joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ionuț moșteanu

5 articole
Investigații

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindate Piranha V

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V, blindatele contractate de Ministerul Apărării. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că Ministerul Apărării  nu respectă graficul de comenzi de blindate pentru Uzina Mecanică București. Oficialii Armatei au replicat, neoficial, că ar exista o serie de neconformități la blindatele Piranha V recepționate deja de MApN. Contract de 900 de milioane de dolari La finalul anului 2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract prin care a achiziționat 227 de blindate Piranha V în valoare de 900 de milioane de dolari. Primele 30 de blindate au fost livrate direct de Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Restul de 197 urmau să fie asamblate la Uzina Mecanică București, deținută de Ministerul Economiei. S-au plătit deja 810 milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent a recepționat 197 de blindate din cele 227. Restul de 30 trebuie livrate până în aprilie 2026. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Pentru vehiculele livrate, MApN a achitat furnizorului 753.121.032 euro, la care se adăugă suma de 56.357.759 euro, reprezentând ajustare conform OuG 126/2022. Pentru cele 30 de vehicule rămase de livrat, MApN mai are de achitat 115.118.357 euro la care se va adăuga ajustarea de preț conform OuG 126/2022”, conform MApN. Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că există tensiuni între Ministerul Apărării și Uzina Mecanică București din cauza blindatelor Piranha V. „Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, declara ministrul Radu Miruță. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a refuzat să ofere un punct de vedere. Oficial, blindatele sunt conforme DeFapt.ro a solicitat oficial MApN să comunice ce neconformități s-au constatat la cele 197 de blindatele Piranha V aflate în dotarea Armatei române. „Toate vehiculele Piranha 5 recepționate de către MApN au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru efectuarea recepției. MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, recepționează doar produse conforme”, a transmis Apărarea. Armata nu mai are bani Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că invocarea neconformităților este o strategie prin care să se tergiverseze plățile pentru diferența de blindate, dar și amânarea semnării unui nou contract, în valoare de 674 milioane de dolari pentru achiziția altor 150 de Piranha V. „Motivul scandalului îl reprezintă banii. Ministrul Ionuț Moșteanu invocă în întâlnirile informale lipsa banilor. Însă în joc sunt și comisioanele aferente noului contract. Pe care, deocamdată, nu se știe cine le va încasa”, spun sursele, sub protecția anonimatului. Achiziția altor blindate, suspendată Nu se știe deocamdată când și dacă se va semna noul contract pentru achiziția celor 150 de blindate Piranha V. „Până la această dată nu a fost inițiată o nouă procedură de achiziție de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5. Direcția Generală pentru Armamente achiziționează produse în funcție de nevoile structurilor beneficiare”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.   

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V (sursa: Facebook/Uzina Mecanică București - Pagină Oficială)
Moșteanu și afaceristul conectat la ruși (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu, întâlnire privată cu un afacerist bine conectat la Ambasada Rusiei

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

De ce n-a fost doborâtă drona rusească intrată în România: a fost decizia piloților, spune Moșteanu

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16. Ministerul Apărării a oferit primele clarificări oficiale după incidentul provocat de drona rusească ce a încălcat spațiul aerian al României. Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 Ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că piloții români au avut autorizarea de a deschide focul, însă au ales să nu o facă pentru a evita riscurile colaterale. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său "Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate. Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO. Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry anunțată vineri de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic."

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României (sursa: Facebook/Ionuţ Moşteanu)
Eveniment

Dronele rusești intrate în spațiul aerian al României vor fi doborâte, susține ministrul Apărării

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că orice dronă rusească ce va pătrunde în spaţiul aerian al României va fi doborâtă, după modelul adoptat deja de Polonia. Oficialul a subliniat că autorităţile române se află permanent în contact cu centrul de comandă NATO. Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României Potrivit ministrului, situații cu drone rusești apropiate de granița României sunt semnalate frecvent, mai ales în nordul Dobrogei. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă „Există cazuri săptămânale când dronele ajung foarte aproape de graniţă. Azi-noapte, avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă o dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel, antiaeriana de la sol este pregătită oricând să reacţioneze, mai ales în zonele populate de pe braţul Chilia”, a precizat Moşteanu. Întrebat direct dacă dronele rusești vor fi doborâte în cazul unei incursiuni, ministrul a confirmat: „Exact”. El a explicat că, după adoptarea legii în Parlament, există o ierarhie a comenzii. În anumite situaţii, aprobarea trebuie dată chiar de către ministrul Apărării. „Au fost cazuri în ultimele luni când am dat această aprobare. Totul se desfăşoară în coordonare cu centrul de comandă NATO”, a subliniat oficialul. Incidentul din Polonia, o provocare deliberată Moşteanu a catalogat recentele incidente din Polonia ca fiind o „provocare” și o „testare a reacţiei NATO” de către Rusia, nu un accident. „Nu a fost vorba de o întâmplare sau o singură dronă defectă. Au fost mai multe drone, deci vorbim despre o acţiune coordonată. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei şi al aliaţilor a fost unul ferm”, a explicat ministrul. România, sprijin NATO și securitatea flancului estic În opinia sa, provocările rusești arată necesitatea consolidării flancului estic al NATO. „Este important să înţelegem că, împreună cu aliaţii, trebuie să creştem suportul pentru statele de pe flancul estic – Polonia şi România. E nevoie de o prezenţă militară sporită şi de intensificarea misiunilor de poliţie aeriană avansată. În prezent, România are pe teritoriul său cinci avioane germane, două dintre ele aflate permanent în alertă”, a precizat Moşteanu.

Moșteanu stârnește îngrijorare la Ambasada SUA (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA

Moșteanu stârnește îngrijorare la Ambasada SUA: declarațiile recente ale ministrului Apărării referitoare la Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) au stârnit stupefacție la Ambasada SUA de la București. Biroul Atașatului Militar din Ambasadă are o colaborare strânsă cu DGIA în ce privește Ucraina. Citește și: Compania aeriană care ar fi transportat mercenarii lui Horațiu Potra, suspectată de evaziune fiscală Potrivit surselor DeFapt.ro, subiectul participării unor rezerviști ai MApN la misiuni private în Congo sub comanda mercenarului Horațiu Potra a fost abordat în mai multe rânduri cu oficiali ai Ambasadei SUA la București, la cererea acestora. “Sunt mai multe lucruri de lămurit...” Într-un interviu recent, ministrul Ionuț Moșteanu a fost întrebat despre posibila implicare a DGIA în plecarea unor rezerviști ai Armatei în misiuni private în Congo. “O să aflu dacă au ştiut şi dacă au fost implicaţi. Iar cei care au ştiut şi au fost implicaţi nu o să mai fie acolo! (...) Cum este posibil ca unul ca Potra să aibă un arsenal şi nişte milioane cash în casă, fără ca serviciile să ştie? Şi acolo evident că e vorba de complicitate sau incompetenţă. Ambele sunt grave. Dar aici e o discuţie pe care sper să o lămurim. Nu e foarte clar cine şi cum ar trebui să ştie despre acest lucru. În ceea ce mă priveşte, o să lămuresc cu siguranţă în perioada următoare! Sunt mai multe lucruri de lămurit...”, a spus ministrul Apărării. Ce vrea să afle Moșteanu e deja public Uimirea oficialilor americani din Ambasada de la București a fost cauzată, în primul rând, de declarația ministrului potrivit căreia o să afle “dacă (DGIA – n.r.) au ştiut şi dacă au fost implicaţi”. De fapt, cu două luni și jumătate înainte ca Moșteanu să se instaleze la MApN, ministerul a făcut publice rezultatele unor verificări începute încă din februarie a.c. Potrivit acestor verificări, “în total, 466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale. (...) au fost identificați șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani, obținut în mod legal, în baza OUG 111 din 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate.” Practic, Moșteanu avea deja la instalare un raport referitor la acest subiect și ar fi putut cere verificări suplimentare până în acest moment, dacă ar fi considerat necesar. Informări către Parchet, trimise în anii trecuți În al doilea rând, potrivit surselor DeFapt.ro, americanii sunt la curent cu mai multe informări trimise Parchetului Militar de către DGIA, conform cărora militari activi ai MApN au acceptat misiuni private în Congo în timp ce se aflau în concediu de paternitate. Mai mult, foști mercenari din Congo au fost reprimiți în rândurile Armatei de către anumiți comandanți de unități, în ciuda semnalelor de alarmă trase în interior. În aceste cazuri, responsabilitatea era, pe de o parte, a procurorilor militari și, pe de altă parte, a ofițerilor MApN care au acceptat reînrolarea unor ex-mercenari. Moșteanu stârnește îngrijorare la Ambasada SUA Acuzațiile publice la adresa DGIA făcute de ministrul Ionuț Moșteanu au înroșit telefoanele între atașatul militar al SUA de la București și Washington după ce oficialii americani le-au cerut subordonaților din România să afle dacă operațiunile din teren ale DGIA sunt puse în pericol de instabilitatea instituțională din Ministerul Apărării. Conform surselor noastre din mediul diplomatic, ministrul Ionuț Moșteanu nu a dat un răspuns clar în legătură cu o eventuală schimbare de garnitură la conducerea Direcției Generale de Informații a Armatei. Partenerii americani, însă, au cerut predictibilitate și probe clare ale unei eventuale implicări a DGIA în subiectul Congo, dacă acestea din urmă există. Îngrijorarea Washingtonului are legătură cu folosirea unor astfel de ieșiri publice ca muniție în războiul hibrid dus de Moscova în toată Europa, dar mai ales în Moldova și România, vecinii Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră