sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

478 articole
Politică

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani, arată datele de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta publică, anual, un așa numit „program al achizițiilor publice”. Masa și cazarea demnitarilor, plus transportul pentru o parte din aceștia, de la Palatul Victoria sunt asigurate de regia protocolului de stat, RAAPPS. SGG contractează serviciile cu RAAPPS fără nici o licitație, direct de la această regie. Citește și: Plățile imense pe care guvernul Ciolacu le face pentru transportul angajaților de la Palatul Victoria. Cheltuielile din 2024, cu 25% mai mari ca în 2023 Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Datele publice arată că așa-numitele cheltuieli cu „servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS permenent (în case de oaspeți)” au explodat în 2023 și 2024, față de 2022 și 2021. Și așa numitele contracte pentru „servicii de masă în restaurante și mese oficiale, tratații evenimente, tratații în saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masă pentru ședințele de guvern” s-au majorat mult peste rata inflației, majorându-se de circa cinci ori din 2021 în 2024. Datele SGG arată că, în 2024, se vor cheltui 115,45 milioane de lei pentru cazarea ștabilor de la Guvern, adică peste 23 de milioane de euro. Contracte SGG 2024 pentru cazare și mese În 2023, contractul cu RAAPPS era de doar 100 de milioane de lei, respectiv circa 20 de milioane de euro. Aceste cheltuieli au crescut, de la an la an, cu 15%, mult peste rata inflației. Contracte SGG cazare și masă în 2022 În 2022 însă, contractul era de numai 13,6 milioane de lei, respectiv 2,5 milioane de euro. Din 2022 în 2024, costurile s-au majorat inexplicabil de aproape nouă ori, respectiv 900%. Contracte SGG cazare și masă 2022 În 2021 - când încă erau în vigoare restricțiile impuse de pandemie - cazarea demnitarilor la vilele RAAPPS a fost de 3,8 milioande lei, puțin peste 750.000 euro. Contractul pentru mesele demnitarilor, inclusiv cele de la ședințele de guvern, va fi, în 2024, de 2,5 milioane de lei, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arată că Executivul cheltuie 2.000 de euro pe zi lucrătoare pentru mesele demnitarilor. În 2023 aloca doar două milioane de lei, deci creșterea de la an la an a fost de 25%. În 2022, aceste contracte au fost de 1,6 milioane de lei - majorare tot de 25%, iar în 2021 de 577.000 de lei.

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Foto: Facebook
Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Șpagă electorală: guvernul mărește cu 10% salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. Bonus: se vor deconta ochelarii bugetarilor

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Împrumuturile statului au explodat Foto: Facebook
Economie

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a împrumutat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022, arată datele Ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, ministerul condus de Marcel Boloș a contractat, până la 25 aprilie 2024, împrumuturi interne și externe în valoare de 89,5 miliarde de lei, dintre care 46,9 miliarde de lei, 4,6 miliarde de euro și patru miliarde de dolari. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Spitalul construit de ONG-ul Dăruiește Viața pentru copiii bolnavi de cancer a costat circa 50 de milioane de euro și se poate estima că împrumuturile făcute în 2024 de Guvern, pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, vor fi cam cât 100 de astfel de spitale. Împrumuturile statului au explodat În 2022, guvernul s-a împrumutat cu doar 151 miliarde de lei, în total. Teoretic, în nici patru luni din 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat cât guvernul Ciucă în șapte luni. În 2023, împrumuturile în lei, euro și dolari, au fost echivalentul a 203,8 milioane de lei. Dacă ritmul împrumuturilor din primele patru luni din 2024 se menține, guvernul Ciolacu se va împrumuta în acest an cu circa 270 de miliarde de lei, adică echivalentul a 54 de miliarde de euro. Datoria publică guvernamentală a sărit în acest an de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală – calculată conform metodologiei UE – a fost în luna februarie de 52,4% din PIB. Potrivit Legii responsabilității fiscal bugetare, la depășirea pragului din 50% din PIB datorie, guvernul ar fi trebuit să anunțe la acel moment un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească orice creșteri de cheltuieli bugetare.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50%

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan: Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”, a arătat, azi, pe Facebook, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă El a răspuns astfel atacurilor împotriva sa legate de faptul că a stabilizat situația financiară a Bucureștiului, după ce Gabriela Firea a lăsat orașul, potrivit propriilor ei declarații, în faliment. Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni „Urmare a deciziei guvernului, aprobată de parlament, în primele 5 luni din 2024 am primit de la stat, din impozitele pe salarii ale bucureștenilor, cu 500 de milioane de lei (cu 20%) mai puțin decât în primele 5 luni din 2023. Adică guvernul a luat de la noi și a dus în marea gaură a bugetului național. În ritmul acesta vom primi în 2024 cu 1,2 miliarde de lei mai puțin decât în 2023. 1,2 miliarde de lei înseamnă 100 de tramvaie sau 800 de autobuze electrice”, a scris Nicușor Dan. Agenția de rating Fitch a lăudat, la 13 aprilie, administrația Bucureștiului, arătând că orașul pune în aplicare „un plan ambițios de investiții”. „Credem că Bucureștiul are mult mai multă flexibilitate decât alte municipalități cotate din România pentru a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor”, a arătat Fitch. Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României.

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane Foto: Facebook
Politică

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane, deși propriile estimări arată că nu mai sunt bani de pensii și salarii

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane, deși propriile estimări de acum circa o săptămână arată că nu mai sunt bani de pensii și salarii. Doar pentru plata pensiilor majorate din septembrie din buget lipsesc circa 10 miliarde de lei. Citește și: Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane „Avem şi două proiecte majore în domeniul sportului, prin care onorăm doi mari sportivi ai ţării şi îi mulţumesc lui Gică Popescu, cu care m-am sfătuit în această privinţă. Primul este stadionul ce poartă numele marelui nostru fotbalist Gheorghe Hagi, la Constanţa. Este un proiect de aproape 100 de milioane de euro, cu 18.000 de locuri. Al doilea este Stadionul «Nicolae Dobrin», în cinstea acestui fotbalist român de excepţie. Stadionul din Piteşti va costa circa 75 de milioane de euro şi va avea 15.200 de locuri", a precizat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern. Executivul s-a reunit marţi în ultima şedinţă dinaintea mini-vacanţei de Paşti. Guvernul a rămas însă ără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern din 25 aprilie. „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”, se arăta în memorandum.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

DOCUMENT Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Eșec major al Guvernului: Spitalul Regional de Urgență din Iași are finanțare de doar 11% din fonduri europene, 89% din bani vin de la stat și din credite externe

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan, atac surprinzător la Guvern Foto: Facebook
Politică

Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a lansat, azi, atac surprinzător la Guvern: „Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”. El a vorbit la „Evenimentul special organizat de Profit.ro”. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Bolojan a desființat și așa-zisele investiții ale statului. Bolojan, atac surprinzător la Guvern „Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori şi, deşi la vremea respectivă am atras atenţia că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcţie de numărul de locuitori, nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, citat de news.ro. Acesta a oferit şi exemple de investiţii ineficiente. Canalizare în sate depopulate ”Avem, în zona de rural, investiţii în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe cu 1-2 consumatori. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută (...) Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus preşedintele CJ Bihor. El adăugat că, dacă se va face vreodată o analiză a investiţiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari. Blocuri ANL goale „Gândiţi-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unităţi administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuinţă nouă, unde avem o rată a natalităţii foarte scăzută şi blocurile ANL sunt goale de câţiva ani de zile. Am reabilitat şcoli prin PNRR şi se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienţei energetice, vor fi dotate cu tabla electronică, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunităţi nu mai sunt copii care să frecventeze acele şcoli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan. El a afirmat şi că politicile publice centrale faţă de administraţia locală sunt greşite. Guvernul se teme să deranjeze primăriile falite ”De 20 de ani, în general, sunt greşite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele, poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficienţa vechii administraţii, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan. El a adăugat că existenţa hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte mulţi primari să creeze nişte deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern. „Un lup singuratic” ”Avem un nivel de impozitare care, din toate analizele, impozitele pe proprietate sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ş.a.m.d., şi de foarte mulţi ani există un joc între autorităţile locale şi Guvern. Guvernul creează spaţii ca autorităţile locale să le majoreze, bineînţeles că nu există nici o tendinţă de a le majora, dar în acelaşi timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajaţi, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelaţie, cu siguranţă administraţia locală şi-ar mai ajusta cheltuielile, ori şi-ar creşte impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelaţie, dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.

Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10%, dar nu este o problemă: premierul circulă cu mașină electrică Foto: Facebook
Economie

Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei

Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni, arată o monitorizare realizată de site-ul peco-online.ro. Potrivit aceste monitorizări, la 6 ianuarie, un litru de benzină costa 6,72 de lei, iar la 4 aprilie ajunsese la 7,24 lei. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% La 30 decembrie 2023, benzina era doar 6,52 lei/litru. Însă, potrivit site-ului economica.net, care urmărește prețurile la benzină stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București, azi, 5 aprilie 2024, benzina sărise la 7,26 lei. Prețul unui litru de motorină standard ajunsese la 7,47 lei/litru. Grafic: peco-online.ro „Carburanții se vor mai scumpi încă o dată, la jumătatea anului, pentru că, în acest an, acciza la carburanți crește în două etape, la 1 ianuarie și la 1 iulie. Scumpirea de la 1 iulie, cauzată exclusiv de creșterea accizei (incluzând și TVA aferentă), va fi de 43 de bani pe litrul de benzină și de circa 40 de bani pe litrul de motorină”, arată economica.net. Accizele au crescut și la început de an. „La nivelul întregului an, strict din creșterea de acciză, benzina va fi așadar mai scumpă cu 72 de bani pe litru, iar motorina cu 66 de bani pe litru. La nivelurile actuale de preț, de circa 6,5 lei pe litru la benzină și de circa 7 lei pe litru la motorină scumpirea, provenită exclsuiv din plusul de taxare al statului este de 11% la benzină și de circa 9,4% la motorină”, scria tot Economica. Aceste creșteri de prețuri sunt rezultatul unei ordonanțe de urgență din decembrie 2023.

Guvernul investește masiv în stadioane Foto: GSP
Eveniment

În timp ce spitalele de stat se prăbușesc, Guvernul investește masiv în stadioane: 854 milioane lei doar pentru Dinamo. Sunt șapte proiecte în lucru, în sumă de 620 milioane EUR

În timp ce spitalele de stat se prăbușesc sau nu au bani de medicamente, Guvernul investește masiv în stadioane: joi, executivul condus de Marcel Ciolacu a alocat 854 milioane lei doar pentru Dinamo. Însă, în acest moment, sunt șapte proiecte în lucru, în valoare totală de 620 milioane euro. Citește și: Cum se îngrașă porcul electoral în ajun: primarul de Iași vrea să facă un credit pentru un stadion de 400 de milioane de lei Guvernul investește masiv în stadioane Un raport al Curții de Conturi arăta că majoritatea spitalelor publice din România funcționează în clădiri construite între anii 1900 și 1970, ceea ce reprezintă un factor de risc major. Alte zeci de spitale dețin clădiri care au fost construite chiar înainte de anul 1900. Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic. Însă, Guvernul a alocat, joi, circa 171 de milioane pentru un nou stadion de stat, al clublui Dinamo, cu 25.059 de locuri. Prin proiect se prevede și realizarea unui spațiu expozițional care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului Dinamo. În prezent, statul mai finanțează stadioane la Oradea și Constanța, în valoare de circa 100 de milioane de euro, la Timișoara (122 de milioane de euro), la Hunedoara și Târgoviște, unde costurile se ridică la 65 de milioane de euro pe fiecare obiectiv, arată datele Digi 24. Însă contractul pentru construirea stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța nu a fost încă semnat din lipsă de fonduri, a anunțat Compania Națională de Investiții (CNI). Până în 2021, guvernele cheltuiseră 1,3 miliarde de lei pe stadioane, fără costurile Arenei Naționale, finalizată în 2011 la un cost estimat de 235 de milioane de euro.

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februari: cresc funcțiile de conducere, liber la angajări la stat

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei. Consiliul Județean speră ca Guvernul să salveze spitalul

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 - analiză ZF. În acest timp, PIB-ul s-a dublat

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră