. 1. Legea militarizează Internetul privat sub pretextul securizării La Art. 3 al. 1 lit. c din proiect se prevede că legea aflată în dezbatere se aplică atât rețelelor și sistemelor informatice deținute de autorități și instituții publice, cât și persoanelor juridice care furnizează servicii publice ori de interes public. Practic, proiectul de lege vizează orice furnizor de internet şi orice reţele sau sisteme informatice, pentru că această activitate poate fi considerată ca fiind de interes public. APADOR-CH cere eliminarea din lege a referirii la persoanele juridice care furnizează servicii publice ori de interes public și lăsarea unui spaţiu liber, care să nu intre sub reglementările cvasi militare ale acestui proiect de lege, pentru reţelele şi sistemele informatice „civile”, care nu interesează securitatea naţională. A introduce toate reţelele şi sistemele informatice în sistemul de protecţie a securităţii naţionale este excesiv şi dăunător pentru libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată. 2. Un consiliu consultativ va emite hotărâri obligatorii La art. 8 din proiect se prevede că COSC (Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică) este un organ consultativ, care emite hotărâri obligatorii, ceea ce reprezintă un oximoron, deoarece organele consultative nu ar trebui să poată emite decât recomandări, nu hotărâri obligatorii. 3. Armata vrea să apere cu forța și Internetul civil Art. 11 din proiect prevede că MApN „este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice” primind atribuții în domeniul apărării cibernetice atât asupra rețelelor și sistemelor informatice militare și de apărare, cât și asupra sistemelor civile. Aceasta indică o militarizare a spaţiului cibernetic, sub pretextul apărării securităţii acestuia. APADOR-CH consideră că ar fi de dorit ca spaţiul cibernetic să nu fie apărat de militari, ci de civili cu pregătire adecvată. Prin urmare asociația cere eliminarea din art. 11 a formulării „Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN, este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice”. Astfel, se păstrează doar partea din art. 11 care prevede că MApN se ocupă de problemele de securitate cibernetică strict militare. 4. MApN va conduce Internetul național ca pe o unitate militară La art. 29 din proiect, se prevede că, în domeniul apărării cibernetice, MApN are şi alte atribuţii decât cele de a apăra și proteja sistemele și rețelele informatice aparținând MapN, cum ar fi: – planifică și conduce operații în spațiul cibernetic prin Centrul Național Militar de Comandă; – planifică și execută operații defensive în spațiul cibernetic, pe timp de pace, prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – dezvoltă și implementează capabilități militare de execuție a operațiilor în spațiul cibernetic prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – participă la activități de descurajare în spațiul cibernetic; – elaborează și implementează politici și standarde în domeniul apărării cibernetice, în acord cu interesul național, precum și cu standardele și cerințele instituțiilor sau agențiilor NATO ori ale Uniunii Europene. Toate aceste atribuţii acordate MApN de proiectul de lege, suplimentar faţă de atribuţia – rezonabilă – privind apărarea și protecţia sistemelor și rețelelor informatice aparținând MApN, vor duce la o implicare excesivă a militarilor în spaţiul cibernetic, care este de nedorit din perspectiva normală că spaţiul cibernetic, ca şi cel geografic, ar trebui să fie un spaţiu predominant civil, în care armata/autorităţile militare să nu aibă un rol central şi dominant, ci să reprezinte o excepţie, ca prezenţă, participare şi implicare. APADOR-CH cere eliminarea din art. 29 din proiect a atribuţiilor prevăzute pentru MApN la lit. b,c,d,g şi i. Acestea, dacă sunt indispensabile menţinerii securităţii cibernetice, ar putea fi prevăzute pentru autorităţi civile, nu militare. 5. Recrutarea și instruirea furnizorilor de Internet Art. 30 din proiect prevede că MApN poate convoca mediul privat pentru formare şi instruire periodică, după cum apreciază necesar, pe baza unor criterii pe care tot MApN le va stabili printr-o lege pe care urmează să o iniţiere. "APADOR-CH consideră că acest drept prevăzut pentru MApN este excesiv, dacă se pleacă de la premisa că societatea în care trăim este preponderent civilă şi că armata, deşi este o componentă indispensabilă a societăţii, nu este totuşi componenta primordială. Asociația cere eliminarea completă a articolului 30 din proiectul de lege.", potrivit unui comunicat al organizației.

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina. De Ziua Unităţii Naţionale, sărbătorită vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a profitat de ocazie pentru a-şi justifica o dată în plus războiul împotriva Ucrainei şi a făcut o serie de acuzaţii la adresa Occidentului, transmite dpa. Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina "Aşa-numiţii prieteni ai Ucrainei au împins lucrurile până la punctul în care au devenit periculoase pentru Rusia şi sinucigaşe pentru poporul ucrainean", a declarat Putin, potrivit Kremlinului. El a adăugat că politica occidentală are ca scop "slăbirea, divizarea şi distrugerea Rusiei". "Nu vom permite niciodată acest lucru. Ne vom proteja patria aşa cum au făcut-o şi strămoşii noştri", a transmis Putin, într-un discurs în prezenţa unor istorici şi a unor feţe bisericeşti. Putin a calificat din nou conducerea ucraineană drept "neonazistă". Lege nouă: pușcăriașii violenți pot fi mobilizați Separat, preşedintele rus a semnat vineri o lege care va permite mobilizarea persoanelor condamnate pentru delicte grave. Documentul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice după ce a primit avizul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) şi al Senatului şi după apariţia unui video în care fondatorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, poate fi văzut deplasându-se în închisori pentru a recruta deţinuţi pentru campania militară din Ucraina. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Până acum, cetăţenii condamnaţi pentru un delict grav nu puteau fi mobilizaţi şi nici nu puteau efectua serviciul militar obligatoriu. De acum încolo, potrivit noii legi, nu pot fi chemate la arme doar persoanele condamnate pentru abuzuri sexuale asupra unui minor, acte teroriste, luare de ostatici, organizarea de grupuri armate ilegale şi de deturnări ale transportului aerian, maritim sau feroviar. La fel, nu vor fi mobilizate persoanele condamnate pentru manipularea ilegală a materialelor nucleare şi a substanţelor radioactive şi nici cele care au sustras astfel de substanţe. Voluntarii, același statut ca militarii Totodată, legea nu se aplică în cazul delictelor precum trădare de patrie, spionaj, uzurparea vieţii unui oficial, preluarea violentă a puterii, rebeliune armată, apeluri publice la activităţi extremiste, incitare la ură şi încălcarea demnităţii umane. Nu vor fi mobilizaţi nici aceia care au fost condamnaţi pentru că au atentat la persoane sau instituţii care se bucură de protecţie internaţională. Putin a mai semnat o lege care stabileşte că cetăţenii din formaţiunile de voluntari care ajută Forţele Armate ale Federaţiei Ruse, precum şi membrii acestor formaţiuni, au de acum încolo acelaşi statut ca personalul militar aflat sub contract. Potrivit declaraţiilor unor oficiali ruşi, peste 15.000 de oameni s-au oferit voluntari de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați. Partidul pro-Kremlin Rusia Unită va prezenta un proiect de lege care să le permită deputaţilor din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să poată fi mobilizaţi voluntar pentru a lupta în Ucraina, transmite duminică EFE. Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați "Legea federală stipulează că deputaţii nu trebuie să fie mobilizaţi. Acum facem acest demers pentru ca ai mei colegi de partid să poată fi mobilizaţi", a explicat duminică Vitali Milonov, deputat din Sankt Petersburg, pentru agenţia RIA Novosti. Milonov, cunoscut pentru criticile sale dure la adresa opoziţiei democratice şi a minorităţilor sexuale, a dat asigurări că a discutat această problemă cu secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, care a cerut modificarea regulamentului Dumei de Stat. În prezent, dacă un deputat decide să se ofere voluntar pentru a participa la invazia rusă din Ucraina, numită de Moscova "operaţiune militară specială", şi nu ia parte la sesiunile legislativului, încalcă regulamentul de funcţionare al Dumei de Stat. "Dacă va fi luată această decizie, atunci voluntarii noştri (parlamentari) nu vor mai încălca regulamentul. Şi, în acest mod, toţi cei care doresc pot fi mobilizaţi. Nu a mai existat niciodată un asemenea precedent", a explicat Milonov. Milonov s-ar fi înrolat în Donbas, dar e la Moscova În plus, Milonov a precizat că, spre deosebire de alţi voluntari şi de rezervişti, deputaţii care luptă nu vor primi salariu, ba chiar îşi vor autofinanţa şederea în Ucraina. Săptămâna aceasta, Milonov, care are şase copii, a anunţat că s-a înrolat într-o unitate de artilerie pentru a apăra Donbasul de atacurile armatei ucrainene. Totuşi, presa locală l-a criticat pentru că a asistat vineri la Kremlin la ceremonia de semnare a tratatelor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Milonov a răspuns că intenţionează să participe şi luni, în Duma de Stat, la sesiunea la care va fi aprobată anexarea. Unii deputați chiar ar vrea pe front Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a explicat că deputaţii nu sunt scutiţi de mobilizare, i-a încurajat să-şi facă datoria şi a amintit că deja unii dintre ei luptă în Donbas. Andrei Turceak a susţinut că a primit mai multe solicitări din partea deputaţilor care sunt dispuşi să plece pe front, între ei, şeful comisiei de sănătate din Duma de Stat, Dmitri Hubezov. Şi Aleksandr Borodai, deputat al partidului Rusia Unită şi fost "premier" al autointutulatei "Republici Populare Doneţk", şi-a exprimat dorinţa de a se înrola. Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că s-au făcut greşeli în cadrul mobilizării parţiale pe care a decretat-o la 21 septembrie şi care a provocat un exod masiv în străinătate a bărbaţilor care pot fi încorporaţi. Penurie majoră de ofițeri După cum a informat duminică Institutul pentru Studierea Războiului, Statul Major al armatei ruse a decis să accelereze înaintarea în grad a cadeţilor din academiile militare din cauza deficitului de ofiţeri. În plus, institutul a transmis că aceşti cadeţi şi rezerviştii pe care îi instruiesc vor fi trimişi pe front după numai o lună de antrenament. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Armata rusă a suferit sâmbătă cea de-a doua înfrângere majoră în estul Ucrainei în mai puţin de o lună, fiind nevoită să se retragă din oraşul strategic Liman.

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață. Aprobarea unei noi legi a Educaţiei până în 2024 va schimba complet dinamica alegerilor pentru şefia universităţilor de stat. Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață O confirmă chiar ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a răspuns unor întrebări pe acest subiect. Ministrul a lăsat să se înţeleagă că, indiferent de prevederile cu privire la numărul de mandate din noua lege a Educaţiei, situaţia „se resetează”. Citește și: Fundația care a strâns bani la nunta lui George Simion, condusă de reprezentantul AUR în Biroul Electoral Central. Donațiile au fost folosite și pentru plata Phoenix Ceea ce înseamnă că mandatul din 2024 va fi primul pentru orice persoană, indiferent dacă a mai fost rector de mai multe ori în trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Clotilde, criticată de Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

Clotilde, criticată de Curtea de Conturi

Clotilde, criticată de Curtea de Conturi. Consilierii locali ai PNL Sector 1 afirmă că au sesizat în repetate rânduri instituţiile abilitate în legătură cu "derapajele constante" ale primarului Clotilde Armand, iar în această perioadă au început să sosească şi răspunsurile, cel mai recent fiind din partea Curţii de Conturi. Clotilde, criticată de Curtea de Conturi "Atacurile furibunde şi nefondate pe care Clotilde Armand le emană la adresa noastră în această perioadă, atât în media, cât şi pe contul său de Facebook, sunt doar o tentativă de a-şi masca ilegalităţile. Răspunsul Curţii de Conturi este clar: Clotilde Armand a încălcat legea în mod repetat!", susţin consilierii locali ai PNL Sector 1 într-un comunicat. Aceştia indică ce ar fi constatat, pe scurt, Curtea de Conturi în cazul primarului Sectorului 1. Astfel, consilierii locali ai PNL Sector 1 menţionează efectuarea unor plăţi duble pentru serviciile de salubritate, ca urmare a încheierii unui contract cu un alt prestator de salubritate, încheierea unor contracte cu privire la activitatea de sortare a deşeurilor colectate de operatorul de salubritate fără acordul Consiliului Local al Sectorului 1, încălcarea prevederilor art. 5, alin. 1 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv în derularea contractului de gestiune a serviciului de salubritate, generând astfel cheltuieli suplimentare pentru bugetul Sectorului 1. Contract de peste 12 milioane de lei, sub lupă De asemenea, încheierea cu cabinete de avocatură a unor contracte de consultanţă/asistenţă şi/sau de reprezentare în litigii rezultate din derularea unor raporturi contractuale ale Sectorului 1 cu operatul de salubritate, fără a respecta prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, achiziţia serviciilor de pază pentru unităţi de învăţământ, unităţi sanitare şi pieţe agroalimentare în valoare de 12.290.595 lei, fără a fi demonstrată urgenţa şi cu încălcarea principiilor nediscriminării şi a tratamentului egal, împotriva prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului "Consilierii locali ai PNL Sector 1 au respectat totdeauna legea şi interesul cetăţenilor. Decizia Curţii de Conturi este o vindicare după un an şi jumătate de calomnii la adresa noastră. Noi am avut dreptate. Armand nu", se mai arată în comunicat.

Investiție enormă a SUA în semiconductori (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Investiție enormă a SUA în semiconductori

Investiție enormă a SUA în semiconductori. Preşedintele american Joe Biden a promulgat marţi o lege care deblochează subvenţii de 52 de miliarde de dolari pentru relansarea producţiei de semiconductori în SUA, relatează AFP şi Reuters. Investiție enormă a SUA în semiconductori Democratul a dat asigurări că această investiţie în componentele centrale din electronica modernă îi va ajuta ţara să câştige "competiţia economică în secolul al XXI-lea". Textul, adoptat la sfârşitul lui iulie de Congres, prevede de asemenea zeci de miliarde de dolari pentru cercetare şi dezvoltare. Trecerea acestei legi reprezintă pentru Joe Biden o victorie smulsă după o luptă de durată şi reprezintă o veste bună în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului. Asia, principal producător Legea "va diminua costurile vieţii cotidiene, va crea locuri de muncă în industrie bine plătite în ţară şi va consolida locul de lider al SUA în industria viitorului", a comentat el într-un comunicat după votul din Congres. Cererea de semiconductori a explodat în timpul pandemiei, provocând penurii mondiale încă exacerbate de închiderea uzinelor chinezeşti din cauza recrudescenţei epidemiei de COVID-19. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar SUA, al căror rol în producţia mondială a scăzut puternic în ultimii ani în beneficiul Asiei, au avut de suferit din cauza acestei penurii. Acest lucru a încetinit producţia de maşini noi anul trecut, făcând să crească puternic preţul automobilelor.

Salariile primarilor urmează să fie mărite Foto: Asociația comunelor
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Vorbești de Rusia, intri la închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Vorbești de Rusia, intri la închisoare

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, luni seara, că nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit şi nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Dîncu a afirmat la Digi24 că s-au exagerat anumite aspecte privind un draft al unei legi care trebuia să se facă rapid pentru această situaţie de criză. Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front "Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Dîncu. De ce este nevoie de trei legi Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională. "Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...) Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu. Proiectul de lege disputat, retras El a precizat că proiectul care a ajuns în presă a fost propus înainte de a fi gândit pachetul de trei legi. "Ne-am gândit să facem o lege care să vină cu situaţia aceasta de criză din acest moment, pentru că încă avem criză sanitară, criza din Ucraina şi atunci să se facă rapid un proiect pentru această situaţie de criză. Toată lumea a luat din mai multe legi, din pachetul respectiv s-au luat bucăţi (...), s-a încercat să se facă un colaj. Când am văzut acest colaj, şi l-a văzut şi premierul, au zis cu toţii , pentru că era prea făcut pe picior, şi atunci rămânem la proiectul cu cele trei legi care vor fi într-un pachet. Dar a ajuns la presă, după ce noi ne-am hotărât să-l retragem şi a început o discuţie care conţine tot felul de amănunte care sunt potenţate de războiul hibrid de acum, pe care Rusia l-a dezvoltat în ultima vreme", a mai spus Dîncu.

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol. Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a votat luni un proiect de lege care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup și pe motiv de apartenență politică, printre altele. Parlamentarii USR vor sesiza CCR, a declarat deputatul Mihai Badea. Badea de la USR, supărat pe Vicol de la PSD Proiectul de lege avea ca scop punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la trei ani, a declarat pentru G4Media Mihai Badea (USR), membru în Comisia Juridică. "Ce înțelegeți prin instigare la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice? Codul penal nu conține nicio definiție a acestei noțiuni, care rămâne la aprecierea instanței. Nesocotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, dar și principiul constituțional al calității, clarității și preciziei legii. Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani", a spus Badea pentru G4Media. Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol Faptele, însă, arată că nu Vicol a introdus acel amendament în lege, ci doi colegi de la USR ai deputatului Badea. Legea în discuție a fost inițiată de Guvernul României în martie 2021. Iată forma articolului în cauză, așa cum acesta a plecat de la Guvern: "Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenta, ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane sau impotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumita categorie depersoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda". Forma inițială a articolului (sursa: senat.ro) Prima cameră sesizată a fost Senatul. Când proiectul de lege a ajuns în Comisia Juridică a Senatului, aceasta a emis un raport asupra legii. Potrivit acestuia, Ministerul Justiției, condus atunci de Stelian Ion, a propus un amendament. Raportul citat menționează că acel amendament a fost "propus de Ministerul Justiției, însușit de doamna senatoare USR-Plus Elena-Simona Spătaru și adoptat, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, de membrii Comisiei juridice". Acest amendament, propus de ministerul condus de Stelian Ion, introduce apartenența politică printre criteriile care definesc persoanele împotriva cărora se incită la violență. Amendament propus de MJ în mandatul lui Stelian Ion (sursa: senat.ro) Legea a suferit și alte modificări pe parcursul de adoptare. Vicol, avocata interlopilor, susținută de PSD La fel de adevărat este că și deputatul PSD Laura Vicol a adus un amendament articolului în chestiune, dar nu referitor la apartenența politică, criteriu aflat deja în lege încă din martie 2021. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Vicol are multe alte probleme de imagine, etică și chiar conflicte de interese care o fac nepotrivită pentru șefia Comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea Foto: captură video
Internațional

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea, după ce Legislativul rus a votat o lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru știri false despre armata rusă. În plus, site-ul BBC în rusă a fost blocat. BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia Tim Davie, directorul general al BBC, a transmis într-un comunicat că noua legislaţie din Rusia pare să scoată în afara legii jurnalismul independent. "Nu ne lasă altă opţiune decât să suspendăm temporar munca tuturor jurnaliştilor şi a personalului auxiliar de la BBC News din Rusia, pe perioada cât vom evalua implicaţiile depline ale acestei evoluţii nedorite", a spus el. Tim Davie a precizat că BBC va continua să ofere informaţii în limba rusă din afara Rusiei. Foto: BBC "Siguranţa angajaţilor noştri este cea mai importantă şi nu suntem pregătiţi să îi expunem la riscul unei inculpări penale doar pentru că îşi fac treaba", a subliniat directorul general al BBC. Lege anti-presă, votată în unanimitate Consiliul Federației, camera superioară a Adunării Federale a Federației Ruse, a aprobat proiectul de lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru „informații false despre armata rusă”. Toți senatorii au votat „pentru”. Inițiativa prevede pedepse pentru „discreditarea” și „îndemnurile la rezistență” față de utilizarea forțelor armate „în scopul protecției intereselor Federației Ruse și a cetățenilor săi, susținerea păcii internaționale și a securității”. Pedepsele maxime în acest caz vor constitui cinci ani de închisoare. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE De asemenea, un alt amendament adoptat vineri prevede sancţiuni pentru „apelurile la impunerea de sancţiuni contra Rusiei”, transmit AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

15 ani de închisoare pentru știrile false, în Rusia lui Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

15 ani de închisoare pentru știrile false

Legea care prevede 15 ani de închisoare pentru știrile false despre armata rusă a ajuns într-un timp record la promulgare, la președintele Putin. 15 ani de închisoare pentru știrile false Consiliul Federației, camera superioară a Adunării Federale a Federației Ruse, a aprobat proiectul de lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru „informații false despre armata rusă”. Toți senatorii au votat „pentru”. Inițiativa prevede pedepse pentru „discreditarea” și „îndemnurile la rezistență” față de utilizarea forțelor armate „în scopul protecției intereselor Federației Ruse și a cetățenilor săi, susținerea păcii internaționale și a securității”. Pedepsele maxime în acest caz vor constitui cinci ani de închisoare. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE De asemenea, un alt amendament adoptat vineri prevede sancţiuni pentru „apelurile la impunerea de sancţiuni contra Rusiei”, transmit AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres. În ultimele zile Kremlinul încearcă să se asigure că versiunea sa asupra războiului din Ucraina ajunge la publicul rus. Se închid canalele independente și presa străină Postul de radio Eho Moskvî şi canalul de ştiri online Dojd au fost închise joi, la scurt timp după ce Parchetul general rus făcuse o recomandare în acest sens, din cauza modului neagreat de putere în care cele mai importante media independente ruse rămase relatau despre invazia militară rusă în Ucraina. Speakerul Dumei de Stat Veaceslav Volodin a declarat că legea va fi expediată „imediat” președintelui rus Vladimir Putin pentru promulgare, informează Meduza.io, citată de newsmaker.md. Paginile de internet ale Facebook şi a mai multor mass-media independente erau parţial inaccesibile vineri în Rusia, pe măsură ce autorităţile strâng laţul în jurul vocilor critice, în plin război cu Ucraina, informează AFP. Rusia s-a plâns în repetate rânduri că organizațiile media occidentale oferă o perspectivă parțială și deseori anti-Rusia a lumii în vreme ce nu trag la răspundere proprii lideri pentru corupție și războaiele devastatoare, precum cel din Iraq.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră