joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gaz

68 articole
Opinii

Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”

Cîinii lătrau mai tare în noapte, speriați de liniștea dinspre fîșia lată de asfalt care vuise fără oprire pînă de curînd. La răstimpuri, cîrîitul ascuțit al unui fazan care descria o parabolă spontană sfîșia întunericul. Foșgăieli, foșnete și fornăituri ciudate, care păreau la un braț distanță, umpleau spațiul tridimensional cu vietăți necunoscute pînă atunci. La nici 15 kilometri de București, undeva pe lîngă veșnic aglomeratul și stresantul DN1, începea vara. Anul era 2020 și cuvîntul de ordine era „lockdown”. Nu „epidemie”, nu „COVID”, ci „lockdown”. Dacă nu erai bolnav sau nu știai pe nimeni cu dificultăți de respirație și test pozitiv, COVID-19 nu exista. Iar pandemia era un concept prea hollywoodian ca să fie adevărat. Dar lockdown-ul era real. În centrul Bucureștiului patrulau vehicule militare și orice ieșire de strictă necesitate era însoțită de o declarație pe proprie răspundere. Sau cel puțin asta puteai vedea, cu o oarecare mirare, la televizor ori pe multele site-uri de știri de pe Internet, dacă nu locuiai la oraș, unde ai fi putut vizualiza scenele de la fereastră. Între pereții apartamentelor urbane, însă, aceleași imagini erau angoasante. Iar noaptea, dintre blocuri se auzeau doar eternii „comunitari” disputîndu-și teritoriul și cîte un om fără adăpost alegîndu-și locul de carantină nocturnă la discreție, fără riscul de a fi deranjat de aglomerație. Apoi au apărut știrile bune (mai puțin pentru acționarii și angajații companiilor aeriene, pentru cei ai multor altor companii care-și vedeau activitatea redusă pînă la zero din cauza hipercontagiozității noului coronavirus, dar și pentru cei care se gîndeau la subzistența imediată): planeta se vindeca. De poluare. La Beijing și New Delhi, soarele chiar reușise să trimită cîteva raze timide pînă la sol. Era speranță: vom fi murit, dar cu soarele pe față. Iar la a mea înmormîntare (vor fi îngînat terminalii intubați), va fi căzut lumină mare, de la soare, brazi și păltinași, dar nu de ulei palmierași, îmi vor fi fost chezași, că Terra nu o muritu’, doar un pic s-o virusatu’. Apoi au apărut vești și mai bune: încet-încet, avioanele au scos boticurile timide pe pistele din toată lumea, cu ochii cockpit-urilor larg deschiși. Și, după cele mai curajoase, au urmat și altele. Așa că azi, vorba unui pămîntean activ pe Internet (cca. sec. XXI) care a postat harta zborurilor private către marele eveniment anual de mediu destinat măsurilor pe care statele lumii ar trebui să le ia de urgență (COP27, Egipt), s-a întunecat cerul de urmele gazelor de kerosen ars ale celor care vin să ne spună la un microfon să mergem cu bicicleta la serviciu. La începutul lui 2022, după un 2021 confuz, cu mască și fără mască, au ieșit și avioanele de vînătoare și bombardament din hangare. Hangare rusești, ținte ucrainene. Noi vești bune pentru industria de armament, deci; după ani de adormire pandemică și economică, planeta își revenea la vechile obiceiuri. Iar vara lui 2022 nu a mai semănat cu cea din 2020 nici în cer și nici pe pămînt. În cer s-au adunat rachete, avioane, elicoptere și sateliți, iar pe pămînt au început a se tîrî toate viețuitoarele mecanizate ale războiului. Și tot vara lui 2022 a fost cea care a rîs în fața agendelor ecologiste statale alimentate cu gaz metan despre care se pare că nimeni nu a știut nici că e poluant, nici că vine la o întoarcere de robinet a Kremlinului, deși toată lumea era conștientă că Nord Stream 1 și, mai ales, 2 nu sînt curente maritime, ci conducte subacvatice. Care s-au dovedit a fi doar niște uriașe țevi de tun îndreptate spre inima Europei la cererea Europei și cu finanțarea Europei. Continuarea, în Dilema veche.

Cătălin Prisacariu
Ce dă Croația Austriei pentru Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen. Votul Austriei la Consiliul JAI în legătură cu intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației nu a produs stupoare numai la București, ci în mai toate capitalele europene. Cum a fost posibil ca Viena să voteze pentru Croația când tocmai țara de la Marea Adriatică este una dintre sursele de migranți ilegali pentru Austria? Ce dă Croația Austriei pentru Schengen O analiză publicată de IntelliNews descrie procesul prin care cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a modificat optica în doar câteva zile. Potrivit lui Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, surse la nivel înalt spun că Nehammer a fost convins de croați cu două argumente. Și ambele sunt de mână forte. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cel dintâi argument: Nehammer ar fi primit asigurări că Austria va primi gaze naturale de la un terminal LNG proaspăt inaugurat în Croația. Celălalt argument: cancelarului austriac i s-a pus în vedere că firmele austriece nu vor mai primi nici un mare contract de infrastructură în Croația. Pus în fața celor două argumente, cancelarul austriac a cedat și și-a schimbat poziția inițială, cea în care amenințase cu veto toate cele trei țări candidate la Schengen: Croația, România și Bulgaria. La Consiliul JAI de joi, Austria a votat pentru intrarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Facturi imense la gaz în avans (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Facturi imense la gaz în avans

Facturi imense la gaz în avans. E.ON a oferit primul răspuns oficial în cazul parohiilor catolice din Iaşi care au primit facturi în avans pentru plata gazelor naturale de peste 10.000 de lei. Facturi imense la gaz în avans Episcopia Romano-Catolică a precizat că este semnat un contract-cadru în baza căruia peste 80 de parohii primesc gaze naturale de la E.ON. Doar că această negociere nu le-a adus un preţ mai bun decât cel al pieţei, dincolo de plafonare, ci obligaţia suplimentară de a plăti în avans. Citește și: Rușii jefuiesc locuințele din Herson, fură până și routerele wi-fi în retragerea din oraș, aruncă în aer infrastructura Este vorba de facturi pe un consum estimat pe baza a câţi metri cubi au fost utilizaţi în lunile similare ale anului trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sume enorme, cerute avans pentru gaz (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sume enorme, cerute avans pentru gaz

Sume enorme, cerute avans pentru gaz. Situație stranie la nivelul Episcopiei Romano-Catolice din Iași în ceea ce privește emiterea unor facturi pentru gaz metan de către furnizorul E.ON. Sume enorme, cerute avans pentru gaz Zeci de parohii au început să primească, în avans, facturi pentru perioada 1 – 31 decembrie 2022 cu consum estimat 0, dar valori de peste 10.000 de lei. La nivel individual, preoții au început să facă solicitări atât către Episcopie, cât și către E.ON, pentru a încerca să clarifice această situație. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat Situația nu pare a fi limpede din niciun punct de vedere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina și Moldova, gaz din nord (sursa: Facebook/Jonas Gahr Støre)
Internațional

Ucraina și Moldova, gaz din nord

Ucraina și Moldova, gaz din nord. Premierii finlandez, suedez, norvegian şi islandez s-au angajat marţi să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul iernii. Ucraina și Moldova, gaz din nord "Trebuie să asigurăm gaz Ucrainei pentru a putea trece iarna. Este un lucru pe care toţi trebuie să-l sprijinim", a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Store (foto), la o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Finlanda, Suedia şi Islanda, după o reuniune a Consiliului Nordic desfăşurată la Helsinki, de la care a lipsit premierul danez Mette Frederiksen, din cauza alegerilor parlamentare. Premierul norvegian a semnalat că atât Ucraina cât şi Republica Modova vecină "au nevoie urgent" de garanţii că vor primi în continuare gaz. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Şeful guvernului de la Oslo nu a oferit însă detalii despre cum ar putea contribui Norvegia la aprovizionarea cu gaze a Ucrainei şi a Republicii Moldova. În urma reducerii livrărilor de gaze ruseşti, Norvegia asigură în prezent circa un sfert din importurile de gaze ale UE. Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un "serviciu integral" pentru transportul acestor gaze.

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea. Un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe pagina primăriei ieşene arată că sunt de peste trei ori mai multe centrale individuale în funcţiune decât numărul locuinţelor branşate la sistemul centralizat de încălzire. Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea Proiectul conţine informaţii şi despre sistemele de aer condiţionat instalate „acasă” şi în instituţiile publice. Primăria Municipiului Iaşi a afişat în consultare publică proiectul de hotărâre menit să actualizeze Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Documentul, care conţine peste 200 de pagini, prezintă printre altele situaţia la nivelul anului trecut atât la nivel naţional, cât şi local. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz (sursa: shana.ir)
Internațional

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz. Teheranul a anunţat duminică semnarea unui contract cu Rusia pentru furnizarea a "40 de turbine" destinate să ajute industria gazelor din această ţară lovită de sancţiunile occidentale din cauza invaziei Ucrainei, potrivit presei locale. Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz "Succesele industriale" ale Iranului "nu se limitează la domeniul rachetelor şi dronelor", a declarat directorul executiv al companiei iraniene de gaze (Iranian Gas Engineering and Development Company), Reza Noushadi, citat de agenţia de presă a Ministerului Petrolului, Shana. "În prezent, 85% din instalaţiile şi echipamentele necesare industriei gazelor sunt fabricate în interiorul ţării şi, ţinând cont de această capacitate, recent a fost semnat un contract pentru exportul a 40 de turbine de fabricaţie iraniană în Rusia", a spus responsabilul. El nu a precizat când a fost semnat contractul sau când se preconizează că vor fi livrate turbinele. Pretextul turbinei canadiene În urma sancţiunilor decise de Occident după invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a redus sau întrerupt livrările către mai multe ţări europene, provocând o creştere a preţurilor la energie. Kremlinul afirmă că sancţiunile au împiedicat întreţinerea infrastructurii de gaze a Rusiei, blocând în special întoarcerea unei turbine Siemens trimise în Canada pentru reparaţii. Occidentalii au acuzat Rusia că foloseşte gazele drept "armă". Potrivit lui Noushadi, sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt menite să excludă Moscova de pe piaţa gazelor şi să elimine "unul dintre cei mai mari concurenţi" ai Statelor Unite pe această piaţă. O cooperare din iad Rusia şi Iranul, care dispun de unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume, sunt ambele supuse unor severe sancţiuni americane. Cele două ţări au subliniat în ultimele luni importanţa creşterii cooperării bilaterale. Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, la mijlocul lui septembrie că cooperarea dintre cele două ţări le va face "mai puternice". Citește și: MAE iranian, bipolar: ba admite că Teheranul are o colaborare militară cu Moscova, ba se plânge că trimiterea de drone Rusiei este o acuzație „provocatoare” Preşedintele rus a vizitat Teheranul în iulie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Raisi şi cu liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a cerut, de asemenea, o "cooperare pe termen lung" mai puternică cu Moscova. Teheranul a negat recent că a furnizat Rusiei arme folosite pentru ofensiva din Ucraina, ca răspuns la acuzaţiile Kievului şi aliaţilor săi occidentali, potrivit cărora Moscova foloseşte în Ucraina drone fabricate în Iran.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

România, gaz în depozite peste 90% (sursa: transgaz.ro)
Eveniment

România, gaz în depozite peste 90

România, gaz în depozite peste 90%. Țara noastră are duminică dimineaţă în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres de către Transgaz. România, gaz în depozite peste 90% Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în luna septembrie, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina "Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat", a spus von der Leyen.

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene (sursa: norskpetroleum.no)
Internațional

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene

Sunt suspectate posibile sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene. Poliţia norvegiană investighează informaţii potrivit cărora o dronă a fost văzută zburând deasupra uzinei de procesare a gazului Kaarstoe din sud-vestul Norvegiei, într-o potenţială încălcare a protocoalelor de securitate, informează vineri cotidianul Stavanger Aftenblad, transmite Reuters. Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene Garda militară norvegiană a fost detaşată la Kaarstoe şi la alte instalaţii importante de export de energie de când autorităţile au sporit securitatea la instalaţiile norvegiene de petrol şi gaze după scurgerile de la Nord Stream din 26 septembrie. Însă chiar şi înainte de incidentele de la gazoductul Nord Stream, Autoritatea Norvegiană pentru Siguranţa Petrolului (PSA) a atenţionat companiile energetice să manifeste vigilenţă faţă de dronele neidentificate. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Poliţia norvegiană a răspuns joi la o ameninţare telefonică împotriva terminalului de export de gaze Nyhamna care a dus la evacuarea lui temporară. Uzina Nyhamna, alături de Kaarstoe şi de alte câteva situri norvegiene se numără printre cele mai mari instalaţii de export de energie din Europa. Norvegia este acum unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru Europa, după reducerea drastică a livrărilor de gaze din Rusia. Ipoteza că Rusia s-ar afla în spatele unor posibile tentative de sabotaj este susținută chiar de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin.

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream (sursa: sharij.net)
Internațional

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream. Rusia s-a declarat miercuri dispusă să livreze gaz Europei printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de recentele scurgeri de gaze generate de ceea ce pare a fi un sabotaj asupra acestei conducte şi asupra Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, dar guvernul german a respins această ofertă a Moscovei, relatează agenţiile AFP şi EFE. Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream "Dacă deciziile juridice necesare sunt luate de europeni cu privire la certificarea sa şi eliminarea restricţiilor, cred că Rusia ar putea, într-un interval scurt de timp, să furnizeze gaz prin această conductă", a declarat la Viena vicepremierrul rus, Aleksander Novak, după reuniunea ţărilor OPEC, potrivit TASS. Mai devreme însă, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că refuză o astfel de propunere, despre care a mai afirmat că a fost formulată de Moscova de mai multe ori. "Rusia nu doreşte să furnizeze (gaz) şi caută scuze politice; constatăm astfel că ea nu este un furnizor de încredere, indiferent despre ce conducte ar fi vorba", a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului german. Patru scurgeri de gaze Conducta Nord Stream 2 nu a funcţionat niciodată, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, iar livrările de gaze ruseşti către Europa prin conducta Nord Stream 1 au fost suspendate de Moscova în septembrie sub pretextul unor probleme tehnice. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Patru scurgeri de gaze din cele două conducte au fost semnalate săptămâna trecută, ulterior Washingtonul şi Moscova acuzându-se reciproc de un act de sabotaj. Pe de altă parte, tot miercuri, Berlinul a acuzat Washingtonul că vinde la preţuri "astronomice" gazele naturale lichefiate importate de Germania pentru a substitui gazele ruseşti.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde: talibanii Foto: Twitter
Eveniment

Putin a gasit cumpărători gazul nu-l vinde

Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde Europei de Vest: talibanii. Aceștia sunt considerați, oficial, teroriști, de către regimul de la Kremlin. Talibanii aflati la guvernare din Afganistan au semnat un acord cu Rusia pentru a importa combustibil și grâu la preț redus. Afganistanul se luptă să-și hrănească populația și încearcă să stimuleze comerțul regional, la un an de la recâștigarea puterii. Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde Produse precum benzina, motorina, gazul lichefiat și grâul vor fi achiziționate în ruble rusești și cu o „reducere specială”, a declarat miercuri Abdul Salam Jawad Akhundzada, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului și Industriei de la Kabul. Pregătirile sunt în curs pentru a începe importul produselor „în câteva zile sau săptămâni”, a spus el, citat de Bloomberg. Mișcarea talibanilor este declarată organizație teroristă în Rusia. Cu toate acestea, Moscova este una dintre puținele țări care nu și-au închis misiunea diplomatică din Afganistan. #Russia struck a deal with the #Taliban to supply gasoline, diesel fuel, gas and wheat to #Afghanistan, reports Reuters.This is the first major deal struck with terrorists since the seizure of power in Afghanistan. pic.twitter.com/pTlNR2Bsak— NEXTA (@nexta_tv) September 28, 2022 Delegații ale talibanilor vizitează cu regularitate Rusia, aceștia fiind prezenți inclusiv la forumul economic care a avut loc recent la Sankt Petersburg. Potrivit lui Azizi, Rusia a căzut de acord să furnizeze Afganistanului, anual, două milioane de tone de grâu, câte un milion de motorină și benzină și 500 de mii de tone de gaz lichefiat. Prețul convenit a rămas secret. Citește și: Cum puteau fi sabotate conductele Nord Stream? Varianta cea mai probabilă: scafandri sau drone subacvatice. Precedent: cablurile submarine ale Norvegiei, tăiate, în ianuarie 2022 Acordul cu Moscova este primul contract major încheiat de talibani, de la venirea acestora la putere. Moscova nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că legislația Federației Ruse interzice finanțarea organizațiilor teroriste, așa cum chiar Moscova îi consideră pe talibani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră