joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ins

34 articole
Eveniment

Săli de sport și bazine de înot fictive: apar în bazele de date al INS, dar nu există în realitate

Săli de sport și bazine fictive: Institutul Național de Statistică (INS) a reacționat după apariția unor articole care semnalau discrepanțe majore în datele oficiale privind infrastructura sportivă. Săli de sport și bazine fictive Un exemplu este cel al unei comune cu doar 127 de copii, care figurează în statistici cu nouă săli de gimnastică, în timp ce la nivel de județ (Iași) apar bazine de înot inexistente. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili INS a admis existența unor erori în sistem, precizând că mecanismul de verificare nu poate identifica dacă datele raportate sunt plauzibile. În prezent se fac verificări, însă rămâne întrebarea câte alte statistici oficiale ar putea ascunde informații neverosimile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Săli de sport și bazine fictive în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, la fructe au crescut cu 40%

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, iar la fructe au crescut cu 40%, arată datele publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Potrivit INS, prețul la energie electrică a crescut, în iulie 2025, cu 62,97%, față de iulie 2024, urmare a încetării sistemului de plafonare a acestor prețuri.  Inflația în iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, a fost uriașă: 7,8%. Chiar și față de iunie 2025 indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,68%. Un astfel de salt al inflației s-a mai înregistrta doar în aprilie 2022, când inflația lunară a fost de 3,74%.  Pâinea s-a scumpit cu 6,43% într-un an, iar laptele de vacă cu 7,38%. Prețul călătoriilor cu trenul s-a majorat cu 16,92%.  „Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 - 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, spunea ministrul de Finanțe Alexandru Nazare după adoptarea măsurii de creștere a TVA.  „Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Antena 3.

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Foto: Servuspress
Economie

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat

Inflație uriașă în iunie, iar prețurile la fructe proaspete și legume au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 5,7%, scrie INS.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Din datele parțiale publicate de Eurostat, România are cea mai mare inflație din UE. Doar Estonia este aproape, cu o rată de 5,2%. Inflația medie în zona euro este, în iunie 2025, de 2%.  Din aprilie, rata anuală a inflației a crecut constant. Prețul la lapte a crescut cu peste 5%. La cafea, creșterea a fost de 11%.  La o serie de produse alimentare, prețurile au explodat. La fructe proaspete a fost de peste 33%, la legume și conserve de legume a fost peste 11%, iar la ulei peste 9%.

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni Foto: Facebook
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

Creștere economică zero în trimestrul I, anunță INS Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% „În perioada 1.I – 28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I – 29.II.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-3,9%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,6%)”, anunță INS.  Producţia industrială a scăzut din cauza căderilor în trei sectoare: industria prelucrătoare (-4,3%), industria extractivă (-2,9%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%).  Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Inflația a început să crească din nou Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflația a început să crească din nou

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră