joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: firme

30 articole
Politică

Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale

Partidul DREPT, condus de Vlad Gheorghe, sugerează că ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale și i-a cerut să explice: „O eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii”.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor DeFapt.ro a scris că Nazare are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe.  Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe „Partidul DREPT solicită explicații din partea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor informații care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care acesta și-a administrat firmele și taxele aferente acestora. Conform unui articol de presă, Alexandru Nazare deține 95,24% din acțiunile Comunicare SRL, societate care a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 107.000 lei și datorii de 1,7 milioane lei – de peste zece ori mai mari decât veniturile. La doar trei zile după numirea sa ca ministru, firma a fost declarată inactivă de ANAF (1 iulie 2025).   Mai mult, Winkampaign SRL, companie controlată indirect de Nazare prin Comunicare SRL, a fost declarată inactivă încă din mai 2024, după ce nu și-a depus bilanțurile contabile pentru anii 2022 și 2023.   În acest context, Partidul DREPT solicită:   1. Explicații privind o eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii;   2. Clarificări asupra motivului pentru care există societăți cu datorii de milioane de Lei și fără activitate, comportament specific entitatăților folosite exclusiv pentru optimizări fiscale;   3. Lămuriri privind lipsa controalelor ANAF, având în vedere că firmele cu capitaluri negative se încadrează la criteriile care generează, conform legii, verificări fiscale.   Toate aceste informații indică faptul că scopul real al societăților a fost achiziția de active imobiliare cu evitarea plății taxelor datorate în cazul achiziției pe persoană fizică. De asemenea, chiar conform procedurilor ANAF, un astfel de comportament economic și fiscal ridică suspiciuni și atrage verificări ale autorităților fiscale. Considerăm că persoana care conduce politica fiscal-bugetară a României și este în același timp administratorul unor societăți cu datorii masive trebuie să explice cum a respectat obligațiile fiscale elementare” se arată într-o postare pe Facebook a partidului DREPT. 

Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe Foto: Facebook
Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe, inactivată convenabil de ANAF (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF

Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe: Comunicare SRL, la care Alexandru Nazare deține peste 95% din părțile sociale, are debite de sute de mii de euro. Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor care dă lecții despre cum antreprenorii din România nu respectă legislația fiscală, este chiar unul din oamenii de afaceri vizați de propriile discursuri. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Comunicare SRL, societate comercială la care Nazare deține 95,24% din părțile sociale, a încheiat anul fiscal 2024 cu pierderi și datorii. Alexandru Nazare a menționat Comunicare SRL în declarația de interese completată în calitate de membru CA al BNR (sursa: integritate.eu) Comunicare SRL are CUI 17781810, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.gov.ro) Pierderile au fost de aproape 107.000 de lei, la venituri de numai puțin peste 174.000 de lei. Datoriile, însă, sunt de zece ori mai mari decât veniturile anuale: 1,7 milioane de lei. Bilanțul pe 2024 al Comunicare SRL (CUI 17781810), firma ministrului Alexandru Nazare (sursa: mfinante.gov.ro) Firma, inactivată de ANAF De-a dreptul interesant este că, la numai trei zile după ce a devenit ministru de Finanțe, Comunicare SRL a devenit societate comercială inactivă. Informația apare pe site-ul ANAF, care precizează și data la care firma a devenit inactivă: 1 iulie 2025. Comunicare SRL, firma ministrului Alexandru Nazare, inactivată de ANAF pe 1 iulie 2025 (sursa: anaf.ro) La peste două luni de atunci, ministrul Nazare nu a catadicsit să facă demersuri pentru a reactiva firma. Este cu totul neclar, mai ales în aceste condiții, cum vor fi plătite datoriile firmei. O altă firmă, tot inactivă, a ignorat complet ANAF Nu este singura firmă la care Nazare deține părți sociale și care este inactivă. Este și cazul Winkampaign SRL, înființată în 2022, la care Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL. Winkampaign SRL nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Winkampaign SRL, firmă la care ministrul Alexandru Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL, inactivată de ANAF în mai 2024 (sursa: anaf.ro)

ANAF a inactivat mii de firme fără motiv, ministrul Nazare nu are reacție (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Eveniment

EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat

ANAF a inactivat mii de firme care aveau singura "vină" că aveau sediul social declarat într-un imobil închiriat în care mai funcționau și alte firme. ANAF a inactivat mii de firme La finalul lunii iulie, ANAF a emis câteva mii de așa-numite "Avize Antifraudă" în baza cărora a declarat în inactivitate fiscală tot atâtea firme din București.  Citește și: Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere - surse discuții Cotroceni Potrivit acestor avize, "Motivaţia declarării în inactivitate fiscală: Nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat". Cu alte cuvinte, un inspector ANAF s-a prezentat la sediul social declarat al companiilor vizate și a constatat că acolo nu se află angajați ai acelor companii. Ca efect, ANAF a decis să inactiveze toate companiile aflate la adresa respectivă. Firme curate, pedepsite  Foarte probabil, o parte dintre companiile care și-au stabilit sediul social la adresa respectivă aveau cu adevărat probleme fiscale: bilanțuri anuale nedepuse, datorii la stat etc. Alte firme, însă, funcționau respectând regulile: cu taxe plătite la zi și venituri fiscalizate la virgulă. "Aveam sediul acolo de câțiva ani, închiriat legal, era un sediu social, se specifică foarte clar în documentele de la Registrul Comerțului că activitatea firmei se desfășoară la terți, nu în acel sediu, o practică legală", a declarat pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive. Abuz evident al ANAF "Este un abuz evident, legislația permite ca la aceeași adresă să funcționeze oricâte sedii sociale, nu este nevoie ca, în acest caz, să se desfășoare activități fizice la acel sediu", a comentat pentru DeFapt.ro un avocat specializat în legislația specifică societăților comerciale. În ce privește inactivarea și, implicit, anularea certificatului TVA, ANAF a dat dovadă de celeritate. În ce privește reactivarea companiilor, însă, legea nu a mai fost respectată.  "Am schimbat sediul firmei, am depus actele la ANAF, am făcut o cerere de reactivare. Legea spune că trebuie se opereze schimbarea în trei zile. Au trecut 13, fără nici un rezultat. Nu pot emite facturi, nu pot primi facturi, activitatea e pur și simplu blocată", a spus pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive.

Firmele lui Oprea, datorii către stat (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 milioane lei (taxe neplătite)

Firmele lui Oprea, datorii către stat: companiile înființate de pesedistul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au păgubit bugetul statului român cu 22,35 milioane lei, ehivalentul a peste 4,4 milioane euro. Azi, românii plătesc și țepele firmelor lui Oprea Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești arată că paguba constă în taxe și impozite neplătite pentru salarii, inclusiv asigurări de sănătate și somaj. Pe lângă toate acestea se adaugă și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Acum, cetățenii României sunt obligați să plătească taxe și TVA mai mari pentru a se acoperi inclusiv paguba dată de firmele pesedistului Oprea. Pentru a recupera astfel de țepe date bugetului de stat, Guvernul Bolojan, din care face parte și pesedistul Radu Oprea, a luat o serie de măsuri dure împotriva populației, cum ar fi creșterea TVA, impozitarea pensiilor seniorilor, a veteranilor de război și deportaților. Mai mult, au fost tăiate bursele elevilor și studenților, în timp ce profesorii se pregătesc de proteste împotriva măsurilor de austeritate.  A cerut 24 de milioane de lei la faliment Pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, este unul dintre cei mai bogați prahoveni, dar trăiește din salariul de la stat, conform declarațiilor sale de avere. Ca să ne facem o idee despre cât de bogat este pesedistul Radu Oprea trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 ani.   Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Atunci tatăl său, Nicolae Oprea, declara că lui Radu Oprea „îi este scârbă de banul public” pentru că are un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani din construcții în afara Ploieștiului. Când a intrat în politică, în 2009, Radu Oprea avea acțiuni, părți sociale sau era administrator la nu mai puțin de 13 societăți. Printre acestea se afla și firma sa cea mai de succes, Urban Electric, pe care o deținea în mod egal împreună cu Mihail Ștefănescu. Oficial, Oprea și-a vândut părțile sociale deținute la această firmă în anul 2012. Zece ani mai târziu, deși, chipurile, nu mai avea nici o legătură cu Urban Electric, pesedistul Radu Oprea a apărut în tabelul creditorilor firmei, falimentate între timp, cu peste 24 de milioane lei, bani care nu au apărut niciodată în declarațiile sale de avere. Firmele lui Oprea, datorii către stat Statul român a moștenit în urma falimentului firmei Urban Electric SRL, una din cele 13 societăți ale lui Radu Oprea, o pagubă colosală: aproape 10,8 milioane lei, adică 2,16 milioane de euro.  La solicitarea DeFapt.ro, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) Ploiești a transmis că paguba este compusă din TVA - 6,64 milioane lei, obligații fiscale accesorii aferente TVA - două milioane de lei, impozit pe profit - 1,44 milioane lei. Mai mult, Urban Electric SRL nu a plătit contribuțiile sociale datorate de angajator, contribuția reținută de la asigurați, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru sănătate. Iar pe lângă banii datorați bugetului de stat, Urban Electric SRL apare și cu o datorie de 8,37 milioane lei la Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești, din care s-a recuperat doar suma de 110.501 lei în data de 22 ianuarie 2025. ANAF are de recuperat taxe de la 12 firme ale lui Oprea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești arată, în răspunsul transmis către DeFapt.ro, că s-a înscris la masa credală a altor 11 societăți (în care a fost asociat sau administrator pesedistul Radu Oprea). cu suma totală de 2,66 milioane lei. Din această sumă, ANAF Ploiești a recuperat puțin peste 222.000 lei. La fel ca și în cazul Urban Electric SRL, suma datorată reprezintă TVA, impozit pe profit, contribuții salariale, inclusiv cele pentru asigurările sociale și sănătate.  Totodată, șase din cele unsprezece societăți apar în registrele Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești cu o datorie cumulată de aproximativ 525.000 lei, echivalentul a 105.000 euro. În total, paguba dată statului de restul firmelor lui Radu Oprea se ridică la aproape 2,98 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro. Radu Oprea: „S-a întâmplat după plecarea mea” Întrebat de către DeFapt.ro de ce firmele înființate de el nu și-au plătit datoriile către bugetul de stat și cum ar trebui să se raporteze cetățenii români obligați de Guvernul Bolojan să accepte măsurile de austeritate, inclusiv impozitarea pensiilor și creșterea TVA, Radu Oprea a spus că este incorectă construcția argumentației. „Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine”, a declarat Radu Oprea. Însă când i s-a spus că este vorba de 11 companii, la care se adaugă Urban Electric SRL, Radu Oprea nu a mai răspuns.   

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Troc între Rusia și China: firmele plătesc în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare. Pentru prima dată după haosul economic al anilor ’90, trocul a redevenit o practică frecventă în Rusia. Problemele cu decontarea tranzacțiilor, generate de conflictul din Ucraina și de sancțiunile internaționale, au forțat companiile să găsească alternative. Cel puțin o firmă chineză a acceptat aliaje de aluminiu în schimbul motoarelor livrate către Rusia, potrivit Reuters. Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare După destrămarea URSS din 1991, inflația galopantă și lipsa lichidităților au împins multe companii rusești să accepte plata în natură. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Trei decenii mai târziu, războiul din Ucraina și restricțiile financiare readuc trocul în prim-plan. La forumul de afaceri Kazan Expo, companiile chineze au menționat problemele cu plățile internaționale și solicitările de relocare a producției în Rusia drept obstacole majore. „Oferim modele inovative de cooperare care reduc riscurile de decontare. De exemplu, furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oțel și aluminiu din Rusia”, a declarat Xu Xinjing, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology Co. Acorduri de troc Rusia–China Reuters a relatat că, în ultimul an, Rusia a discutat mai multe acorduri de tipul trocului cu China. Acestea sunt preferate mai ales în comerțul cu metale și produse agricole, unde prețurile sunt mai ușor de stabilit. China rămâne cel mai important partener comercial al Rusiei, după ce statele europene și-au redus drastic relațiile economice cu Moscova în urma războiului. Plăți întârziate și presiuni asupra băncilor Întârzierile în procesarea plăților cu parteneri precum China și Turcia au devenit o problemă semnificativă pentru companiile rusești. Băncile din aceste state sunt presate de autoritățile europene să verifice cu atenție tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a condus la blocaje și întârzieri financiare.

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Firmele românești, afectate masiv în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firmele românești, afectate masiv în 2024

Firmele românești, afectate masiv în 2024. În prima jumătate a anului 2024, antreprenorii români au făcut câțiva pași înapoi în fața provocărilor economice și legislative. Firmele românești, afectate masiv în 2024 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut semnificativ, în timp ce numărul companiilor care și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate a crescut considerabil. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Mai mult, s-a înregistrat și o creștere a numărului de profesioniști care au intrat în insolvență în acest an. În total, în România și-au suspendat activitatea în prima jumătate a acestui an 10.412 firme (cu 31% mai mult decât în primul semestru din 2023), în timp ce totalul firmelor dizolvate a crescut cu 15,5%, iar cel al firmelor radiate cu peste 34%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Foto: Inquam/Madalina Norocea
Eveniment

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi Potrivit datelor DNA, firma controlată de generalul în rezervă Dumitru Dumbravă, fost șef al direcției juridice a SRI, se numește Wise Line Consulting. În anul fiscal 2023 a avut zero angajați, o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei și un profit de ușor peste trei milioane de lei. Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Cum a evoluat firma Wise Line Consulting a generalului Dumbravă, cu zero angajați din 2018 în 2023: 2018, anul înființării: pierdere de 18.000 de lei 2019: cifră de afaceri de peste 533.000 de lei și un profit de peste 451.000 de lei 2020: cifră de afaceri de peste 1,15 milioane de lei și profit de 938.000 lei 2021: cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 3,64 milioane de lei 2022: cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de 693.000 lei În 2023, firma avea datorii de 212.000 lei Firma lui Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, este, potrivit datelor DNA, SC Strategic Sys SRL. A fost înființată în 2020 și avea, în 2023, patru angajați. Și această firmă avea o rată uriașă a profitului: 2020: 639.000 de lei cifră de afaceri, profit de 573.000 lei 2021: 4,48 milioane lei cifră de afaceri și 4,3 milioane de lei profit - firma avea doi angajați 2022: 2,95 milioane de lei cifră de afaceri și 2,7 milioane de lei profit - cu un singur angajat 2023: 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. Însă, în 2023 firma figura cu datorii de ușor peste două milioane de lei. Cum funcționa rețeaua Firmele SC Wise Line Consulting și Strategic Sys SRL – ale celor doi generali – sunt acuzate de DNA de spălare de bani. „În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. «Doru Trăilă și Asociații» și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan - Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino - Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022”, a arătat DNA.

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal. Blocul Naţional Sindical aduce în atenţia publicului inegalităţile din sistemul fiscal din ţara noastră unde se regăseşte cea mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar şi soluţiile pentru un sistem fiscal corect, se arată într-un comunicat de sâmbătă al BNS. Angajații, taxați ca în UE "Angajaţii români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români şi a altor categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Citește și: Băutor profesionist: 1,6 la mie alcool în sânge la volan, dar „coerent, fără tulburări de echilibru sau imprecizie în mișcări”. Amenda: 12.800 de lei Impozitul pe venit, dar şi restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creşterii economice între clasele sociale", precizează sursa citată. În plus, apreciază BNS, sistemul fiscal este un instrument esenţial pentru reducerea inegalităţilor şi combaterea sărăciei. Datele europene arată că cei mai bogaţi 1% din europeni deţin 25,6% din averile existente la nivel european. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, nivelul fiind aproape dublu faţă de media Uniunii Europene. Citește și: Portretul sinecuristului pesedist, promovat în consiliul general al Capitalei: de la angajat prost plătit al unui hotel din Germania la șefia companiilor CFR. Legăturile cu Negoiță De asemenea, tot în România, nivelul inegalităţilor este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogaţi 20% din români câştigă de șase ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogaţi 20% din europeni câştigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni. Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor. Colectare foarte slabă Conform comunicatului, la nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deşi are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă. Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează: angajatorii: UE - 8% din PIB, România - 0,9% din PIB, iar angajaţii: UE - 10,1% din PIB; România - 10,4% din PIB. În ceea ce priveşte taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă: UE colectează 2,3% din PIB, iar România colectează 0,2% din PIB. BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal "Angajaţii din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu", precizează sursa citată. Taxarea salariilor mici, foarte mare Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuţiile la sistemul de pensii şi de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat. Rata efectivă pentru impozitul pe venit este: de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei), de 6,08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei) şi de 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei). Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România şi Italia rata efectivă de impunere pentru angajaţii cu salarii mici este atât de ridicată. Se cere reducerea taxării muncii BNS consideră că reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum şi proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creşterea economică. Dar România are o problema: fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuţii sociale. Angajaţii români trebuie să susţină singuri sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creşteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanţare. Impozitarea progresivă, o soluție și nu prea "Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluţie ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici şi medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%. Introducerea progresivității impozitului pe venit trebuie să fie realizată astfel încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobişnuit de mari faţă de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariaţii din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenţa între cele mai mici 20% din salarii şi cele mai mari 20% este de aproape 5 ori", se arată în comunicat. Miting în fața Guvernului În plus, "taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărţirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat şi angajator este esenţială. Aceasta trebuie însoţită de măsuri precum: introducerea progresivității impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestaţii de securitate socială". Blocul Naţional Sindical şi cele 29 de federaţii afiliate cer o reformă fiscală urgentă. BNS anunţă că luni, 13 mai 2024, va organiza un miting începând cu ora 10:00, în faţa Guvernului. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12:00, de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse (sursa: Facebook/UNTOLD)
Economie

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse. Festivalul clujean UNTOLD se promovează în 2024 cu Lenny Kravitz, capul de afiș al evenimentului. UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse Festivalul este organizat de două firme: Untold SRL și Untold Production SRL. Prima este înființată în 2015, cealaltă, în 2021. Citește și: Mare atenție la BCR: banca permite tranzacții frauduloase făcute de hackeri cu banii clienților, deși aceștia din urmă cer blocarea fondurilor Untold SRL este și cea "ciuruită" după ce a dus greul primilor ani de festival. Astfel, firma a încheiat anul fiscal 2022 cu pierderi de aproape 4,9 milioane de lei (la venituri de peste 41 de milioane de lei) și datorii de peste 45,5 milioane de lei. În același timp, Untold SRL avea, la finalul lui 2022, creanțe de peste 28 de milioane de lei. Totuși, datoriile erau mai mari cu peste 17 milioane de lei decât sumele de încasat. Fata babei și fata moșului Untold Production SRL, pe de altă parte, pare să fi fost înființată ca să fie vehiculul curat al organizatorilor. Astfel, la finalul lui 2022, firma avea profit de 1,2 milioane de lei (la venituri de peste 77,6 milioane de lei) și datorii de 19 milioane de lei. Dar creanțe de 26 de milioane de lei, așadar bani de încasat cu șapte milioane de lei mai mult decât de dat. Firma are doi angajați, spre deosebire de Untold SRL, care are 20. Se vede, așadar, un tipar: Untold SRL face datorii enorme, pierderi, plătește mulți angajați și are venituri puține. În timp ce Untold Production SRL face profit, stă mult mai bine la venituri, plătește foarte puțini angajați și are bani de încasat.

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu (sursa: Facebook/Jador)
Economie

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu. La aproape 26 de ani, Jador este deja un nume cu rezonanță destul de mare la un public extins. Jador Music & Jador Booking Manelistul cu acest nume de scenă se numește Remus Ionuț Dumitrache și a pătruns în lumea muzicală românească venind dintr-un sat din Bacău. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În 2021, și-a deschis și două firme prin intermediul cărora să-și administreze cariera muzicală. Una se numește Jador Music SRL, cealaltă - Jador Booking SRL. La ambele, Dumitrache este asociat unic și administrator. Firmele nu se descurcă deloc rău. În 2022, Jador Music SRL a încasat 1,68 milioane de lei și a avut un profit net de peste un milion de lei. În același an, Jador Booking SRL a avut venituri de aproape 240.000 de lei și un profit net de peste 203.000 de lei. Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu Până la finalul lui 2023, pe aceste cifre contabile, ambele firme erau impozitate scăzut. De anul acesta, însă, după schimbările fiscale impuse de premierul Ciolacu, situația s-a schimbat. Astfel, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări (nu cu 1%, ca până la finalul lui 2023) dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Dacă Jador Music SRL a avut la fel de mult succes și în 2023, atunci va fi impozitată cu 3% pe venit. Pe cifrele din 2022, e vorba de taxare cu 3% din 1,68 de milioane de lei, adică de peste 50.000 de lei, față de numai aproape 17.000 de lei până înul trecut.

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Andra)
Eveniment

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese. Firmele deținute de cuplul Andra - Cătălin Măruță au datorii de milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese Datele sunt publice pe site-ul Ministerului de Finanțe și se referă la persoane juridice, nu fizice, prin urmare nu se supun legislației referitoare la datele personale (GDPR). Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Un articol pe această temă publicat de către DeFapt.ro a declanșat o reacție avocățească din partea personajelor menționate. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Potrivit unei notificări primite de la o casă de avocatură, firmele menționate în articol nu ar avea datorii la stat. O afirmație pe care DeFapt.ro nu a făcut-o niciodată: articolul pomenit în notificare nu vorbește de datorii către bugetul public. Mai jos, datele Ministerului de Finanțe referitor la aceste datorii. Datoriile Plan B Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Ocean Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Studio 78 SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Andra Records SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră