sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

478 articole
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”. Pensia nu va putea depăși venitul net din ultima lună

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade Foto: Facebook
Eveniment

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade. Acum zece ani, doar 36% susțineau această măsură

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea site-ul de știri news.ro. Doar 44,7% consideră că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%. Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari Acum zece ani, în 2013, un sondaj INSCOP arăta că 36% dintre cei chestionați considerau că Executivul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, iar majoritatea, de 64%, se opunea unei astfel de măsuri. Grafică: INSCOP/ News.ro „Analiza socio-demografică indică faptul că femeile, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat sunt de părere că «Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade» într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Consideră că «guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade» mai ales: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat”, explică news.ro. Grafica: INSCOP „Statul are datoria să ajute” Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, a crescut numărul celor care cred că statul are datoria să îi ajute indiferent de situaţie, de la 42% la 50%, scăzând toată numărul celor care cred că statul trebuie să ajute doar când au nevoie, de la 58% la 50%. Conform analizei socio-demografice, sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie” mai ales: tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban. Persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Numărul românilor care preferă un loc de muncă bine plătit dar instabil a scăzut uşor în septembrie 2023 comparativ cu februarie 2013, de la 52% şa 51,8%., crescând numărul celor care preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, 48% - 48,2%.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum

Edilul-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan, critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele și impozitele: „Nu e bine că se măresc taxele. Eu cred că statul poate să taie din alte locuri și chiar de la investiții publice, poate chiar să amâne niște investiții publice care în mod clar sunt necesare decât să împovăreze și mai mult mediul de afaceri. Asta este opinia mea ca om de dreapta”. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele El a făcut această afirmație duminică, la emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi 24. În emisiune, el a arătat că, în mandatul său, numărul angajaților Primăriei Municipiului București s-a redus cu circa 4.000, iar 15 companii municipale au fost desființate. De exemplu, la Societatea de Transport București (STB), numărul angajaților a scăzut de la „peste 11.000” la „sub 10.000”. Potrivit lui Nicușor Dan, alte șapte instituții din subordinea PMB urmează să fie desființate. În august 2023, edilul-șef al Capitalei spunea cum vede viitorul companiilor din subordine: „În momentul de faţă sunt zece şi din astea zece probabil că o să rămână vreo şase. Adică nu se pune problema să desfiinţezi STB, Termoenergetica, Trustul de Clădiri cu care faci nişte lucrări. Energetica, tot aşa, face lucrări. Compania de Parcări.. mai e o discuţie. Numai că au fost aşa de multe lucruri de făcut, încât cele care erau cât de cât echilibrate, am păstrat funcţionarea serviciului". Pe de altă parte, el a spus că până în prezent au plecat "cam 80%" dintre angajaţii pe care în timpul campaniei electorale i-a acuzat că fac parte din "caracatiţa" care conducea Primăria Capitalei, în timpul fostei administraţii. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro "Ştiţi că am venit în campanie cu o caracatiţă. Cam 80% au plecat din oameni", a spus Nicuşor Dan, în august 2023.

Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult, promite Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim: Boloș - 83 de lei, purtătorul de cuvânt al Executivului - 181 de lei. Tot azi, Executivul era să scadă, din greșeală, salariul minim din construcții

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim: ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că se va majora cu 83 de lei, în timp ce purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a spus că ar fi vorba de o creștere de 181 de lei. Tot azi, Guvernul a oprit în ultima clipă o ordonanță de urgență prin care salariul minim din construcții și agricultură ar fi scăzut, în loc să crească. Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim „Net, creșterea salariului minim pe economie este de 83 de lei, măsură cuprinsă în programul de guvernare al Coaliției. Este o măsură agreată deci cu siguranță se va pune în aplicare, conform termenului care va fi stabilit în Coaliție”, a afirmat Marcel Boloș, miercuri, la Digi 24. Ce a spus, azi, purtătorul de cuvânt al Executivului, potrivit transcrierii de pe site-ul www.gov.ro: „Reporter: Bună ziua. Vă rog să ne spuneţi ce s-a întâmplat cu salariul minim, care este majorarea netă care se va aplica? Mihai Constantin: Salariul minim a crescut cu 10%, salariul minim brut aflat, garantat în plată, și calculele Ministerului Muncii arată că net asta înseamnă o plată de salariu minim net 2.079 lei, o creștere cu 181 de lei față de prezent. Reporter: Cum s-a ajuns la această majorare, pentru că ministrul finanțelor calculase o majorare de 83 lei? Mihai Constantin: Sunt datele actuale care vin de la Ministerul Muncii, inițiatorul acestui proiect de act normativ. Reporter: Şi ministrul finanțelor, când a vorbit, a anunțat niște cifre greșite? Ce s-a întâmplat? Mihai Constantin: Ministrul finanțelor va da replică dacă îi adresaţi direct întrebarea. Reporter: Cum s-a ajuns la această majorare de 181 lei? Se păstrează facilitățile pentru 200 lei din salariu? Mihai Constantin: Toate aceste detalii sunt în hotărârea de guvern care a trecut prin decizia executivului și vă va fi pusă la dispoziție. Reporter: Şi după ce vor fi eliminate aceste facilități, care va fi majorarea netă pe care o vor...? Mihai Constantin: Toate aceste precizări de detaliu, pe care nu sunt pregătit să le adresez acum, vor fi lămurite când primiți actul aprobat în ședința Executivului de astăzi. Mulțumesc”. Tot azi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul retrage proiectul de ordonanță privind majorarea salariului minim în construcții, pentru unele salarii ar fi scăzut după introducerea contribuțiilor la sănătate.

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor Foto: Facebook
Politică

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor și ar putea lua această măsură la rectificarea bugetară din noiembrie. Citește și: GALERIE FOTO Cine este deputatul Popica, care a plâns după Buzatu: beizadea celebră pentru viața de lux, condamnat penal. Lovitura vieții: căsătoria cu fata „regelui asfaltului” Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, când vor primi poliţiştii majorările salariale promise din vara acestui an, respectiv actualizarea grilei de salarizare după Legea 153. În iunie, Guvernul, pe fondul protestelor din Educație, a promis că va crește salariile polițiștilor, militarilor și angajaților din Sănătate la nivelul maxim pentru 2022. Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor "Evident, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Executivului situaţia este cunoscută şi ce vă pot spune în clipa aceasta este că Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Ministerul de Finanţe faţă de această întârziere de plată şi prima şansă de corectare probabilă a acestei întârzieri este la rectificarea bugetară de anul acesta", a afirmat Constantin. Întrebat dacă până la finalul anului poliţiştii ar trebui să aibă parte de majorări salariale, el a răspuns: "E scenariul care să ia în calcul în clipa asta". Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Acum circa zece zile, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea: „E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu (...) E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”.

Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

GALERIE FOTO Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu de majorare a fiscalității. Nici ministrul de Finanțe, nici premierul n-au venit la conferința de presă

Figuri triste, zâmbete crispate și forțate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu de majorare a fiscalității, arată imaginile agenției Inquam Photos. Spre deosebire de alte ocazii, pe pagina de Facebook și de internet a Guvernului României nu apare obișnuita galerie foto publicată, de obicei, după astfel de evenimente. Marcel Boloș Foto: Inquam / George Călin Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu Nici ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, nici premierul Marcel Ciolacu, n-au venit la conferința de presă de după ședința de guvern. De obicei, miniștrii responsabili de principalele acte legislative promovate de Executiv își susțin proiectele în fața ziariștilor, în briefingul de după reuniunea cabinetului. Azi, după adoptarea așa-numitului proiect de lege privind „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii și asigurarea echității fiscale în România”, doar purtătorul de cuvânt, Mihai Constantin, a vorbit cu presa. Însă nici acesta nu a răspuns la întrebări. Premierul Ciolacu a susținut obișnuitul monolog la deschiderea ședinței de guvern. Cătălin Predoiu Inquam Photos / George Călin Ciolacu se răfuiește cu guvernarea Boc „Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei”, a spus Ciolacu, la începutul ședinței de guvern. Raluca Turcan Foto Inquam/ George Călin Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Azi, Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul pe care Guvernul își va asuma răspunderea, iar ministerul Justiției a formulat un aviz cu nenumărate observații, inclusiv avertismentul că proiectul este neconstituțional. Ședința de guvern la Palatul Victoria din București, 25 septembrie 2023. Inquam Photos / George Călin Ședința de guvern la Palatul Victoria din București, 25 septembrie 2023. Inquam Photos / George Călin

Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul Foto: Facebook
Politică

George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Singura reacție pe care a avut-o Simion după ce Guvernul a pus, azi, în dezbatere proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost să-l invite pe premier la discuții cu grupul parlamentar AUR. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul „Îl chem joi pe Marcel Ciolacu să-şi prezinte măsurile fiscale în faţa parlamentarilor AUR. Şi a agricultorilor, constructorilor şi micilor întreprinzători”, a scris George Simion, marţi pe Facebook. În august, AUR l-a mai invitat pe Ciolacu să discute despre măsurile fiscale. „Noi am depus o propunere în acest sens în mod scris chiar astăzi şi aşteptăm să fim invitaţi la o discuţie să găsim cele mai bune soluţii pentru România, pentru că Guvernul Ciolacu nu guvernează pentru PSD, nu guvernează pentru clienţii lui politici, nu guvernează pentru multinaţionale, guvernează pentru România şi pentru români sau cel puţin asta ar trebui să facă”, afirma, la 8 august, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu. În urmă cu o lună, la 23 august, AUR susținea că va depune o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe majorarea fiscalității, dar acum Simion nu a mai amintit de acea amenințare. De altfel, AUR a spus deja că susține unele măsuri de majorare a fiscalității. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Impozitarea multinaționalelor trebuia făcută de mult timp de către Marcel Ciolacu, care a promis asta. Impozitarea cu 1% a multinaționalelor. Vrem șanse egale pentru antreprenorii români! Avem lista – sunt cei care ne taie pădurile, companiile austriece, cei care ne fac drumurile, companii de asigurări, companiile de telefonie! Multe dintre hypermarketuri. Peste 150 de companii”, afirma George Simion, la 12 august.

Guvernul taie mai mult de la cultură, mai puțin de la sport Foto: Antena Sport
Economie

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-ș cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea, se prevede în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro „Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu”, se arată în proiect. Printre instituțiile subordonate Legislativului se află cele cu salariile cele mai scandaloase, iar unele din ele sunt marcate de scandaluri publice și ineficiență: BNR, ASF, ANRE - care controlează sectorul energetic - sau CNA. Dacă mașinile achiziționate nu reduc poluarea, valoarea lor poate fi de 30.000 de euro, în cazul acestor instituții. De această excepție pot beneficia și societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat. Restul instituțiilor de stat trebuie să cumpere mașini care costă cel mult 23.000 de euro, cu tot cu TVA, dar și aici apare o excepție, dacă autoturismele sunt cumpărate din fonduri europene. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe „Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile”.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe. Noul împrumut, dezvăluit de Bloomberg, în timp ce ministerul de Finanțe și Guvernul nu comunică nimic oficial

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat: reformele PNRR, abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Politică

Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru

Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, desființează pachetul fiscal pregătit de Executiv. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Într-un comentariu publicat, azi, pe blogul său, Croitoru apreciază că mesajul acestor măsuri fiscale este „disprețul față de libera întreprindere”. El a scris că un alt mesaj pare a fi adresat electoratului care se bucură când „moare capra vecinului”. Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii Iată principalele remarci făcute de Croitoru, în articolul „Șoaptele unor măsuri fiscale”: „Când vezi că veniturile pe care le-ar aduce unele măsuri sunt neglijabile, ajungi la întrebările de mai sus referitoare la dezaprobarea, disprețul sau agresivitatea pe care le conțin măsurile fiscale față de afacerile private” „Percepția referitoare la ceea ce ghidează elita conducătoare în elaborarea lor este/ar putea fi dezaprobarea și, uneori, disprețul sau agresivitatea față de libera întreprindere.” „Impozitarea suplimentară a celor care dețin imobile a căror valoare cumulată este mai mare de 500 de mii de euro (...) mesajul ar lua forma «îi vom impozita suplimentar pe cei ce dețin acele imobile pentru că, deși nu vom avea prea multe venituri în plus, vom câștiga electoral, pentru că știm că proverbul „să moară și capra vecinului” funcționează în România»”. „Ceea ce contează este faptul că evazioniștii care câștigă lupta nu pierd atunci când se aplică impozitarea ghidată de dezaprobarea menționată mai sus față de afacerile oneste prin impozitarea proprietăților care cumulat depășesc 500 de mii euro, a mașinilor mai scumpe de 75 de mii de euro etc., pentru a da exemplele ce par că vor deveni realitate în curând. Pare că, pentru cea mai mare parte, evazioniștii sunt protejați”. „Nu știu dacă evazioniștii sunt sistematic protejați și de aceea nu afirm acest lucru”. „Ceea ce face elita conducătoare prin tipul de măsuri de genul celor descrise mai sus cu referire la cele două mesaje – un fapt evident pentru oricine dorește să observe – este să întrețină, conștient sau nu, visul socialist. Acest vis este ca toți să fie egali” Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Lucian Croitoru amintește, aparent tangențial, faptul că corupția pare să fi crescut în România: „ În România, oricâtă satisfacție ar aduce moartea caprei vecinului, ea nu poate să-i împiedice pe cei mai mulți să vadă că evaziunea încă este relativ mare și, poate, tolerată, ceea face ca în societate să se acumuleze mult dispreț față de cei care beneficiază de ea, iar experții și conducătorii afacerilor să aibă percepția că nivelul corupției în sectorul public este înalt (așa cum se menționează în „2023 Rule of Law Report”, Commission Staff Working Document, European Commission)”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră