joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: germania

266 articole
Internațional

Parlamentarii germani, demers contra AfD

Parlamentarii germani, demers contra AfD. Un grup de parlamentari germani din partidele pro-europene examinează semnarea unei moţiuni care să iniţieze procesul de scoatere în afara legii a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Parlamentarii germani, demers contra AfD Acest partid, de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, a câştigat luna aceasta pentru prima dată un scrutin regional, cel din landul estic Turingia, şi este aşteptat să facă progrese de asemenea la alegerile legislative naţionale în septembrie anul viitor. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” La alegerile europarlamentare din iunie AfD s-a clasat pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Curtea Constituţională a Germaniei are puterea de a examina dacă un partid politic poate fi considerat o ameninţare pentru ordinea democratică şi statul de drept şi poate lua măsuri care să includă chiar scoaterea partidului în afara legii. Însă numai membrii parlamentului german pot solicita Curţii Constituţionale lansarea unei asemenea proceduri, posibilitate asupra căreia o dezbatere a fost lansată de mai multe luni. 37 de semnături necesare Potrivit publicaţiilor Welt şi Spiegel, există deja un număr de parlamentari semnificativ mai mare decât minimul de 37 de semnături necesare iniţierii acestui demers împotriva partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Aceşti parlamentari provin din toate partidele pro-europene, respectiv blocul de centru-dreapta CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Stânga (Die Linke). Potrivit unui proiect de moţiune deja întocmit, în acesta se va cere inclusiv tăierea finanţării publice pentru AfD. Moţiunea ar urma să fie prezentată grupurilor parlamentare după data de 8 octombrie. Odată ce va fi votată, adversarii AfD vor trebui apoi să convingă Curtea Constituţională că acest partid acţionează agresiv pentru subminarea ordinii constituţionale a Germaniei. Serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism şi a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să monitorizeze comunicaţiile acestui partid şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire. Acţiuni de scoatere a unui partid în afara legii au mai fost lansate în trecut în Germania, dar împotriva unor formaţiuni mici şi niciodată împotriva unui partid care să fi atins un nivel de popularitate similar celui de care se bucură în prezent Alternativa pentru Germania (AfD). Criticii demersului Pe de altă parte, criticii demersului aflat acum în pregătire avertizează că ar putea fi un proces îndelungat şi cu un rezultat incert la Curtea Constituţională. "Este chiar cea mai stupidă moţiune de anul acesta", a remarcat Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni ce-i poartă numele, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Acest partid, scindat din formaţiunea de stânga Die Linke, este apropiat ideologic de AfD, împărtăşind cu acesta abordări similare eurosceptice şi împotriva migraţiei ilegale. Moţiunea de scoatere a AfD în afara legii a primit însă critici şi din partea unor reprezentanţi ai puterii. "O propunere de scoatere în afara legii acum ar fi politic contraproductivă" şi nu ar face decât să trimită şi mai mulţi votanţi "în braţele AfD", a avertizat o membră a SPD, Gesine Schwan.

Parlamentarii germani, demers contra AfD (sursa: afd.de)
Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel) (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Internațional

Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel)

Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel). Germania a anunţat sâmbătă evacuarea familiilor diplomaţilor săi din Israel, Liban şi Cisiordania unde a decis, de asemenea, să reducă la strictul necesar personalul din misiunile sale diplomatice. Familiile diplomaților germani, evacuate (Liban, Israel) Ministerul german de Externe a declarat că a reunit celula de criză după asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, pentru a discuta "situaţia foarte tensionată din Liban şi regiune după ultimele lovituri". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Berlinul a decis să "ridice nivelul de criză pentru misiunile sale la Beirut, Ramallah şi Tel Aviv", se arată într-un comunicat al ministerului. "Concret, acest lucru înseamnă că membrii familiilor personalului desemnat acolo vor pleca şi vor merge într-un loc sigur în regiune sau în Germania", a spus ministerul. "Personalul aflat la post va fi redus, asigurându-ne totodată că misiunile sunt în continuare capabile să-şi îndeplinească toate sarcinile", a adăugat sursa citată. Germania şi-a avertizat deja cetăţenii cu privire la riscurile de a călători în Israel, Liban şi teritoriile palestiniene

Germania va accelera expulzările de migranţi (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania va accelera expulzările de migranţi

Germania va accelera expulzările de migranţi. Germania va accelera, cu acordul Ankarei, expulzările de migranţi fără permis de şedere, a anunţat vineri ministrul de Interne Nancy Faeser, în plină ofensivă a guvernului Olaf Scholz împotriva imigraţiei ilegale. Germania va accelera expulzările de migranţi "Am obţinut ca trimiterile spre Turcia să fie mai rapide şi mai eficiente şi ca Turcia să readmită mai repede cetăţenii care nu pot rămâne în Germania", a declarat pe X ministrul Nancy Faeser, fără a detalia aranjamentele convenite cu Ankara. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Este un progres important şi un element suplimentar pentru a limita imigraţia ilegală. Numărul solicitanţilor de azil turci este ridicat, iar în Germania nu există motive de protecţie decât în unul din zece cazuri", a adăugat ea într-un interviu acordat ziarului Funke. Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au încheiat, după mai multe luni de negocieri, un acord pentru accelerarea expulzărilor cetăţenilor turci fără drept de azil. La solicitarea AFP, guvernul german nu a comentat aceste informaţii. Turcia va primi 500 de cetățeni, pe săptămână Potrivit FAZ, Berlinul a iniţiat trimiterea, prin zboruri regulate, a unui prim grup de 200 de turci aflaţi ilegal în Germania. Cotidianul susţine că Turcia este pregătită să accepte "până la 500 de cetăţeni pe săptămână". Această decizie vine într-un moment în care lupta împotriva imigraţiei ilegale a revenit în prim-planul preocupărilor politice în Germania, ca de altfel şi în UE. Guvernul cancelarului Scholz se află sub presiunea opiniei publice după o serie de crime violente şi atacuri extremiste, care au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Măsurile contra imigrației s-au înmulțit Mai multe măsuri vizând înăsprirea politicii în domeniul imigraţiei au fost anunţate în ultimele săptămâni. Turcia este anul acesta a treia ţară de unde provin solicitanţii de azil din Germania, după Siria şi Afganistan, potrivit Ministerului de Interne. Majoritatea solicitanţilor declară că aparţin minorităţii kurde, indică FAZ. Întrucât cei mai mulţi dintre ei nu au obţinut dreptul de azil, mai mult de 15.000 de turci se află acum sub incidenţa unor ordine de deportare. Cel puţin 900 au fost deportaţi în Turcia anul trecut, relatează FAZ. Cea mai puternică economie europeană găzduieşte cea mai mare diasporă de origine turcă din lume, aproximativ 2,8 milioane de persoane, ca rezultat al imigrării forţei de muncă din anii 1960 şi 1970.

Prognozele economiei germane nu sunt bune (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Economie

Prognozele economiei germane nu sunt bune

Prognozele economiei germane nu sunt bune. Principalele institute economice din Germania şi-au revizuit drastic prognozele referitoare la evoluţia celei mai mari economii europene în acest an, până la minus 0,1%, au declarat marţi pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Prognozele economiei germane nu sunt bune Economia Germaniei a înregistrat anul trecut o contracţie de 0,3%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă înregistrată de una dintre principalele economii ale zonei euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, cele cinci institute economice şi-au revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut al Germaniei în 2025, până la un avans de 0,8%, faţă de unul de 1,4% cât prognozau anterior. Pentru 2026, institutele mizează pe un avans al PIB-ului de 1,3%. Cele mai recente date economice înfăţişează o imagine pesimistă cu privire la economia germană. Chiar dacă inflaţia continuă să se diminueze, consumul rămâne la un nivel slab iar costurile mari cu energia, comenzile globale anemice şi dobânzile mari afectează importantul sector industrial german. Germania, principalul partener comercial al României Încrederea mediului de afaceri a înregistrat o scădere peste aşteptări în septembrie, pentru a patra lună consecutivă, iar datele publicate anterior arată că, tot în luna septembrie, activitatea economică a înregistrat cea mai gravă contracţie din ultimele şapte luni, ceea ce pune economia germană pe o traiectorie de contracţie pentru al doilea trimestru consecutiv. În mod oficial, prognozele economice comune elaborate de Institutul Ifo din Munchen, Institutul IWH din Halle, Institutul IfW din Kiel, Institutul RWI-Leibniz şi Institutul German de Cercetări Economice (DIW) urmează să fie prezentate joi la Berlin, ceea ce înseamnă că este posibil să sufere unele modificări. În mod obişnuit, Ministerul german al Economiei include aceste prognoze economice comune atunci când îşi publică propriile sale estimări. Conform celor mai recente prognoze, Guvernul german se aşteaptă ca economia să înregistreze un avans de 0,3% în acest an. Un set de noi previziuni urmează să fie publicate în luna octombrie. Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină (sursa: Facebook/Christian Lindner)
Internațional

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină. Partidul Liber Democrat german (FDP) discută asupra rămânerii în coaliţia de guvernare condusă de cancelarul federal social-democrat Olaf Scholz, în urma eşecului suferit de acest partid la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul estic Brandenburg, unde nu a obţinut nici măcar 1% din voturi. Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină Liderul din Bavaria al partidului liberal, Martin Hagen, a cerut deschis ieşirea de la guvernare. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Când îţi dai seama că la un moment dat lucrurile nu mai funcţionează, trebuie să pui punct. Trebuie să vorbim clar despre asta la nivelul partidului", a spus Hagen pentru ziarul Augsburger Allgemeine. "De trei ani, FDP a fost sancţionat la fiecare scrutin regional, iar asta nu din cauza activităţii pe plan local. Oamenii resping în mod clar coaliţia", a remarcat el. La rândul său, vicepreşedintele partidului, Wolfgang Kubicki, a estimat că, în urma rezultatelor la scrutinul regional din estul Germaniei, câştigat de social-democraţii lui Scholz, dar la mică distanţă de extrema-dreaptă clasată pe locul doi, guvernul de coaliţie al acestuia va trebui să tragă concluziile, sau în caz contrar va înceta să existe. "Este o chestiune de câteva săptămâni. Nu vom aştepta până la Crăciun", a indicat vicepreşedintele FDP, în declaraţii acordate grupului media Funke. Înfrângeri în serie La începutul acestei luni, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor, în Germania vor avea loc alegeri legislative naţionale. Ruperea coaliției O rupere a coaliţiei de guvernare le-ar permite liberalilor să se distanţeze de această formulă tripartită pe care în prezent doar 3% din populaţie o mai susţine, potrivit ultimelor cercetări sociologice de săptămâna trecută, şi să încerce să revină în sondaje, în care FDP se află sunt pragul de 5% necesar intrării în parlamentul federal (Bundestag) la votul pe liste de partid. Totuşi, preşedintele formaţiunii, Christian Lindner, s-a pronunţat luni în favoarea continuării coaliţiei, dar nu cu orice preţ. "Trebuie să ai curajul să continui să lucrezi într-o coaliţie controversată dacă eşti convins că se poate realiza ceva", a spus Lindner în timpul unei discuţii cu presa la care a analizat rezultatele alegerilor regionale din landul Brandenburg. Dar, în acelaşi timp, "trebuie să ai şi curajul, când vezi că posibilităţile sunt epuizate, să declanşezi o nouă dinamică'", a adăugat ministrul de finanţe. Toamna deciziilor El a insistat că acum guvernul lui Scholz are în faţă o "toamnă a deciziilor", în care trebuie să finalizeze bugetul pentru anul viitor şi de asemenea să facă faţă unei serii de provocări, printre care Lindner a evidenţiat recăpătarea controlului asupra fluxurilor migratorii, acţiune în care, a spus el, trebuie să colaboreze toate partidele democratice. Guvernul de la Berlin a introdus controale la graniţe şi a elaborat un plan de combatere a migraţiei ilegale, ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor. Întrebat despre succesul pe care extrema dreaptă l-a înregistrat acum în Brandenburg în rândul tinerilor, care la alegerile legislative naţionale din 2021 au votat în acest land cu predilecţie pentru FDP şi Verzi, liderul liberalilor germani a observat că în prezent "oamenii sunt preocupaţi de securitate şi de situaţia economică", după ce la ultimele alegeri generale preocupările principale au fost schimbările climatice şi digitalizarea.

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale. Social-democraţii (SPD) cancelarului german Olaf Scholz s-au impus la limită în faţa partidului de extrema-dreaptă AfD în alegerile regionale din landul Brandenburg, deşi pe tot parcursul campaniei s-au situat în urma acestei formaţiuni, conform sondajelor la ieşirea de la urne. Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale SPD, care guvernează landul Brandenburg din jurul capitalei Berlin de la reunificarea din 1990, a obţinut 32% din voturi, devansând Alternativa pentru Germania, care a obţinut 29% din sufragii, într-o revenire de ultim moment, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de postul de televiziune ZDF. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Acest succes al SPD i-ar putea oferi lui Scholz un mic respiro de la discuţiile din partid cu privire la oportunitatea de a fi din nou candidatul acestuia la funcţia de cancelar pentru alegerile federale de anul viitor. Este însă puţin probabil ca acest succes să îi confere lui sau partidului său un impuls major, având în vedere că popularul premier în exerciţiu din landul Brandenburg din partea SPD, Dietmar Woidke, s-a distanţat de Scholz în timpul campaniei şi a criticat politicile guvernului federal, potrivit experţilor. AfD a devenit la 1 septembrie primul partid de extrema dreaptă care a câştigat alegerile dintr-un land în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial, în Turingia, şi s-a clasat pe locul secund în Saxonia, în aceeaşi zi.

Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania restabilește controalele la frontierele terestre

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri. Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg, Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune "un risc enorm de escaladare" a războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova. "Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare", a insistat Scholz. "Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel", a adăugat cancelarul german. Presiunile lui Zelenski Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă. SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Discuții despre ridicarea restricțiilor În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război. "Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia'', a avertizat Putin. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Migrația provoacă dispute politice în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Migrația provoacă dispute politice în Germania

Migrația provoacă dispute politice în Germania. Liderul conservatorilor de opoziţie din Germania, Friedrich Merz, a declarat că discuţiile cu guvernul cancelarului Olaf Scholz privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie au eşuat. Migrația provoacă dispute politice în Germania Potrivit lui Merz, coaliţia de centru-stânga a lui Scholz a decis să nu efectueze respingeri complete ale solicitanţilor de azil la graniţele naţionale ale Germaniei - o cerere cheie a creştin-democraţilor şi a aripii lor bavareze, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU). Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Aceasta înseamnă că încercarea de a găsi o cale comună a eşuat", a spus el după discuţiile dintre partide la Berlin. Propuneri "lipsite de ambiție" La rândul său, Thorsten Frei, un parlamentar de rang înalt care a reprezentat blocul conservator CDU/CSU, a declarat că propunerile prezentate de guvernul de centru-stânga nu au fost suficient de ambiţioase. El a spus că măsurile vizează îndepărtarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, nu limitarea numărului de sosiri în primul rând. Înainte de discuţii, conservatorii au pus drept condiţie a participării lor ca respingerea migranţilor la graniţele Germaniei să fie discutată. Potrivit cercurilor guvernamentale, ministrul de interne Nancy Faeser a sugerat că, în viitor, poliţia federală ar trebui să verifice dacă un alt stat membru este responsabil pentru efectuarea procedurii de azil în cazul intrării neautorizate atunci când cineva solicită azil, precum şi interogarea persoanei străine. Poliţia federală putea apoi să solicite instanţei competente reţinerea din cauza riscului de sustragere, cu condiţia să fie disponibilă capacitatea de detenţie. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) ar putea apoi iniţia o procedură accelerată de readmisie de către ţara responsabilă, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin al UE

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei. Comisia Europeană a pledat marţi pentru măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale" după ce Germania a anunţat înăsprirea politicii sale cu privire la migraţie prin instituirea de controale la toate frontierele sale. Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o "posibilitate", dar acestea trebuie să fie "necesare şi proporţionale", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. "Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale", a insistat ea. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Germania a anunţat luni introducerea controalelor pe ansamblul frontierei sale în vederea combaterii imigraţiei ilegale, redevenită o temă politică majoră pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi instituite pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Acestea se vor adăuga controalelor deja instituite la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. UE a fost "notificată" UE a primit o "notificare" din partea Germaniei cu privire la aceste măsuri. Berlinul consideră că aceste dispoziţii sunt necesare pentru "a proteja securitatea internă împotriva ameninţărilor actuale din partea terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere". Comisia nu doreşte să "speculeze" cu privire la fondul dispoziţiilor şi va "evalua situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene

Germania introduce controale la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei München)
Internațional

Germania introduce controale la frontierele terestre

Germania introduce controale la frontierele terestre. Guvernul german a anunţat luni că, de la 16 septembrie, introduce temporar controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de „a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă”. Germania introduce controale la frontierele terestre Începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Politica de azil şi imigraţie a revenit în centrul dezbaterilor în Germania odată cu ascensiunea puternică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), care a obţinut rezultate record în alegerile din landurile estice Turingia, unde s-a plasat pe primul loc, şi Saxonia pe 1 septembrie. Peste două săptămâni vor avea loc alegeri şi în Brandenburg, unde Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz şi ministrului de interne Nancy Faeser încearcă să păstreze controlul guvernării. Protecția securității interne În comunicatul de luni, guvernul federal declară că întărirea controalelor este necesară pentru "protecţia securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere", la două săptămâni după atentatul de la Solingen revendicat de gruparea Statul Islamic. Berlinul îşi explică decizia şi prin "capacităţile limitate ale municipalităţilor în materie de găzduire, educaţie şi integrare" a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil primiţi în ţară. Ministerul de Interne a precizat că a notificat Comisia Europeană despre noile controale, fiind vorba despre măsuri excepţionale pe teritoriul UE. Test pentru UE De altfel, impunerea controalelor temporare la frontiere ar putea fi un alt test pentru unitatea UE. După atacul de la Solingen, al cărui autor prezumat este un sirian de 26 de ani care ar fi trebuit expulzat, coaliţia condusă de Scholz a introdus unele măsuri în materie de control al imigraţiei. Guvernul a anunţat desfiinţarea ajutoarelor pentru solicitanţii de azil intraţi în UE printr-o altă ţară decât Germania, şi vrea să înlesnească expulzarea unor refugiaţi care au fost condamnaţi penal. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat luni pentru cotidianul german Bild că ţara sa nu va prelua niciunul dintre migranţii respinşi de Germania la frontieră. "Nu există niciun spaţiu de manevră aici. Aceasta este legea. Am dat dispoziţie şefului poliţiei federale să nu permită nicio returnare", a spus ministrul austriac

Scholz cere coaliții politice fără AfD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz cere coaliții politice fără AfD

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

Turingia a votat AfD câștigă alegerile (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Turingia a votat AfD câștigă alegerile

Turingia a votat: AfD câștigă alegerile. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a câştigat detaşat alegerile regionale din Turingia şi s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne. Turingia a votat: AfD câștigă alegerile Scorurile fără precedent pentru acest partid reprezintă o nouă lovitură dură pentru fragila coaliţia a cancelarului Olaf Scholz. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cele două scrutine cu valoare de teste s-au derulat într-un context deosebit de tensionat, la ceva mai mult de o săptămână după atacul cu cuţit de la Solingen, în care trei persoane au fost ucise şi opt rănite. Suspectul, un sirian, a fost arestat, dar atacul a bulversat ţara şi a relansat o vie dezbatere cu privire la imigraţie. În Turingia, unul din cele mai mici landuri şi unde AfD este condus de Bjorn Hoecke, una din figurile sale cele mai radicale, partidul este creditat cu scoruri între 30,5% şi 33,5%, cu un avans consistent faţă de CDU (24,5%), conform primelor sondaje publicate după închiderea secţiilor de vot de televiziunile publice ARD şi ZDF. Locul al doilea, în Saxonia În Saxonia, CDU (între 31,5% şi 32%) are un uşor avans, fiind urmată îndeaproape de AfD (cu 30-31,5%). O formaţiune nouă, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), condusă de o fostă politiciană vedetă a SPD, îşi face o intrare spectaculoasă, cu scoruri între 12% şi 16% în cele două landuri, şi ar putea juca un rol decisiv în formarea viitoarelor guverne regionale. Victoria din Turingia constituie o premieră pentru AfD, chiar dacă este improbabil că acest partid va putea forma guvernul, toate celelalte refuzând până acum orice coaliţie cu el. Primele rezultate confirmă astfel un nou regres major al guvernului de coaliţie al lui Scholz cu Verzii şi liberalii din FDP, cu un an înaintea alegerilor legislative federale din 2025. Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului a obţinut scoruri între 6,5% şi 8,5%, Verzii au coborât sub pragul electoral în Turingia, iar FDP nu va mai fi reprezentat în niciunul din cele două parlamente regionale. Aceste landuri, care dispun de prerogative importante în domenii precum educaţia şi securitatea, ar putea fi guvernate de alianţe heteroclite de formaţiuni de dreapta şi de stânga

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră