sâmbătă 18 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

grindeanu

259 articole
Eveniment

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști: un ziarist de la partid, un ex-parlamentar penal sau un pensionar special de la DIPI

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști: pe site-ul instituției a apărut lista membrilor „provizorii” a consiliului de administrație a Registrului Auto Român. În CA-ul RAR îl găsim pe Nelu Barbu, fost prezentator meteo și, ulterior, purtător de cuvânt al guvernului Dăncilă. După căderea guvernului Dăncilă, el a ajuns angajatul PSD, unde câștiga 8.500 de lei pe lună, potrivit declarației de avere. PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști Din acest consiliu mai face parte Gigi Giurcan, fost ofițer la direcția de informații a ministerului de Interne (DIPI), în județul Călărași. Giurcan este acum pensionar special și primește o pensie de circa 9.400 de lei pe lună. În plus, el predă la universitatea de științe agronomice, filiala Călărași. Straniu este faptul că, în 2021, soția sa făcea parte din conducerea USR Călărași. Tot în CA-ul RAR se află Bogdan Mîndrescu, șef de cabinet al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze, care sprijină obiectivele de modernizare ale armatei chineze prin asigurarea accesului acesteia la tehnologii și expertiză avansate. O slujbă bună pentru penali Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, l-a plasat aici și pe ex-senatorul PSD Narcis Chisăliță. În 2020, a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție privind taxe pentru protecție politică. El era acuzat de „comiterea unei infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”. În sfârșit, tot din conducerea RAR va face parte și fostul deputat PSD Andrei Dolineaschi. RAR este organismul tehnic de specialitate desemnat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca autoritate competentă în domeniul vehiculelor rutiere, siguranţei rutiere, protecţiei mediului înconjurător şi asigurării calităţii. În 2020, un membru al CA al RAR a câștigat 147.000 de lei net. Năsui: „Puși acolo ca să sifoneze” Deputatul Claudiu Năsui a scris, azi, despre aceste numiri. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Noii membri ai consiliului de administrație al Registrului Auto Român (RAR) arată ca lista PSD-PNL pentru alegeri. Sau ca lista dintr-un comunicat de presă DNA. I-au pus acolo pe directorul de cabinet al lui Sorin Grindeanu, purtătorul de cuvânt al Vioricăi Dăncilă, consilierul lui Mihai Tudose, foști parlamentari și aleși locali ai PSD sau funcționari publici. Statul român e plin de astfel de agenții și întreprinderi căpușate de vechea clasă politică. Fiecare are un consiliu de administrație în care se plantează sistematic oamenii de partid. De la funcționari publici până la clienți politici și chiar secretari de stat. Puși acolo doar să sifoneze banii publici”, a scris Năsui.

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști: un ziarist de la partid, un ex-parlamentar penal sau un pensionar special de la DIPI
În ministerul lui Grindeanu, sinecurile cresc cu 13%, plus un post de secretar de stat
Eveniment

În ministerul lui Grindeanu, sinecurile cresc cu 13%, plus un post de secretar de stat

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor cu 73, arată un proiect de hotărâre de reorganizare a acestui minister. Ministru al transporturilor este Sorin Grindeanu, PSD, care ocupă și postul de vicepremier în guvernul Ciucă. Grindeanu a fost premierul care, în regimul Dragnea, a emis controversata ordonanță de urgență 13/2017. Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor Proiectul de hotărâre arată că numărul de angajați ai ministerului crește de la 514 la 587. În plus, la Aeroclubul României vor fi angajate 336 de persoane, față de 312, cât erau prevăzute în HG 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Noile posturi de la Aeroclubul României sunt necesare pentru „asigurarea personalului necesar desfășurării activităților la cele două noi aerocluburi teritoriale, respectiv Buzău și Ianca-Brăila”. Organigrama nouă mai aduce și un secretar de stat, numărul acestora ajungând la șapte. În nota de fundamentare nu se precizează care va fi impactul bugetar. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Proiectul de hotărâre de guvern mai arată că, urmare a unor procese pierdute, este nevoie de „alinierea salariilor de bază pentru toți salariații pornind de la salariul maxim pe instituție de 9.425 lei pentru funcția de consilier superior gradația 5”. Nici această „aliniere” nu are impact bugetar.

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere
Politică

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: la 31 ianuarie 2017, în jurul orei 22.00, ministrul Justiției, Florin Iordache, a apărut într-o conferință de presă în care a anunțat, modificarea, prin ordonanță de urgență, a codurilor penale. Proiectul de OUG a fost introdus pe ordinea suplimentară a ședinței de guvern, fără a fi anunțat în prealabil, conform legii transparenței decizionale. Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții” Ordonanța a fost publicată aproape imediat în Monitorul Oficial, devenind OUG 13/2017. În pofida orei târzii, zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze în București și în alte orașe. A doua zi, la 1 februarie, sute de de mii de oameni au ieșit în stradă, Reuters apreciind că acesta a fost „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”. Stenograma ședinței de guvern în care s-a adoptat OUG 13/2017 arată că nici un membru al Guvernului nu s-a opus. „Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Aveţi toate avizele, absolut tot, domnule ministru? Dl. Florin Iordache: Da. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: În regulă. Dacă există observaţii? Dacă nu, adoptat. Vă mulţumesc”, se arată în stenogramă. Pe 5 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a demisionat, el fiind înlocuit cu Tudorel Toader. Complicii lui Dragnea, la conducerea României Cinci ani după aceste evenimente, o mare parte a liderilor PSD care au susținut adoptarea OUG 13/2017 sunt la putere, în Guvern sau în alte structuri, fie dețin funcții importante în statul român. Fostul premier Sorin Grindeanu este vicepremier și ministru al Transporturilor în guvernul Ciucă.Marcel Ciolacu, lider al grupului deputaților PSD la momentul adoptării OUG 13/2017, este președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, este președinte al Consiliului Legislativ.Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului la data de 31 ianuarie 2017, este deputat PNL.Ana Birchall, ministru delegat pentru Fonduri Europene în guvernul Grindeanu, este acum „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relatii Internationale” la compania Nuclearelectrica, deținută în majoritate de statul român. Doi dintre demnitarii care au contrasemnat OUG 13/2017 s-au retras din viața publică: Teodor Meleșcanu, la acel moment ministru de Externe, și Carmen Dan, fost ministru de Interne. Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, a ajuns la pușcărie, unde a stat circa 26 de luni, din pedeapsa de 42 de luni.

Protocolul pentru construcția metroului din Cluj, semnat. Traseu de 21 de km, 19 staţii
Politică

Protocolul pentru construcția metroului din Cluj, semnat. Traseu de 21 de km, 19 staţii

Protocolul pentru construcția metroului din Cluj a fost semnat, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Traseul va avea de 21 de km și 19 staţii, iar lucrările de bază ar trebui încheiate până în anul 2026. Protocol pentru construcția metroului "Am semnat astăzi protocolul de colaborare pentru construcţia metroului de la Cluj-Napoca şi Floreşti. Traseul va avea 21 de km, cu 19 staţii. Din estimările preliminare va transporta până la 164.000 de călători pe zi în anul 2030", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că Ministerul Transporturilor va finanţa acest obiectiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar valoarea totală estimată este de două miliarde de euro. Primăriile Cluj-Napoca şi Floreşti se vor ocupa de licitaţia pentru proiectarea şi execuţia acestui proiect, dar şi de implementarea contractului, a precizat ministrul, adăugând că lucrările de bază pentru primele 9 staţii trebuie încheiate până în anul 2026. Visul lui Boc va costa 10 miliarde de lei La finele anului trecut, MTI a anunţat aprobarea de către Executiv a indicatorilor tehnico-economici pentru Magistrala I de metrou Cluj, valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) fiind de aproape 10,113 miliarde lei. Prin obiectivul de investiţii "Tren metropolitan Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca - Baciu - Apahida - Jucu - Bonţida - etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou şi tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj" se are în vedere construcţia unei linii de metrou uşor cu o lungime 21,03 km, cu 19 staţii subterane şi un depou suprateran. Amplasamentul este în judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. Ordonatorul principal de credite este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, iar beneficiarii sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca şi UAT Comuna Floreşti. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 10.112.816.000 lei, iar finanţarea se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca şi al UAT Comuna Floreşti, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, se menţiona în comunicatul MTI.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră