joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: investigatie

21 articole
Internațional

Turism electoral ilegal: moldoveni din Rusia, cu autocarul la vot în Belarus

Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal. Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Republica Moldova a anunțat, duminică, declanșarea unei anchete după ce mai mulți cetățeni moldoveni stabiliți la Moscova au plecat spre Belarus cu un autocar, pentru a vota. Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal Autoritățile au precizat că acțiunea contravine legislației naționale și este calificată drept tentativă de influențare ilegală a procesului electoral. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” „Poliția a fost sesizată despre transportarea organizată a alegătorilor din Federația Rusă spre Republica Belarus, acțiune care contravine legislației naționale. Transportarea organizată a alegătorilor este interzisă prin lege, fiind considerată tentativă de influențare ilegală a procesului electoral. În acest context, oamenii legii întreprind măsuri de verificare și investigare pentru a identifica persoanele implicate și pentru a împiedica repetarea unor astfel de practici. Poliția reiterează că va interveni prompt și ferm pentru a preveni orice formă de corupere sau influențare ilegală a alegătorilor, asigurând un scrutin liber și corect”, a transmis IGP. Lipsa secțiilor de votare Situația apare în condițiile în care în Federația Rusă au fost deschise doar două secții de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu un total de 10.000 de buletine de vot. În Belarus funcționează o singură secție de votare, amplasată la Minsk.

Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Norvegia anunță apariții suspecte de drone (sursa: f35.com)
Internațional

Drone misterioase și în jurul unei baze militare norvegiene unde sunt staționate F-35

Norvegia anunță apariții suspecte de drone. Autoritățile din Norvegia investighează o posibilă apariție a unor drone în apropierea unor instalații militare. Potrivit armatei norvegiene, semnalările vizează zona bazei aeriene de la Orland, unde sunt staționate avioane de vânătoare F-35. Norvegia anunță apariții suspecte de drone „Putem confirma că am primit informaţii despre o posibilă activitate a dronelor observată în zona din jurul bazei aeriene”, a declarat un purtător de cuvânt pentru publicația Dagens Naeringsliv. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Aparițiile au fost raportate în afara perimetrului bazei, iar operațiunile acesteia nu au fost perturbate. Poliția norvegiană a anunțat că ia în serios aceste semnalări și a deschis o anchetă, însă este „prea devreme pentru concluzii”. Incidente similare în Danemarca Relatările din Norvegia apar după ce în Danemarca au fost observate noi drone deasupra unor instalații militare. Vineri seară, drone necunoscute au survolat inclusiv o bază aeriană. Luni, autoritățile daneze au închis temporar aeroportul din Copenhaga din cauza unor apariții similare. De atunci, incidentele s-au repetat în apropierea altor aeroporturi și baze militare. Suspiciuni privind un „atac hibrid” Guvernul danez a calificat aceste incidente drept un posibil „atac hibrid” pus la cale de un „actor profesionist”. Situația survine chiar înaintea summitului liderilor europeni programat să aibă loc la Copenhaga. Reacția Moscovei la acuzațiile europene Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins acuzațiile și a vorbit despre „speculații absurde” și o „provocare orchestrată”. La rândul său, Kremlinul a criticat ceea ce a numit „isteria” europenilor, acuzând că aceștia pun frecvent pe seama Moscovei incidente ce implică avioane sau drone.

Conferință despre COVID, investigată de procurori (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Premieră: conferință despre COVID, investigată de procurori, la solicitarea ministrului Sănătății

Conferință despre COVID, investigată de procurori. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică faptul că Colegiul Medicilor din România va elabora un raport privind conferința organizată la Brașov, iar documentul va fi transmis către Parchet. Conferință despre COVID, investigată de procurori Potrivit oficialului, majoritatea informațiilor prezentate la acest eveniment nu au fundament științific și pot fi considerate dezinformări. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Rogobete a precizat că se ia în calcul și o modificare legislativă prin care să fie blocate evenimentele medicale care nu sunt validate științific. „La o primă vedere, majoritatea informațiilor transmise nu au fundament științific. Le putem considera dezinformare. În urma raportului pe care îl va realiza Colegiul Medicilor, vom trimite documentul la Parchet și vom discuta și despre o modificare legislativă care să blocheze astfel de evenimente”, a declarat ministrul. Atac la siguranța pacienților și încrederea în sistem Ministrul a subliniat că este „inacceptabil” ca medici să promoveze public informații neverificate medical, deoarece acestea reprezintă un atac direct la siguranța pacienților și la încrederea oamenilor în sistemul de sănătate. El a subliniat că informațiile promovate la Brașov nu au nicio legătură cu știința și pot afecta grav sănătatea publică. Exemple de informații false promovate la Brașov Rogobete a oferit și exemple de afirmații propagate în cadrul conferinței. Printre acestea, ideea că vaccinarea ar avea legătură cu tehnologia 5G, Altă afirmație falsă: prin combinarea vaccinurilor cu 5G s-ar putea manipula ADN-ul uman. „Aceste informații nu au niciun substrat științific și fac rău siguranței și sănătății pacienților. Fac apel public ca oamenii să se informeze doar din surse verificate medical”, a adăugat ministrul. Colegiul Medicilor va analiza activitatea medicilor implicați Întrebat despre implicarea unor medici în propagarea acestor informații, Rogobete a explicat că Colegiul Medicilor va analiza întreaga conferință și va evalua activitatea celor care au participat. Raportul final, realizat împreună cu Ministerul Sănătății, va fi înaintat către Parchet, întrucât evenimentul este considerat „un act important de dezinformare”. Conferința de la Brașov și reacția Colegiului Medicilor Conferința intitulată „COVID-19 & Convergența Bio-Digitală” a avut loc sâmbătă, la Brașov, și a fost transmisă live pe mai multe platforme online. Reprezentanții Colegiului Medicilor au transmis că astfel de evenimente nu au legătură nici cu medicina, nici cu știința, subliniind că vor fi luate măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de mesaje în spațiul public.

Fost procuror în dosarele Trump, investigat (sursa: pbs.org)
Internațional

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale

Fost procuror în dosarele Trump, investigat. Biroul Consilierului Special din SUA (OSC) a deschis o anchetă împotriva fostului procuror special Jack Smith, în urma acuzațiilor de interferență politică în alegerile prezidențiale din 2024. Fost procuror în dosarele Trump, investigat Oficialii federali investighează activitatea fostului procuror special Jack Smith, după ce mai mulți lideri republicani, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut că acțiunile lui Smith în timpul anchetelor împotriva lui Trump ar fi fost motivate politic. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Biroul Consilierului Special (Office of Special Counsel – OSC), o agenție federală independentă, a confirmat pentru NBC News că a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale Hatch Act – o lege care interzice anumite activități politice angajaților guvernamentali. Deși Trump și susținătorii săi nu au prezentat dovezi clare privind ilegalitățile comise de Smith, ancheta a fost declanșată oficial. Cine este Jack Smith și care a fost rolul său Jack Smith a fost numit procuror special de fostul procuror general Merrick Garland în noiembrie 2022, la doar trei zile după ce Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Smith a formulat două capete de acuzare penale împotriva lui Trump în 2023, însă a demisionat cu puțin timp înainte de inaugurarea prezidențială din ianuarie 2024, fără ca aceste dosare să ajungă în instanță. Senatorul Tom Cotton acuză interferență electorală Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri OSC să investigheze presupusa „interferență fără precedent în alegerile din 2024” din partea lui Smith. Potrivit unei surse citate de NBC News, agenția a confirmat oficial că va continua ancheta ca răspuns la solicitarea lui Cotton. Cotton a scris pe rețeaua X că „acțiunile legale ale lui Jack Smith nu au fost decât un instrument al campaniilor Biden și Harris” și că acestea ar constitui o posibilă activitate ilegală de campanie din partea unui funcționar public. De asemenea, senatorul susține că Smith ar fi insistat pentru un „proces grăbit” împotriva lui Trump, dar nu a furnizat dovezi concrete în sprijinul acuzațiilor. Ce este Hatch Act și ce sancțiuni implică Hatch Act reglementează implicarea angajaților federali în activități politice. Deși OSC nu are autoritatea de a formula acuzații penale, poate recomanda măsuri disciplinare – inclusiv concedierea – sau poate trimite concluziile sale către Departamentul Justiției (DOJ). Totuși, în mod obișnuit, încălcările Hatch Act nu sunt deferite DOJ-ului. Un precedent notabil a avut loc în 2019, când OSC a recomandat ca președintele Trump să o concedieze pe consiliera Kellyanne Conway pentru încălcări ale aceleiași legi, însă cazul nu a fost preluat de DOJ.

Conducătorul ambarcațiunii răsturnate la Sulina, reținut (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Eveniment

Parchetul militar investighează tragedia de la Sulina: conducătorul ambarcațiunii, reținut

Conducătorul ambarcațiunii răsturnate la Sulina, reținut. Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus reținerea conducătorului ambarcațiunii implicate în tragicul accident naval produs la Sulina, în urma căruia patru persoane, inclusiv un copil, și-au pierdut viața. Bărbatul, încadrat ca soldat în Sulina, este acuzat de ucidere din culpă și va fi prezentat Tribunalului Militar București cu propunere de arestare preventivă. Conducătorul ambarcațiunii răsturnate la Sulina, reținut Potrivit procurorilor, în data de 28 iulie 2025, în jurul orei 18:00, inculpatul I.C.A. a părăsit Portul Sulina la bordul unei ambarcațiuni de agrement Corsar 850 Tour, având 14 persoane la bord, deși condițiile meteorologice erau nefavorabile. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV În jurul orei 19:30, în zona Golfului Musura, între digul de nord și epava Turgut S., ambarcațiunea s-a răsturnat din cauza valurilor mari, provocând moartea a patru persoane. Trei încălcări grave ale regulamentului de navigație Parchetul Militar indică trei abateri esențiale ale conducătorului ambarcațiunii: A transportat 14 persoane, deși limita maximă admisă era de 12, conform certificatului ambarcațiunii de agrement; A ignorat obligațiile de vigilență prevăzute de regulamentul de navigație pe Dunăre, părăsind portul în condiții meteorologice nefavorabile; A pătruns în zona apelor mării teritoriale cu o ambarcațiune destinată doar navigației pe căi interioare. Mobilizare amplă de salvare și sprijin din partea localnicilor Accidentul a avut loc în apropierea epavei „Turgut S.”, imediat după ieșirea prin Bara Sulina, pe fondul unor valuri de 1,5–2 metri. La scurt timp după incident, autoritățile au declanșat o amplă operațiune de căutare și salvare. Au intervenit echipaje ale Căpităniei Portului Tulcea, ISU Tulcea, ARSVOM, Poliției Transporturi și Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea. Eforturile acestora au fost completate de mai mulți localnici, care au venit cu ambarcațiuni proprii. Bilanț tragic: patru persoane decedate Toate cele 14 persoane de la bord au fost scoase din apă, însă patru dintre ele, inclusiv un copil, au fost declarate decedate de echipajele medicale. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile iau în calcul măsuri ferme împotriva celor care pun în pericol siguranța pe apă.

O diplomată româncă, agresată în Rusia (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Româncă angajată a UE, bătută în Rusia, se investighează și pista implicării FSB

O diplomată româncă, agresată în Rusia. Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a anunțat că instituțiile europene competente investighează incidentul în care o angajată româncă a serviciului diplomatic al Uniunii Europene ar fi fost agresată în orașul Vladivostok, în Federația Rusă. Este investigată și implicarea FSB. O diplomată româncă, agresată în Rusia În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, Hurezeanu a declarat că autoritățile române au fost informate din timp despre incident, care a avut loc la sfârșitul lunii mai. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Am știut din capul locului despre ce a fost vorba. Cunoaștem identitatea diplomatului. Persoana se află acum în deplină siguranță, la Bruxelles”, a precizat ministrul. Diplomata se află în siguranță la Bruxelles Ministrul a menționat că victima a părăsit teritoriul rus imediat după incident și se află în prezent la Bruxelles, în afara oricărui pericol, în stare bună de sănătate. Investigațiile vor fi desfășurate de serviciile specializate ale Comisiei Europene și ale Uniunii Europene, iar concluziile vor fi comunicate oficial la finalul anchetei. România a informat propriile servicii de investigații Pentru a sprijini cercetările, Ministerul Afacerilor Externe a notificat și serviciile naționale de investigații din România. „Pentru orice eventualitate, am informat propriile servicii de investigații naționale. Din motive de confidențialitate, nu putem oferi mai multe detalii”, a adăugat Hurezeanu. Suspiciuni privind implicarea serviciilor secrete ruse Întrebat despre posibilitatea ca oficiali ai FSB (serviciul secret rus) să fi fost implicați în agresiune, Emil Hurezeanu a menționat că acest aspect este în curs de verificare. „Este o presupunere a jurnalistului de la Der Spiegel, în urma unei discuții off-the-record. Informația este cercetată de instituțiile competente”, a explicat oficialul român. În final, Hurezeanu a precizat că angajata UE vizată de agresiune a vizitat recent Ministerul de Externe din România, în urmă cu două săptămâni, semn că relațiile și comunicarea cu autoritățile române sunt funcționale și constante.

ANP investighează decesul liderului clanului Pian (sursa: Facebook/Laurentiu Duduianu)
Eveniment

Moarte suspectă în detenție: ANP investighează cazul Laurențiu Duduianu, lider al clanului Pian

ANP investighează decesul liderului clanului Pian. Laurențiu Duduianu, unul dintre liderii clanului Pian, a decedat în noaptea de 6 spre 7 iunie în Penitenciarul București-Jilava, unde se afla în detenție pentru tentativă de omor. În urma evenimentului, o echipă mixtă de control, formată din specialiști ai Direcției Inspecție Penitenciară și Direcției de Supraveghere Medicală, a fost trimisă pentru a verifica împrejurările morții acestuia. ANP investighează decesul liderului clanului Pian Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), rezultatele controlului vor fi puse la dispoziția instituțiilor abilitate să continue ancheta. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Conform comunicatului ANP, deținutul nu era în evidențele medicale cu boli cronice sau alte antecedente patologice. În perioada detenției, el a fost consultat ori de câte ori a solicitat acest lucru, inclusiv în ziua anterioară decesului, când i-a fost măsurată tensiunea arterială – rezultatele fiind în parametri normali. Primul consult: durere toracică, dar parametri normali Prima prezentare la cabinetul medical a avut loc la ora 23:29, când Duduianu s-a plâns de o durere în zona toracelui inferior. În acel moment, era în stare generală bună, se deplasa normal, iar tensiunea și ritmul cardiac erau în limite normale. Cazul a fost interpretat drept nevralgie intercostală, iar pacientului i s-au oferit antiinflamatoare și miorelaxante, cu indicația de autoadministrare dacă durerile persistă. A doua prezentare: simptome agravante, apel la 112 La ora 23:43, deținutul a cerut din nou ajutor medical, acuzând vărsături și extinderea durerii în zona toracelui anterior, cu iradiere spre brațul stâng și gât. Simptomele au dus la apelarea imediată a serviciului 112, iar funcțiile vitale au fost monitorizate până la sosirea echipajului de urgență. Potrivit ANP, în acea perioadă, pacientul era conștient, cooperant și stabil din punct de vedere hemodinamic. Intervenția ambulanței și transportul către spital Ambulanța a ajuns la cabinetul medical la ora 00:04, iar după evaluare (inclusiv EKG), personalul medical a decis transportul deținutului la un spital din rețeaua Ministerului Sănătății. Pacientul s-a deplasat singur, fără sprijin, și a urcat neasistat în autospecială. Stop cardio-respirator în drum spre ieșirea din penitenciar La ora 00:19, ambulanța a pornit spre poarta unității. În acel moment, Laurențiu Duduianu a intrat în stop cardio-respirator. Personalul medical a inițiat manevrele de resuscitare și a cerut sprijinul unui al doilea echipaj SMURD cu medic, care a sosit la ora 00:47. Manevrele de resuscitare au continuat până la ora 01:38, când decesul a fost constatat oficial. Activitatea medicală în penitenciare: reguli și intervenții ANP precizează că, în locurile de detenție, activitatea medicală este asigurată permanent de asistenți medicali cu drept de liberă practică. În situații urgente, se apelează imediat la serviciul 112, iar deținuții sunt transferați, dacă este necesar, către unități medicale specializate.

Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump deschide investigații împotriva Harvard Law Review acuzând discriminare rasială

Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare. Administrația Trump a anunțat lansarea unor investigații asupra prestigioasei Harvard Law Review, invocând acuzații de "discriminare rasială" în procesul de funcționare al revistei. Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare Departamentul american al Educației a precizat că va investiga în special modul în care Harvard Law Review selectează articolele pentru publicare. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Autoritățile suspectează că procesul de selecție "ar favoriza sau defavoriza" autorii în funcție de originea lor etnică. Investigația va examina și relațiile dintre Universitatea Harvard și revistă, concentrându-se pe aspectele financiare, procedurile de supraveghere, politicile de selecție și alte documente legate de participarea și publicarea articolelor. Harvard Law Review, o instituție cu tradiție Fondată în 1887, Harvard Law Review este una dintre cele mai respectate publicații de analiză juridică din lume. De-a lungul timpului, printre membrii săi s-au numărat personalități de marcă, precum fostul președinte Barack Obama, dar și numeroși judecători ai Curții Supreme și miniștri. Tensiunile dintre Trump și Harvard se amplifică Președintele Donald Trump, aflat într-un conflict deschis cu universitatea, a acuzat recent Harvard că este "o instituție antisemită de extremă stânga" și "o amenințare pentru democrație". Tensiunile s-au amplificat după ce universitatea a atacat în instanță decizia administrației de a îngheța peste două miliarde de dolari în subvenții federale. Investigații paralele și asupra Universității Pennsylvania Într-un alt comunicat emis luni, Departamentul Educației acuză Universitatea Pennsylvania de încălcarea reglementărilor prin autorizarea atleților transgen să participe la competiții feminine. Administrația Trump a lansat investigații asupra ambelor universități încă din luna februarie. Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a influența procedurile de admitere a studenților, angajarea profesorilor și conținutul programelor universitare, considerând marile instituții academice "focare ale contestației progresiste".

Comisia Europeană va investiga pana de curent (sursa: Pexels/Dhivakaran S)
Eveniment

Pana de curent din Spania și Portugalia: Comisia Europeană investighează cauzele și impactul

Comisia Europeană va investiga pana de curent. Comisia Europeană a anunțat luni că analizează situația penei de curent care a afectat Spania și Portugalia, lucrând împreună cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E). Comisia Europeană va investiga pana de curent Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Executivul comunitar este în contact permanent cu autoritățile spaniole și portugheze, precum și cu ENTSO-E, pentru a identifica cauza principală a întreruperii și a evalua impactul acesteia. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Comisia Europeană a subliniat că va continua să monitorizeze atent situația și să faciliteze un schimb rapid de informații între toate părțile implicate. Scopul este de a asigura o reacție coordonată și eficientă. Protocoale europene pentru restaurarea sistemului energetic Conform legislației europene în vigoare, în special codul rețelei de urgență și restaurare, există proceduri clare pentru restabilirea funcționării sistemului energetic în caz de avarii majore. Întreruperea furnizării energiei electrice a avut loc luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), cauzând perturbări majore în funcționarea căilor ferate, a metroului, a companiilor și a gospodăriilor din Spania și Portugalia. Deși impactul principal s-a resimțit în Peninsula Iberică, pana de curent a avut efecte și asupra Franței, însă la o scară semnificativ mai redusă.

Hack for facts, soluții pentru jurnalism (sursa: Hack for facts)
Eveniment

HACK FOR FACTS: 40 de programatori au conceput soluții tehnice pentru jurnalismul de investigație

Hack for facts, soluții pentru jurnalism: 41 de programatori și 18 mentori au muncit trei zile și două nopți pentru a găsi soluții informatice menite să ajute jurnalismul de investigație. Hack for facts, soluții pentru jurnalism Totul, în cadrul hackathonului „Hack for Facts”, care a avut loc la București în weekendul 28-30 martie 2025.  Organizat de AmpliFY ONG în parteneriat cu Ethical Media Alliance, hackathonul a pornit de la nevoia acută de a genera instrumente care, pe de o parte, să eficientizeze munca startup-urilor de presă axate pe investigații, iar, pe de altă parte, să le ajute să obțină mai ușor, în lipsa unor bugete optime, atenția publicului. Cât șapte luni de programare Printre soluțiile tehnice concepute se numără idei care asigură accesul mai rapid la date publice, instrumente de analiză a volumelor mari de informații, “avertizori digitali de integritate” care semnalează cheltuieli suspecte din bani publici sau transformarea investigațiilor complex în formate scurte, vizuale și ușor de distribuit. Programatorii înscriși au investit timp personal în această cauză, unii dintre ei venind 14 ore cu trenul, din nordul țării, pentru a participa la hackathon. Munca depusă de cei aproape 60 de voluntari a adunat echivalentul a șapte luni de programare. Media de vârstă a fost sub 30 de ani, IT-iștii prezenți având de la 22 până la peste 45 de ani.

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi. Investigația vizează posibile încălcări ale legislației concurențiale, inclusiv stabilirea unor onorarii minime pentru serviciile stomatologice. Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi Inspecțiile inopinate, desfășurate și la Iași, vizează suspiciuni privind restricționarea recrutării personalului între cabinetele stomatologice, ceea ce ar putea duce la împărțirea forței de muncă și impunerea unui salariu minim fix. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Aceste practici ar putea limita concurența în domeniu, afectând atât profesioniștii, cât și pacienții. Dacă se confirmă, măsurile colegiului ar putea bloca mobilitatea specialiștilor, împiedicându-i să obțină oferte mai bune în alte cabinete. Continuarea, în Ziarul de Iași

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump. Jack Smith, procurorul special care investiga tentativele ilegale ale fostului președinte Donald Trump de a anula rezultatele alegerilor din 2020, a anunțat recomandarea de încetare a urmăririlor penale. Decizia vine în contextul în care Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite. Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump Smith a subliniat că această hotărâre se bazează pe o politică veche de peste cinci decenii a Departamentului de Justiție al SUA (DOJ), care prevede că un președinte în exercițiu nu poate fi urmărit penal. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” „Deși cazul actual al unui candidat urmărit penal și apoi ales președinte este fără precedent, această politică se aplică situației de față”, a explicat procurorul special. Un caz fără precedent în istoria politică a SUA Situația lui Donald Trump este unică în istoria SUA: un candidat penal urmărit, care ulterior câștigă alegerile prezidențiale. Conform deliberărilor biroului procurorului special, aplicarea acestei politici a fost considerată cea mai potrivită soluție în contextul actual, consolidând statutul politic al lui Trump ca președinte ales. Impactul deciziei asupra justiției și politicii americane Recomandarea de încetare a urmăririlor penale împotriva lui Donald Trump reflectă nu doar respectarea tradițiilor instituționale, ci și o recalibrare a echilibrului dintre justiție și politică în SUA. Această decizie ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului mandat al lui Trump și asupra modului în care vor fi tratate cazuri similare în viitor.

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală. Polițiștii Capitalei efectuează verificări privind o posibilă încălcare a legii de către europarlamentarul Diana Șoșoacă, după ce aceasta s-ar fi filmat în cabina de votare, potrivit surselor judiciare Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală Conform unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), Secția 6 Poliție a fost sesizată în legătură cu o femeie, europarlamentar, care a realizat un clip video în interiorul cabinei de vot. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica "Astăzi, 24 noiembrie, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 6 Poliţie au fost sesizaţi cu privire la faptul că o femeie, europarlamentar, ar fi realizat un clip video, în interiorul cabinei de votare". Posibile consecințe legale Polițiștii investighează încălcarea normelor prevăzute de Legea nr. 370/2004, care interzice fotografierea sau filmarea buletinului de vot prin orice mijloace. În funcție de concluzii, vor fi dispuse măsurile legale necesare. Clipul live din cabina de vot Europarlamentarul a transmis un clip live pe pagina sa de Facebook, în care apare în cabina de vot cu un buletin de vot pe care a tăiat numele celorlalți candidați la alegerile prezidențiale. Rămâne de văzut ce decizie vor lua autoritățile cu privire la acest incident, care ar putea reprezenta o încălcare a normelor privind secretul votului și desfășurarea procesului electoral.

Georgia respinge investigația internațională privind alegerile (sursa: Facebook/Shalva Papuashvili)
Internațional

Georgia respinge investigația internațională privind alegerile

Georgia respinge investigația internațională privind alegerile. Autoritățile georgiene au respins solicitarea unei investigații internaționale pentru presupusele nereguli în alegerile parlamentare din 26 octombrie, contestate de opoziție. Georgia respinge investigația internațională privind alegerile Președintele parlamentului, Șalva Papuașvili, a declarat că o astfel de anchetă ar pune la îndoială suveranitatea Georgiei, sugerând că țara ar părea controlată din exterior dacă ar accepta o astfel de inițiativă. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Partidul Visul Georgian, condus de premierul Irakli Kobajidze și considerat pro-rus de opoziție, a obținut aproximativ 54% din voturi. Pe de altă parte, blocurile opoziției, care au obținut în total aproape 38%, susțin că rezultatele sunt viciate de fraude și cer fie o investigație internațională, fie organizarea de noi alegeri sub supravegherea unei „administrații internaționale”. Președinta Zurabișvili sprijină diaspora și acuză restricțiile impuse votului extern Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a exprimat regretul că diaspora georgiană nu a avut o participare masivă la vot, spre deosebire de diaspora moldovenească. Ea a subliniat că Republica Moldova a beneficiat de votul din diaspora la alegerile prezidențiale, în timp ce doar 34.000 de georgieni din străinătate au reușit să voteze în alegerile parlamentare. Renumărarea manuală a voturilor și reacția autorităților Comisia Electorală a Georgiei a renumărat manual voturile în 366 de secții pentru a asigura transparența, în baza unei prevederi recente. În 91% dintre secții, rezultatele au rămas aceleași, iar în restul cazurilor au existat modificări „nesemnificative”, conform anunțului comisiei. Acuzațiile privind influența Rusiei și reacția Bruxellesului În campania electorală, premierul Kobajidze a susținut că opoziția pro-europeană ar putea implica Georgia într-un conflict cu Rusia dacă ar prelua puterea. Opoziția acuză Rusia de implicare în procesul electoral, acuzație respinsă de Moscova. Între timp, Bruxellesul și Washingtonul au solicitat investigarea neregulilor semnalate de observatorii internaționali, precizând că aderarea Georgiei la UE rămâne înghețată. Opoziția georgiană a convocat un nou protest în centrul capitalei Tbilisi, unde susținătorii acesteia se vor reuni pentru a manifesta împotriva guvernului și a partidului Visul Georgian, contestând rezultatul alegerilor și cerând o soluționare corectă a acuzațiilor de fraudă.

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene (sursa: Facebook/Nana Malashkhia)
Internațional

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut autorităților electorale din Georgia să investigheze „neregularitățile” din alegerile legislative câștigate de partidul pro-rus de guvernământ. Rezultatele au fost contestate de opoziția pro-europeană, iar Michel a subliniat necesitatea unei analize transparente și independente a acuzațiilor. UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene Charles Michel a solicitat Comisiei Electorale Centrale și altor autorități să își asume responsabilitatea de a investiga prompt și corect toate neregulile raportate. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău El a evidențiat importanța unei abordări serioase în privința acestor acuzații, bazându-se pe evaluările preliminare ale observatorilor internaționali. Situația Georgiei în cadrul reuniunii UE Liderii Uniunii Europene vor discuta despre evoluția relațiilor cu Georgia în cadrul întâlnirii de la Budapesta, programată pentru începutul lunii viitoare. Charles Michel a subliniat că UE dorește angajamentul ferm al Georgiei pe calea integrării europene, un obiectiv pe care țara și l-a asumat în Constituție. Viitorul Georgiei în UE Uniunea Europeană a avertizat că șansele Georgiei de a adera vor depinde de corectitudinea alegerilor recente. Opoziția din Georgia susține că victoria partidului Visul Georgian apropie țara de Moscova și îndepărtează Georgia de parcursul său european, un drum pe care mulți cetățeni îl consideră crucial. Opoziția pro-europeană din Georgia refuză mandatele Primii 20 de candidați ai blocului de opoziție Coaliția pentru Schimbări au renunțat la mandate în Parlamentul Georgiei, protestând împotriva rezultatelor alegerilor recente. Opoziția acuză că acest partid este apropiat de Kremlin, contestând corectitudinea procesului electoral. Contestarea rezultatelor Lidera Coaliției pentru Schimbări, Nana Malashjia, a afirmat că rezultatele alegerilor au fost falsificate și că opoziția nu dorește să legitimeze un proces pe care îl consideră compromis. Cu 11,3% din voturi și 18 locuri obținute, Coaliția decide să renunțe la mandate ca semn de protest. Boicotul Mișcării Naționale Unite și blocul Unitate Partidul Mișcarea Națională Unită, parte a blocului de opoziție Unitate și fondat de fostul președinte Mihail Saakașvili, a anunțat, de asemenea, boicotarea Parlamentului. Lidera partidului, Tinatin Bokuceava, a subliniat că, în absența unei recunoașteri a rezultatelor, opoziția nu va participa la sesiunile parlamentare. Boicoturi și proteste precum în alegerile din 2020 Situația amintește de boicotul și protestele masive din 2020, când opoziția a refuzat să recunoască rezultatele și a organizat manifestații intense în fața Parlamentului, unele devenind violente. Opoziția continuă să conteste legitimitatea rezultatelor și acum. Reacția Visului Georgian și propunerea de excludere a opoziției Secretarul executiv al Visului Georgian, Mamuka Midnaradze, a sugerat că opoziția ar trebui să își retragă listele de la Comisia Electorală Centrală, pentru a permite un Parlament funcțional, fără „sabotaje”. După finalizarea numărării voturilor și anularea rezultatelor unei secții de votare din Marneuli din cauza neregulilor, Visul Georgian își menține majoritatea cu 53,92% din voturi. Restul blocurilor de opoziție au obținut împreună 37,78%, consolidând tensiunile în spațiul politic georgian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră