sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

340 articole
Eveniment

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați. Guvernul va aloca fonduri din Fondul de Intervenţii pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a ajuta la refacerea caselor şi a vieţilor afectate de inundaţiile care au lovit Galaţiul, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați "Ne-am angajat să folosim toate resursele disponibile şi, de aceea, vom aloca fonduri din Fondul de Intervenţii pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a ajuta la refacerea caselor şi a vieţilor", a scris duminică ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse "Fiecare persoană va avea parte de sprijinul nostru, astfel încât toţi să-şi poată regăsi pacea şi stabilitatea de dinainte de acest dezastru", a adăugat acesta. Potrivit ministrului, cei afectaţi de inundaţii nu vor fi lăsaţi să înfrunte această pierdere singuri. "Nu va fi uşor, dar vom fi alături de voi la fiecare pas. Nimeni nu va fi lăsat în urmă", a mai arătat Marcel Boloş. Șase persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor care s-au produs în ultimele zile în judeţul Galaţi.

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați (sursa: Facebook/Ministrul Mediului - România)
CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România Foto: Twitter
Politică

Guvernul CSAT, vinovate dronele rusești se plimbă prin România

Kelemen Hunor confirmă că Guvernul și CSAT sunt vinovate că dronele rusești se plimbă prin România: „Se face în câteva zile”, a arătat el. Liderul UDMR a arătat că legislația trebuia schimbată de acum un an, dar cei responsabili - Guvernul și CSAT - ar trebui întrebați de ce nu au făcut-o. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România „Nu e prima dată când intră în spaţiul aerian românesc o dronă dinspre Ucraina, Marea Neagră, dinspre acest spaţiu care este în conflict şi nu s-a modificat legea, trebuie o bază legislativă. Eu nu ştiu de ce nu au venit, fiindcă de un an de zile este o chestiune care se ştie, doar Guvernul, CSAT-ul puteau să vină cu un proiect de lege, altcineva, în acest caz, chiar dacă are drept de iniţiativă, nu are informaţiile necesare. De ce nu au făcut-o, trebuie să îi întrebaţi pe ei, dar e necesar aşa ceva”, a spus Kelemen Hunor la Digi 24, citat de news.ro. „Dacă e un accident, fiindcă s-ar putea să fie un accident, atunci te comporţi altfel. Dar cel mai important lucru pentru un preşedinte sau un om politic la vârful statului, premier, şef al Apărării, dar vorbim aici de preşedinte, pentru că el este şeful Forţelor Armate, să aibă posibilitatea, dorinţa, capacitatea de a asigura siguranţa cetăţenilor. Nu există o sarcină mai importantă decât securitatea oamenilor şi acest lucru trebuie făcut. Dacă trebuie dobărâtă drona, după analiza foarte rapidă a specialiştilor, trebuie dat ordinul de a doborî o astfel de dronă”, a completat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că e nevoie şi de o înţelegere cu Ucraina, pentru că şi pentru ei şi pentru noi este important. ”Aceste chestiuni trebuiau rezolvate de mult timp, nu e ceva complicat. Într-o astfel de situaţie, când ai război lângă tine, se face în câteva zile. Aranjamentul cu Ucraina, modificarea legislaţiei. S-a făcut sesiune extraordinară în vară, se poate convoca comisia, oamenii vin, deputaţii vin, dar iniţiativa trebuie să vină dinspre Executiv şi în primul rând dinspre preşedinte, prin Executiv. Eu nu am auzit de o astfel de iniţiativă, deşi nu e primul caz”, a mai spus Kelemen Hunor.

Consilierul lui Ciolacu, Victor Ponta, face praf măsurile Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului

Victor Ponta, consilierul onorific al lui Marcel Ciolacu, face praf măsurile economice ale Guvernului: „Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp?”, a spus fostul premier la Prima TV. Citește și: Ciucă i-a vorbit premierului grec, Mitsotakis, despre titlul romanului lui Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” El a criticat și deficitul uriaș al bugetului de stat. Ponta este consilier onorific al premierului Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului „Domnule, deci dăm o amnistie fiscală, cine îşi plăteşte datoriile îi dăm nu ştiu ce, sună bine, am încercat-o şi eu. De-aia zic că eu am mai fost pe drumurile astea. Nu a funcţionat si nu va funcţiona nici acum. Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp? Tu la fel? Asta e prima reacţie a celor care plătesc şi e o reacţie normală. Păi stai, mă, nu mai plătesc nici eu, mai aştept următoarea, când vor fi alegeri din nou. Ăia care n-au plătit de principiu, ori sunt firme care nu mai există sau oricum s-au închis, ori sunt oameni care chiar n-au bani”, a spus Ponta, citat de news.ro. „În anul 2015, când am redus TVA, taxe, mă rog, am făcut deficit pe tot anul 10 miliarde de lei şi că acum pe lună este deficitul 10 miliarde, deci de 12 ori mai mult. Atenţie, anul viitor apare legea pensiilor care e în vigoare, care are un impact de 30 de miliarde. Trebuie plătite salariile la judecători, procurori (...) trebuie plătite compensările la energie”, a mai declarat Victor Ponta, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV. El a arătat că, deși s-au alocat mai multe resurse pentru Sănătate și Educație, iar salariile au crescut, serviciile oferite nu-i mulțumesc pe contribuabili. „Deci numai pe zona de dobânzi să plăteşti miliarde de euro în fiecare an, miliarde de euro care ar trebui să meargă la altceva. La infrastructură, la educaţie, la sănătate. Faptul că, cu cât bagi bani mai mulţi pe sănătate, pe educaţie, rezultatele-s mai proaste, oamenii-s mai bine plătiţi şi totuşi serviciul public...Oamenii sunt mai nemulţumiţi ca înainte”, a afirmat fostul premier PSD.

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare Foto: Facebook CSM
Politică

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc birourile de votare

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare: un procuror sau un judecător care conduce o astfel de secție poate ajunge la un venit de peste 50.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024. Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare O primă tentație a venit prin majorarea indemnzației de 190 de lei, oferită președinților secțiilor de votare la alegerile din 2020, la 330 de lei în 2024. Însă magistrații s-au năpustit asupra acestor sinecuri fiindcă, pe lângă indemnizația zilnică și o diurnă de 35 de lei, ar trebui să primească și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare. În consecință, un magistrat - judecător sau procuror - care conduce o secție de votare primește 330 lei pe zi (impozabili cu 10%), plus diurna de 35 de lei (neimpozabilă), plus diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară. La tribunalul Dâmbovița, de exemplu, lista privind transparența salarială arăta că judecătorii luau, în medie, cu sporuri, circa 26-27.000 de lei pe lună. În consecință, diurna ar fi de 520-540 lei pe zi. Dacă se iau în considerare 60 de zile de activitate a unui președinte de secție de votare, acesta ar beneficia de peste 50.000 de lei: 60 X (300+35+530) = 51.900 de lei. Pe lună, un magistrat rămâne cu circa 26.000 de lei, care se adaugă la salariul de 20-25.000 de lei, net, la nivelul instanțelor inferioare. Aceste venituri uriașe explică de ce, la alegerile locale și pentru Parlamentul European, magistrații s-au înghesuit să conducă birouri de votare. Potrivit Bihoreanul, după alegeri, ICCJ și Parchetul General ar fi dorit să limiteze plata indemnizației de detașare la cei șapte judecători din Biroul Electoral Central și cei trei din Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, considerați „detașați”, nu și la cei din birourile județene ori locale. Însă nu este clar dacă plățile efective s-au făcut, dacă magistrații au acceptat să piardă bani sau au dat statul în judecată.

Proiect de OUG privind amnistia fiscală (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Proiect de OUG privind amnistia fiscală

Proiect de OUG privind amnistia fiscală. Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă privind amnistia pentru firme şi persoane fizice. Proiect de OUG privind amnistia fiscală Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicat marţi în consultare de Ministerul Finanţelor. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierConform proiectului, persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la 31 august 2024 ar putea beneficia de anularea unei părţi din acestea, precum şi de anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale restante la data menţionată. Agenda executivului Executivul are pe agendă proiectul de lege pentru modificarea şi completarea literei B din anexa nr. 2 la Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, în vederea transpunerii unor directive europene. Guvernul are în vedere şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici la mai multe obiective de investiţii printre care: "Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre", "Nod rutier A3 (km 39+940) - DN 1P (Spinuş)", judeţul Bihor, "Nod rutier A1 (km 326+155) - DJ 704 (Cugir)", judeţul Alba, "Nod rutier A1 (km 528+509) - DJ 682G (Cruceni)", judeţul Arad, precum şi "Remodelarea, consolidarea şi supraetajarea sălii Omnia pentru conversia în Centrul Naţional al Dansului Bucureşti". Pe ordinea de zi a şedinţei se mai află aprobarea nivelului cotizaţiilor şi taxei pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, în anul 2024, precum şi acceptarea de către statul român a donaţiei unor bunuri mobile, ca operaţiune compensatorie, din partea Harris Global Communications Inc şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a acestor bunuri. De asemenea, Executivul urmează să modifice şi completeze Hotărârea Guvernului nr. 616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului "Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului", desfăşurat în perioada 2015 - 2025. Fundaţia "Varlaam Mitropolitul", utilitate publică Guvernul mai are pe agendă recunoaşterea Fundaţiei "Varlaam Mitropolitul" ca fiind de utilitate publică. Executivul urmează să aprobe modificarea repartizării sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici. Conform proiectului de hotărâre, este vorba despre suma de 308.442.366,24 lei, care va fi repartizată, în acest sens, bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective. Guvernul mai are pe ordinea de zi aprobarea finanţării proiectelor de reabilitare şi/sau extindere a reţelei naţionale de transport al gazelor naturale aparţinând Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - SA, precum şi modificarea şi completarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Executivul are în analiză, în şedinţa de miercuri, proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, a celui privind modificarea şi completarea Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. Pe ordinea de zi se află şi mai multe memorandumuri, printre care cele referitoare la aprobarea transmiterii către statele terţe a proiectului de text cadru pentru iniţierea negocierilor în vederea modificării Acordurilor bilaterale de scutire de vize pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu/oficiale, pe care România le are încheiate cu anumite state terţe, respectiv pentru convenirea altor facilităţi în materie de vize, la încheierea Parteneriatului Cadru privind Protecţia Copilului (CPCP) între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, precum şi la aprobarea poziţiei României în legătură cu propunerea de modificare a Statutului Băncii Europene de Investiţii, în conformitate cu Articolul 308 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi-a prezentat demisia miercuri, a anunţat preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk. Ucraina: Ministrul de externe a demisionat Stefanciuk a declarat că demisia urmează să fie discutată de legiuitori în curând, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că au loc schimbări în guvern pentru a consolida şi obţine rezultatele dorite de Ucraina. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierCel puţin şase responsabili politici ucraineni, printre care miniştri, şi-au prezentat marţi demisia, iar un consilier prezidenţial a fost demis înainte de anunţul unei remanieri majore a guvernului după doi ani şi jumătate de război cu Rusia. Mai mulţi miniştri şi-au prezentat deja demisiile marţi seară, în special cei ai industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ

Ucraina trei miniştri au prezentat demisiile (sursa: Facebook/Денис Шмигаль)
Internațional

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile. Preşedintele parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a anunţat marţi că trei miniştri au demisionat din guvernul Ucrainei. Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile Şi-au anunţat intenţia de a se retrage din executivul condus de premierul Denis Şmihal titularii portofoliilor industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier După câteva săptămâni de discuţii privind o remaniere guvernamentală, parlamentarii vor lua în considerare cele trei demisii, a declarat Stefanciuk. "Voi continua să lucrez în domeniul apărării, dar într-un alt rol", a scris Kamişin pe Telegram, confirmând că a demisionat. Ministrul în vârstă de 40 de ani a fost numit în martie 2023 şi a condus eforturile Ucrainei de a accelera producţia pentru apărare, de la drone de atac la rachete cu rază lungă de acţiune, folosite de Ucraina pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi superiori numeric şi mai bine înarmaţi. Kamișin, un manager eficient În primul an după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Kamişin şi-a construit o imagine de manager eficient pe timp de război, ca şef al căilor ferate naţionale, vitale din punct de vedere logistic atât pentru forţele armate, cât şi pentru civili. Parlamentarii şi analiştii politici ucraineni se aşteptau la schimbări importante în guvern încă de la începutul verii. Demisiile celor trei miniştri sporesc incertitudinile din jurul executivului, în care cel puţin alte cinci portofolii sunt vacante după demiterile de anul acesta, menţionează agenţia. Preşedintele Volodimir Zelenski şi echipa sa politică ar putea să numească acum alţi titulari în funcţiile respective, pentru a readuce ordinea înainte de vizita în SUA programată luna aceasta în vederea participării la Adunarea Generală a ONU. Săptămâna trecută, liderul de la Kiev afirmase că speră să se întâlnească şi cu preşedintele american Joe Biden şi cu posibilii succesori ai acestuia - vicepreşedinta Kamala Harris, democrată, respectiv republicanul Donald Trump - pentru a le prezenta un "plan pentru victorie" care ar obliga Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Vizele pentru SUA, șanse pentru România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Vizele pentru SUA, șanse pentru România

Vizele pentru SUA, șanse pentru România. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a reluat apelul la cetăţenii români de a-şi reînnoi vizele de tip B1 sau B2 pentru SUA sau de aplica pentru vize, precizând că acest lucru este util pentru acceptarea României în programul „Visa Waiver”. Vizele pentru SUA, șanse pentru România „Guvernul României, apropo de campania «Visa Waiver», a lansat un site, pe care vă invităm din nou să-l vizitaţi - se numeşte calificamromania.ro - care este parte componentă a campaniei de informare pentru a aduce cetăţenilor români beneficiile programului «Visa Waiver» al Statelor Unite ale Americii”, a afirmat Mihai Constantin, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Constantin a adăugat: „Îndemnul, îl repet, este de a aplica până pe 30 septembrie pentru reînnoirea vizei de tip B1 sau B2 sau pentru eliberarea unei vize B1 sau B2, dacă deţineţi deja orice alt tip de viză americană. După data de 30 septembrie Departamentul de Stat american va declanşa evaluarea ratelor de refuz pentru toate statele deja incluse în 'Visa Waiver' sau în curs de aderare, precum este ţara noastră, iar această evaluare este ultimul criteriu tehnic pentru ca românii să poată călători în Statele Unite fără viză cât mai curând posibil.” El a mulţumit şi în numele Guvernului românilor care au aplicat deja la vizele pentru SUA şi au înţeles, astfel, importanţa acestei campanii. Promovarea României Totodată, Constantin a menţionat că reprezentanţii Cancelariei prim-ministrului au depus la CNA o solicitare pentru ca videoclipul de promovare a campaniei "CalificămRomânia", realizat de Guvern, să fie prezentat de televiziuni şi radiouri la orele serii, în orele prim-time, pentru a avea o audienţă mai mare. " O recomandare CNA încă în funcţiune îndeamnă televiziunile şi radiourile să promoveze acest videoclip, dar Cancelaria prim-ministrului a depus o nouă solicitare către Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru ca în perioada 1-15 septembrie videoclipul pe care l-am menţionat să fie difuzat inclusiv sau preponderent în orele serii, orele prime-time, aşa-numite, pentru a avea o audienţă cât mai mare. Mulţumim anticipat radiourilor şi televiziunilor care vor răspunde acestei solicitări din partea noastră. Şi vreau să vă şi readuc aminte despre impactul potenţial al acestui videoclip (...), un videoclip pe care l-am dori promovat cât de intens se poate de către mass-media româneşti pentru a califica România în programul Visa Waiver, de care urmează să beneficiem mulţi ani de acum înainte", a declarat Constantin.

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția pentru Sport îi primea din taxele pe țigări Foto: Stiri Muntenia
Eveniment

Ciolacu confiște banii Agenția Sport îi primea din taxele pe țigări

Disperat, guvernul Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția Națională pentru Sport (ANS) îi primea din taxele pe țigări și băuturi alcoolice. Potrivit unui proiect de ordonanță, „pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării deficitului bugetar”, cota de 1% din taxele și accizele pe țigări și băuturi alcoolice care până acum era dirijată către ANS se virează la bugetul de stat. ANS este condusă de Elisabeta Lipă, recent promovată vicepreședinte al PSD. Citește și: Pensionar PSD cu Mercedes are trei pensii speciale și indemnizație de revoluționar. A fost prins că și-a majorat ilegal salariul de la stat Proiectul ordonanței a fost publicat de Știri pe surse, un site controlat de soțul unei deputate PSD. Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția pentru Sport îi primea din taxele pe țigări Mai mult, Guvernul confiscă toate sumele încasate astfel de ANS după 2018. Măsura vine după ce, la Olimpiada de la Paris, mai mulți sportivi s-au plâns de sumele mici alocare sportului. „Este nevoie de bani investiți în sport, bani investiți cu cap la noi în țară" a declarat, potrivit News.ro, David Popovici, la revenirea de la olimpiadă. Ordonanța mai prevede că drepturile salariale câștigate după 2018, în instanță, de magistrați, se vor plăti eșalonat între 2025 și 2029, actualizate cu rata inflației. Însă ordonanța nu poate împedica magistrați care au câștigataceste suplimente salariale să ceară, tot în instanță, dobânzi penalizatoare. DeFapt.ro a scris în august 2024 că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai erau de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Potrivit proiectului de ordonanță, începând cu data de 1 octombrie 2024, sumele reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat vor fi virate în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile de la această solicitare.

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Foto: Facebook COSR
Eveniment

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici: pompează aproape 100 de milioane de euro în încă un stadion de fotbal, de data aceasta la Oradea. Săptămâna trecută a demarat un proiect identic la Timișoara, în valoare de circa 115 milioane de euro. Citește și: Firea, umilință maximă în fața lui Ciolacu, deși vrea să o epureze: avalanșă de postări în care susține candidatura liderului la președinție „Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, spunea înotătorul David Popovici la 1 august. Întrebat despre mesajul lui David Popovici pentru politicienii care nu investesc în sport, Sorin Grindeanu a răspuns pentru Digi24 : „Eu știu că în București sunt totuși bazine. Sunt. E și la Dinamo, e și la Lia Manoliu, din câte știu, e și la Otopeni. (…) E nevoie de investiții, e adevărat, în continuare și în celelalte orașe din țară”. Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Așa-numitul „Complex Sportiv - Obiectiv 1, municipiul Oradea, str. Făgăraşului nr. 2, judeţul Bihor”, a cărui construcție a fost aprobată azi de cabinetul Ciolacu, va include un stadion de fotbal care are o suprafaţă de 13.000 mp şi o capacitate de 16.291 locuri. Valoarea lucrării este de 472.915.000 lei. Până și la Lerești, în Argeș, se pregătește construirea unui stadion de două milioane de lei, tot prin Compania Națională de Investiții. „Medaliile aș vrea să însemne mai multă atenție către sport. Nu doar către înot, dar fără sport nu prea avem cum să evoluăm așa mult. Sigur, avem destul de multe probleme la noi în țară, dar faptul că se investește prea puțin în sport este una dintre ele. Sportul poate fi cel mai bun ambasador al țării. Oamenii care sunt la conducere știu treaba asta. Trebuie să punem cu adevărat presiune. (...) Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu Patinoarul, cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, a spus David Popovici la 1 august.

Guvernul, încă un stadion, nu bazin (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Guvernul, încă un stadion, nu bazin

Guvernul, încă un stadion, nu bazin. Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor şi preşedinte ales al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alfred Simonis, a declarat că Guvernul va emite în şedinţa de miercuri hotărârea de demolare a vechiului Stadion "Dan Păltinişanu" din Timişoara, în locul căruia se va construi altul nou. Guvernul, încă un stadion, nu bazin Vechiul Stadion "Dan Păltinişanu" a rămas în picioare, deşi ar fi trebuit demolat în urmă cu doi ani, pentru a se construi altul în loc, întrucât a întârziat finalizarea studiului de fezabilitate pentru viitoarea investiţie. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne "Hotărârea de Guvern care va fi emisă este documentul necesar licitaţiei pe care Consiliul Judeţean trebuie să o lanseze pentru punerea la pământ a actualei arene. Această Hotărâre de Guvern era aşteptată de către suporterii timişoreni, iar acum ne aflăm în situaţia în care, dacă totul decurge bine la CJ Timiş, buldozerele pot intra în actualul stadion în perioada imediat următoare", afirmă Alfred Simonis, citat într-un comunicat al PSD Timiş, remis marţi. Fără pistă de atletism Noul Stadion "Dan Păltinişanu" va fi cea mai modernă arenă din România, va avea 30.000 de locuri şi este prevăzut fără pistă de atletism. Investiţia se ridică la aproximativ 180 de milioane de lei, bani din fonduri guvernamentale. "Acest stadion a fost martor la atâtea momente de bucurie, însă acum este timpul să privim spre viitor şi să construim ceva demn de moştenirea noastră. Pentru asta, e necesară o Hotărâre de Guvern ca să punem la pământ tribunele care stau să cadă. Urmează organizarea licitaţiei pentru găsirea firmei care să demoleze arena, licitaţie ce trebuie organizată de către Consiliul Judeţean Timiş. Dacă nu există contestaţii, peste câteva săptămâni buldozerele s-ar putea apuca de lucru", mai arată Alfred Simonis.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră