marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

judecători

78 articole
Eveniment

Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj par a fi deciși să nu-l lase pe Cătălin Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare a fost pus, ieri, sub control judiciar, așa că va trebui să se prezinte periodic la poliție. El nu are nici dreptul de a părăsi țara. Citește și: Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația În plus, magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea, care ar avea loc în 210 zile. Primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar În acest dosar, Cherecheș a fost condamnat, în primă instanță, la cinci ani de închisoare cu executare. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record „Curtea de Apel Cluj a amânat, vineri, procesul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru data de 19 octombrie, la ora 10.00, pentru a-i da posibilitatea avocatului din oficiu să studieze dosarul. Magistrații au mai decis plasarea lui Cherecheș sub control judiciar pe 60 de zile, pentru a preîntâmpina sustragerea acestuia de la judecată sau de la o eventuală pedeapsă cu închisoarea, care ar fi definitivă. Cherecheș s-a prezentat, vineri, la Curtea de Apel Cluj având un avocat din oficiu și un avocat ales, pe Stanca Gidro, fost decan al Baroului Cluj, care au solicitat acordarea unui termen pentru studierea dosarului. Procurorul de ședință l-a acuzat pe Cherecheș că urmărește prin diverse tertipuri amânarea cauzei și prelungirea procesului până în aprilie 2024 când fapta de luare de mită se prescrie”, relatează Cluj 24. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Data de 19 octombrie a fost stabilită pentru următoarea înfățișare pentru că, pe 17 octombrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție se va judeca cererea lui Cherecheș de strămutare a procesului. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, s-a căsătorit la 3 septembrie cu creatoarea de modă Tabita Gliga. Ceremonia a fost organizată pe Câmpia Tineretului, un loc public emblematic pentru oraș, și transmisă LIVE pe pagina de Facebook a primăriei.

Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea
EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare
Eveniment

EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat
Eveniment

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului: nici unul nu câștiga, în 2022, mai puțin de 24.000 de lei pe lună, au case și mașini occidentale de lux și vor beneficia de pensii speciale de 7-8 ori mai mari decât pensia medie a unui român obișnuit. Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu Iată cine sunt și ce averi au judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au apreciat că Gheorghe Ursu n-a fost „opozant al regimului comunist” și, de fapt, a fost deținut de drept comun, întrucât deținea „mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”: judecătorul Alin Sorin Nicolescu deține 40.000 de euro și 30.000 de dolari în conturi bancare. Are patru mașini de lux: Audi, Mercedes, Honda și Infiniti. Deține două case și patru apartamente împrăștiate prințară: Gorj, București sau Mamaia. În medie, anul trecut a câștigat circa 24.000 de lei pe lună. Soția sa, avocat, a primit de la părinți o donație de 85.000 de euro. El încasează și o pensie privată, a cărei valoare a fost de 136.000 de lei în 2022. pensia este administrată de fondul olandez NN Pensii. Judecătorul Epure Constantin: deține o casă de 241 mp la Săcele, în Brașov, și un Volvo. Nu deține conturi în valută, dar deține investiții de 183.000 de lei la NN Pensii, fond administrat de un grup olandez. În medie a câștigat de la statul român, circa 27.500 lei/lună în 2022. Judecătorul Voica Valerica: singura deținătoare a unei mașini produse în România, o Dacie Logan. Are în conturi circa 90.000 de euro, pe lângă circa 100.000 de lei. A câștigat de la statul român circa 27.000 lei/lună în 2022. Ursu ar fi fost un banal deținut de drept comun, care deținea valută, apreciază ICCJ Cei trei au scris despre disidentul Gheorghe Ursu că „victima H nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 Ei au arătat că Ursu ar fi fost arestat pentru „o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”. „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”, au mai filosofat cei trei.

Judecătorii, furioși că le scad pensiile speciale, au trecut la insulte adresate Parlamentului, Guvernului și Comisiei Europene: mincinoși, duplicitari, disprețuitori
Eveniment

Judecătorii, furioși că le scad pensiile speciale, au trecut la insulte adresate Parlamentului, Guvernului și Comisiei Europene: mincinoși, duplicitari, disprețuitori

Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale. Preşedinţii Curţilor de Apel au transmis, vineri, referindu-se la subiectul pensiilor speciale, că "declaraţiile mincinoase" ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive sunt "dovada dispreţului total" al acestora faţă de justiţie, judecătorii, condamnând totodată şi "atitudinea duplicitară" a Comisiei Europene. Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale Preşedinţii Curţilor de Apel, reuniţi vineri la Iaşi, în baza mandatului dat de Adunările Generale din data de 20 iunie, au adoptat o rezoluţie prin care condamnă "ferm" adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor, apreciind că acesta "încalcă principii fundamentale ale funcţionării şi independenţei justiţiei", cu consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţiei, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii României. În document, preşedinţii Curţilor de Apel condamnă "încălcarea flagrantă" a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defăşurându-se, susţin magistraţii, în "dispreţul total" faţă de principiile statului de drept şi ale democraţiei, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor şi argumentelor aduse de puterea judecătorească. "Fictivitate" "Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanţilor judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi faţă de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate şi au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare", arată conducerile curţilor de apel. Potrivit acestora, aşa-numita eşalonare a vârstei de pensionare, mult clamată de reprezentanţii executivului în spaţiul public, nu există, în realitate, fiind o "fictivitate" introdusă în lege pentru a crea o aparenţă ce nu face altceva decât să dovedească "duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei". Și Comisia Europeană e câh Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă, de asemenea, "atitudinea duplicitară" a Comisiei Europene care, spun ei, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanţii puterii politice. "Judecătorii nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei. În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanţe", afirmă magistraţii. Ei precizează că "efortul extraordinar" depus de judecători a permis soluţionarea acestui număr imens de cauze "într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană". Dosare la hectar "În aceste condiţii de suprasolicitare, judecătorii au reuşit performanţa extraordinară de a avea o rată medie de soluţionare de peste 96%, la judecătorii şi tribunale, şi de peste 101%, la curţile de apel. Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv. Este, aşadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depăşirea chiar şi a stagiului de cotizare cerut pentru condiţii normale de muncă", susţin preşedinţii Curţilor de Apel. Aceştia solicită Consiliului Superior al Magistraturii "adoptarea urgentă" a unui plan de normare a activităţii, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permită asigurarea unui act de justiţie de calitate. Judecătorii luptă "Judecătorii români, ca garanţi ai drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, vor lupta ca justiţia să funcţioneze în condiţii specifice unui stat democratic european. Însă, astfel cum s-a subliniat în documentele europene, revine celorlalte puteri ale statului obligaţia de a asigura justiţiei instrumentele necesare pentru aceasta: statut independent, stabil şi previzibil, volum normal de activitate, condiţii decente de muncă şi un cadrul legislativ clar şi accesibil", mai transmis judecătorii. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul legii pensiilor speciale. Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri. Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor.

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"
Justiție

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale "Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cuunanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.", se arată în comunicatul CAB. Potrivit acestuia, "Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare. Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, esteconsacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabilpentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile deindependenţă pe care acesta trebuie să le ofere.". "Pensia de serviciu" Un comunicat ceva mai scurt a venit și de la TMB. Potrivit acestuia, "iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor". Rezultatul: un "protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei)". Ministrul Gorghiu invocă un principiu "moral" În replică, noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, spune că "Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat. Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar.".

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani
Economie

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932
Eveniment

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932, când Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțională o prevedere legală prin care vârsta de pensionare a judecătorilor a fost redusă de la 70 de ani la 68 de ani. Iată ziarul Dimineaţa, 29 mai 1932, anul 28, nr. 9131, republicat recent de Forumul Judecătorilor: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie. Atât Curtea de Apel, cât şi Secţia III-a Curţii de Casaţie au respins acţiunea d-lui Brăiloiu ca nefondată, faţă cu noua lege. Aceste instanţe au judecat în limitele acestei legi, pe cari nu puteau de cât s’o aplice, ele neavând căderea să se ocupe de constituţionalitatea ei (cădere care constitue atributul esclusiv al Secţiunilor Unite ale Casaţiei). DESBATERILE DE ERI Desbaterile s’au desfăşurat priin faţa supremului for, sub preşidenţia d-lui Volanski prim preşedinte asistat de toţi preşedinţii de secţie. Ele au luat o amploare neobişnuită, fiind in discuţie o chestiune primordială ca aceea a inamovibilitaţii magistraturii şi în deosebi a membrilor celei mai înalte instanţe, care are rolul preponderent şi covârşitor în stat, de a cenzura toate celelalte puteri constituite (executiva şi legiuitoarea), şi de a judeca pe miniştrii ţării. Din partea d-lui Brăiloi au desvoltat pe larg recursul, d-nii Valeriu Roman şi Vălimărescu. In numele ministerului de justiţie a pledat d. av. Ulise Vasilescu, combătând recursul cu susţinerea că din moment ce Constituţia a declarat magistratura inamovibilă „in condiţiunile ce se vor stabili prin lege”, urmează ca s’a dat delegaţie legiuitorului ordinar să stabilească limita de vârstă a funcţiunii magistraţilor. Când deci o lege ordinară fixează o nouă limită, mărind-o sau micşorând-o, nu depăşeşte puterile ei şi nu calcă nici o dispoziţie a Constituţiei“. Dar d-sa a relevat că legea de organizare din 1924, întocmită imediat după promulgarea actualei Constituţii, a fixat limita de vârstă pentru membrii Casaţiei, la 68 de ani, iar mai târziu, în 1928 s’a modificat legea, mărindu-se limita până la 70 de ani. Astfel că legea din 1931, n’a făcut decât să revină la termenul fixat prin legea din 1924 împotriva căreia nu s’a putut aduce nici o încriminare de neconstituţionalitate. CONCLUZIILE PROCURORULUI Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională. A susţinut că limita de vârstă este un element esenţial al inamovibilităţii, căci dacă s’ar putea scădea mereu prin legi ordinare, s’ar ajunge la distrugerea ei, care constitue garanţia justiţiei însăşi, împrejurarea că înainte de legea de la 1928 care urcase limita de vârstă la 70 ani, a fost cea din 1924 și că legea din 1931 n’a făcut decât să revină la primul termen, — a fost tratată de procurorul general in felul următor : o lege care urmărește limita nu face decât să Intărească principiul și vederile Constituţiei asupra inamovibilităţii magistraturii, aşa că nu se mai poate reveni prin altă lege asupra termenului din legea cea atât de constituţională, fiindcă micşorându-se termenul se isbeşte în inamovibilitatea statornicită în spiritul Constituţiei prin ea. Căci dacă s’ar admite contrariul, că adică se poate scădea sub 70 de ani limita de vârstă, din jocul acesta ar rezulta că sunt două feluri de inamovibilităţi: una garantată de Constituţie şi alta negarantată. In interesul justiţiei (nu al consilierilor de la Casaţie — a adaugat d. procuror general Viforeanu), — a conchis cerând să fie declarată de neconstituţională legea, spre a face puterea executivă (!) să ştie odată pentru totdeauna că inamovibilitatea magistraturii — şi a celei mai înalte magistraturi — este un patrimoniu naţional, este temelia însăşi a justiţiei, de care nu se poate atinge. Suprema Curte s’a retras în camera de chibzuire, spre a decide asupra unei chestiuni de principiu, care printr’un curios joc al mecanicei împrejurărilor punea pe membrii înaltei Curţi In postura — în care nu era deci cu nimic vinovată, — de a hotărî implicit de soarta fiecăruia din membri (fiindcă de hotărirea luată asupra principiului, depindea dacă dânşii vor eşi la pensie la 68 sau la 70 de ani), înalţii magistraţi au fost însă reconfortaţi de cuvintele procurorului general cum că această excepţională şi nedorită postură nu trebue să le provoace nici o jenă, nici turburare a conştiinţelor, ci ridicându-se cu toţii pe un plan superior să rezolve fără şovăire chestiunea, in lumina principiilor şi al interesului general, cu conştiinţa datoriei împlinite în mod curajos. Justiţia trebue servită de preoţi cari n’au a se teme de nimic“ — şi aceasta nu se poate fără ca garanţia inamovibilităţii să fie reală. După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare.” Articolul din Dimineața Foto: Forumul Judecătorilor Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară

O afacere de 16 milioane de euro duce trei judecători la DNA și Inspecția Judiciară, după plângerea unui avocat
Justiție

O afacere de 16 milioane de euro duce trei judecători la DNA și Inspecția Judiciară, după plângerea unui avocat

Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară. Magistrații Curţii ieşene de Apel ar putea ajunge să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară Nemulţumit de soluţia dată într-un dosar, avocatul părţii înfrânte l-a reclamat Inspecţiei Judiciare pe şeful completului de judecată. O copie a reclamaţiei a luat forma unei plângeri adresate DNA şi îndreptate împotriva tuturor membrilor completului. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Raţionamentul avocatului a fost simplu: judecătorii nu ar fi putut adopta acea decizie decât dacă ar fi fost mituiţi de adversari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii români, mai bine plătiți decât colegii lor din UE. Cel puțin prin comparație cu nivelul salariului mediu net
Eveniment

Judecătorii români, mai bine plătiți decât colegii lor din UE. Cel puțin prin comparație cu nivelul salariului mediu net

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE. La începutul carierei, un judecător român primeşte un salariu anual net echivalent cu 25.285 euro. Suma reprezintă de 3,2 ori salariu mediu net din România. Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE Şi în restul Europei salariul magistraţilor depăşeşte de regulă semnificativ salariul mediu net pe economie, dar în medie, de doar două ori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul mediu net al unui judecător începător din România este cu doar 20% mai mic decât media europeană a magistraţilor aflaţi în acelaşi punct al carierei. În schimb, salariul mediu net pe economie în România este de două ori mai mic decât cel mediu european. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen Nivelul maxim de salarizare a unui judecător român depăşeşte de 6,5 ori salariul mediu net. Media europeană este de doar patru ori salariul obişnuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecători, toleranță iresponsabilă: i-au iertat de executare pentru omor inclusiv pe șoferii beți care au ucis pe trecerea de pietoni
Justiție

Judecători, toleranță iresponsabilă: i-au iertat de executare pentru omor inclusiv pe șoferii beți care au ucis pe trecerea de pietoni

Șoferi beți ucigași, iertați de judecători. Pe tot parcursul anului trecut, niciun şofer care a ucis şi a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă în județul Iași nu a primit o pedeapsă cu executarea în regim de detenţie, indiferent de circumstanţele faptei. Șoferi beți ucigași, iertați de judecători Pentru judecători, nu a contat faptul că şoferul era beat, fără permis şi depăşise cu 30 km/h viteza legală şi nici faptul că pietonul traversa pe zebră, perfect regulamentar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invariabil, cei judecaţi pentru ucidere din culpă au primit pedepse cu suspendare. Doi au fost chiar achitaţi. Citește și: EXCLUSIV Haos la TAROM, după atacul cibernetic recent: salariile au fost calculate cu foaie și pix. Nici specialiștii SRI nu pot repune sistemul în funcțiune Într-un singur caz, uciderea din culpă a dus la trimiterea cuiva după gratii. Nu era însă vorba de un accident rutier, ci de unul de muncă, în care un salcâm a căzut în capul unui muncitor forestier. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei: sentinţe întârziate, magistraţi copleşiţi, dosare studiate în ritm alert
Justiție

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei: sentinţe întârziate, magistraţi copleşiţi, dosare studiate în ritm alert

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei. Pensionările din sistemul judiciar ieşean şi-au pus serios amprenta pe activitatea de anul trecut a Tribunalului. Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei Numărul dosarelor noi a scăzut puţin, dar numărul tot mai mic de judecători a făcut ca fiecare dintre ei să fie pus în situaţia de a soluţiona câte două dosare pe zi. Jumătate dintre justiţiabili au aflat soluţia găsită de magistraţi la aproape trei luni de la pronunţarea sentinţei. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? Numărul dosarelor nou intrate pe rol situează Tribunalul ieşean pe locul cinci în ţară, după Bucureşti, Constanţa, Ilfov şi Dolj. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Decizie rarisimă a instanţei: acord de recunoaştere a vinovăţiei respins, pedeapsa stabilită de procurori - considerată prea mică
Eveniment

Decizie rarisimă a instanţei: acord de recunoaştere a vinovăţiei respins, pedeapsa stabilită de procurori - considerată prea mică

Ultimul acord de recunoaştere a vinovăţiei în cazul angajărilor ilegale de la Şcoala Populară de Arte a fost respins de judecători. Acord de recunoaştere a vinovăţiei respins Aceştia au apreciat că procurorii au fost prea blânzi în aprecieri. Adică pedeapsa propusă, de un an de închisoare, cu suspendare, nu reflectă gravitatea faptei comise. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Dosarul privitor la Andreea Popovici, angajată „pe ochi frumoşi” ca şefă a Serviciului Artistic din cadrul Şcolii, se va întoarce la procurori, pentru refacerea cercetărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Condamnatul pentru care judecătorii fac ore suplimentare: a pornit sute de procese din pușcărie
Eveniment

Condamnatul pentru care judecătorii fac ore suplimentare: a pornit sute de procese din pușcărie

Are sute de procese din pușcărie. Judecătorii aproape au ajuns să facă ore suplimentare pentru a satisface nazurile unui singur deţinut. Are sute de procese din pușcărie În nici trei ani, acesta a deschis sute de dosare la diverse instanţe din ţară, depunând contestaţii, reclamaţii şi solicitări dintre cele mai diverse. Războiul nervilor cu judecătorii se va sfârşi probabil doar după ce Viorel Uţă va fi eliberat. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Spre uşurarea magistraţilor, aceasta se va întâmpla la începutul anului viitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iubita lui Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul. Vezi cu cât susține că vrea să trăiască fostul primar
Eveniment

Iubita lui Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul. Vezi cu cât susține că vrea să trăiască fostul primar

Iubita lui Sorin Oprescu, medicul Adriana Nica, le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul aflat acum la Atena. Potrivit Adrianei Nica, fost manager al Spitalului Universitar de Urgență, Oprescu ar primi 3.000 de euro pe lună de la statul român. În plus, statul român nu i-a pus poprire pe pensie, deci acesta ar avea din ce să trăiască în Grecia, arată Antena 3. Fostul edil a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare. Iubita lui Oprescu le-a spus judecătorilor ce pensie are fugarul "Sorin este fost profesor universitar, chirurg, ieşit la pensie. El are un venit lunar de 3.000 de euro din pensie. Pensia nu i-a fost confiscată (n.r. de justiţia din România), aşa că aici, în Grecia, trăieşte din banii de pensie şi mai este ajutat şi de fiul său. Cei doi vor să deschidă o firmă comercială”, a fost mărturia medicului Adriana Nica în faţa judecătorilor de la Atena. În favoarea lui Sorin Oprescu au mai depus mărturie fostul judecător la CCR Petre Lăzăroiu şi avocatul Corneliu Liviu Popescu. Aceştia le-au explicat judecătorilor condiţiile precare din închisorile din România, precum şi de ce cred ei că Sorin Oprescu nu a beneficiat de un proces corect. Potrivit Antenei 3, Sorin Oprescu intenţionează să-şi deschidă o afacere în domeniul cercetării medicale, alături de fiul său, Mircea. Magistrații greci l-au lăsat liber pe Oprescu, până la judecarea procesului de extrădare. Acum două zile, doi condamnați în procesul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu s-au predat în Italia. Un tribunal din Napoli a decis să îi lase pe ambii fugari în libertate condiționată până la judecarea extrădării cerute de România, programată pentru joi. Fost director în Primăria Capitalei, Cornel Bogdan Popa are de executat 11 ani și 6 luni de închisoare în țară, pentru o mită primită de la omul de afaceri Romeo Albu, condamnat la 6 ani de detenție.

Moldova: Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme și standarde de integritate pentru judecători. În România, șefa ICCJ a secretizat dosarul în care a fost achitată de acuzațiile DNA
Politică

Moldova: Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme și standarde de integritate pentru judecători. În România, șefa ICCJ a secretizat dosarul în care a fost achitată de acuzațiile DNA

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră