joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

84 articole
Politică

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată document

O dezinformare Ciolacu-Boloș, folosită ca pretext pentru creșterea taxelor și impozitelor, este demontată de un document intern al Finanțelor, în care se prezintă calendarul declanțării procedurii de deficit excesiv și se concluzionează: „Decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025”. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă În documentul obținut de DeFapt.ro, elaborat de ministerul de Finanțe, condus chiar de Marcel Boloș, se arată că și termenul acesta, „începutul anului 2025”, poate fi considerabil amânat „din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări”. „Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”, se explică în acest document. Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Iată calendarul sancționării României pentru deficit excesiv: 15 noiembrie 2023: Rectificare bugetară. „Exista un risc ca, odată cu rectificarea bugetară, publicarea deficitului prognozat (actualizat) pentru 2023, care va reflecta o deviație semnificativă față de ținta inițială, poate constitui o baza pentru COM de a accelera PDE la începutul anului 2024”, arată nota. 3-4 iunie 2024: Recomandările specifice de țară (RST) ale Consiliului UE. „În primăvara anului 2024, COM va întreprinde o evaluare măsurilor eficiente implementate de RO (...) Pe baza informațiilor disponibile în prezent, pare puțin probabil ca România să îndeplinească vreunul dintre aceste obiective (...) În cazul în care în primăvara anului 2024 COM constată no effective action, aceasta recomandă Consiliului UE să adopte o decizie privind no effective action în temeiul art. 126 alin (8) TFUE, urmată de o nouă recomandare în temeiul art. 126 alin (7) din TFUE, care să înlocuiască recomandarea existentă. Ca parte a recomandării revizuite, României i se va acorda un termen între trei și șase luni pentru a prezenta un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la noua recomandare de la articolul 126(7).Un scenariu probabil este ca recomandarea revizuită de la art.126 (7) să amâne termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv și să stabilească noi ținte de deficit mai fezabile (pentru 2024-25)”. Octombrie/noiembrie 2024: „Dacă un stat membru persistă să nu pună în practică recomandările Consiliului, Comisia este obligată să propună Consiliului suspendarea totală sau parțială a angajamentelor/plăților din cadrul MRR” Cum au scăpat Spania și Portugalia În finalul documentului, se arată că: „În cazul în care măsurile efective nu vor fi specificate și implementate până în termenul acordat de max 6 luni, se poate anticipa că totuși decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025. După adoptarea deciziei Consiliului cf. art.126 (8), propunerea COM de suspendare a MRR și a altor fonduri UE poate fi înaintată cu o întârziere considerabilă, din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări. Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”. „Suspendarea angajamentelor” va fi cuantificată la maximum 25% din angajamente sau 0,25% din PIB-ul nominal. Nivelul suspendării angajamentelor/plăților care urmează să fie impuse trebuie să țină seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru în cauză, în special de nivelul șomajului, nivelul de sărăcie sau excluziunea socială în comparație cu media UE și impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză, mai arată experții Finanțelor. Minciuna lui Ciolacu: „Automat va duce la blocarea fondurilor europene” Aceste informații vin în contradicție cu declarațiile făcute de premierul Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. „„România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene”, spunea Ciolacu, în august 2023. După cum arată Finanțele, nici nu se pune problema unei blocări „automate”. Presa a publicat, recent, o dispută între Marcel Boloș și europarlamentarul Rareș Bogdan, în care ministrul de Finanțe susținea - în fața liderilor coaliției - că fondurile europene se vor bloca la 1 decembrie 2023. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Rareș Bogdan către Boloș: „ Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!” „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc!”, relatează Antena 3 discuția.

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Foto: Facebook
Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat, la Beclean, că, în prezent, „sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. El a avertizat că fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit", a apreciat ministrul de Finanțe. Printre măsurile fiscale anunțate de Boloș se află „prinderea corporaţiilor multinaţionale în planul de măsuri fiscale”, combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin zece ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor. Discuții la Bruxelles, la 24 august „Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate. Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent", a afirmat Boloş. Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Foto: Facebook
Politică

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe: „Nu vor exista disponibilizări”, iar salariile vor fi „egalizate la nivelul maxim în plată”, se arată într-un proces verbal al întâlnirii dintre ministrul Marcel Boloș și reprezentanții sindicatelor din ministerul pe care-l conduce. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „Nu va fi dat nimeni afară şi nu vor fi puşi să dea concurs. Am semnat şi un proces-verbal în acest sens. Toate plăţile au fost făcute, pentru ca oamenii să îşi primească banii la timp. Recunosc eforturile şi dedicarea de care este nevoie zi de zi şi sunt hotărât să mă asigur că munca celor responsabili este apreciată corespunzător”, a arătat Boloș. Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Principalele măsuri convenite de ministru cu sindicatele sunt: Nu vor exista disponibilizări la nivelul aparatului propriu MF şi unităţi subordonate. Pentru funcţiile de conducere afectate de proiectul privind reducerea cheltuielilor se va asigura transformare/înfiinţare în situaţia în care nu există posturi vacante necesare. Elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă până la data de 21 august 2023 pentru egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată, luând în calcul sentinţele judecătoreşti. Sindicatele vor înainta Ministerului Finanţelor jurisprudenţa relevantă până în data de 17 august 2023. Întreprinderea tuturor măsurilor legale necesare pentru cuprinderea în viitoare lege a salarizării familiei ocupaţionale distincte „finanţe” datorită specificităţii, complexităţii şi importanţei angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Înfiinţarea, prin reorganizarea structurilor existente din ANAF şi aparatul central, a unui Institut Naţional de Fiscalitate, cu rol în formarea continuă şi perfecţionarea angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem.

Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare - Boloș, șocat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare

Imagini cu ministrul de Finanțe Marcel Boloș (PNL) la Trezorerie, unde s-a dus ca să deblocheze plata salariilor: ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare, multe ghivece și o imprimantă casată. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Fotografiile au fost realizate de Octav Ganea, de la agenția Inquam. Protestele de la Trezorerie riscă să afecteze plata salariilor bugetarilor, care intră de azi până miercuri într-o minivacanță. Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare Potrivit news.ro, Boloş şi-a făcut cruce şi a spus de câteva ori ”Doamne fereşte”, după ce a văzut condiţiile în care lucrează angajaţii din sistem. La ANAF Sector 3, angajatele dintr-un birou i-au arătat că au birouri din 1997, printează documente cu o imprimantă care oficial a fost casată şi nu au hârtie. ”Doamne fereşte” a spus în repetate rânduri ministrul, făcându-şi cruce. Foto: Inquam/ Octav Ganea Foto: Inquam/ Octav Ganea „Nu pot să mai stau cu biroul ăsta, uitaţi-l cum atată. Este din 97 biroul ăsta. Este de la înfiinţarea Trezoreriei”, ia-au spus angajatele dintr-unul dintre birourile vizitate. ”Scaunele sunt ale noastre. Sunt cumpărate de noi, să ştiţi”, mai spun angajatele, moment în care ministrul îşi face cruce. De asemenea, angajatele îi arată imprimanta pe care lucrează: ”Scrie pe ea casată, vedeţi?!” ”Nu pot să cred! Astea sunt lucruri pe care n-ar trebui să le văd în cea mai...”, a fost replica ministrului. Foto: Inquam/ Octav Ganea Foto: Inquam/ Octav Ganea ”Nu mai avem hârtie”, i-a semnalat o altă angajată. ”Cum nu aveţi hârtie, Doamne iartă-mă?!”, a mai afirmat ministrul. Angajata îi mai spune ceva, iar ministrul îşi face o nou cruce: ”Doamne fereşte!”. Vineri dimineaţă, Marcel Boloş s-a dus la Trezorerie cu cafea, după ce cu o zi înainte a fost invitat de către salariaţii acestei instituţii să vadă cum se lucrează. Boloş a afirmat că vrea să vadă la faţa locului condiţiile şi să aibă o discuţie aşezată cu oamenii. Protestul de la Ministerul de Finanțe s-a extins, azi, și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla.

Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor Foto: BNS
Eveniment

Bugetarii de la Finanțe vor la ministerul Investițiilor

Bugetarii de la Finanțe, care pot ajunge la salarii de aproape 17.000 de lei, vor să se mute la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde sunt salarii și mai mari. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, două persoane ar vrea să plece, prin transfer, la MIPE, condus acum de fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD). Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor „Două persoane au fost, care vor să plece la Ministerul Fondurilor. E mai atractiv din punct de vedere salarial, dar nu eu port vina aceasta a acestor salarii mici”, a susținut Boloș. „Mă voi strădui ca oamenii să aibă salariile decente, pentru că este, instituţia cea mai importantă a statului român, care este implicată în relaţia cu contribuabilii şi de ea trebuie să avem grijă şi de funcţionari care lucrează”, a mai declarat Boloş. DeFapt.ro a arătat, ieri, că sunt salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați – manageri și șefi de serviciu – care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Protestul de joi de la Ministerul Finanţelor ar fi fost pornit de angajaţi din Direcţia Juridică, cărora ministrul Marcel Boloş le-ar fi refuzat transferul la Ministerul Proiectelor Europene, au afirmat surse politice. Plățile în sistemul bugetar, în pericol Pe de altă parte, protestul de la Finanțe s-a extins și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla. ”14.300 de plăți se vor face în cursul zilei de astăzi, peste 5 miliarde de lei vor fi plățile. Nu este de dorit acest lucru (ca plățile să întârzie din cauza suspendării activității instituțiilor, n.red.). Trebuie să ne gândim ca de activitatea Trezoreriei depinde toată activitatea și plățile de salarii la toți bugetarii. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva, îndemn la calm și sper să putem să punem în aplicare ceea ce am discutat ieri”, a declarat Marcel Boloș. Revendicările bugetarilor din Finanțe Protestatarii cer: Egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată pe fiecare funcție, grad profesional și gradație în cadrul sistemului fiscal Respingerea în totalitate a proiectului ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare, care dacă ar fi aprobat în forma actuală, ar duce la diminuarea veniturilor cu 700 de lei (pe medie) și la pierderea locurilor de muncă. Introducerea în noua lege a salarizării a familiei ocupaționale ”finanțe” și a unei grile de salarizare corespunzătoare complexității activității desfășurate Sindicatul Sed-Lex susține că este un protest spontan pe care nu-l poate controla.

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” Foto: news.ro
Eveniment

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, a anunţat că 15.000 de persoane protestează joi, la nivel naţional, nemulţumite de măsurile cuprinse în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind măsuri fiscal-bugetare şi a precizat că acestea afectează 22.000 de angajaţi din acest sistem. Marica apreciază că în sistem nu va lucra nicio instituţie în cursul zilei de vineri. Salarii uriașe în ministerul de Finanțe În cadrul ministerului de Finanțe sunt funcționari care au salariu aproape egal sau mai mare decât ministrul, care primește, net, 12.776 de lei. În plus, schema de personal prevede peste 1.700 de posturi din care doar serviciul de comunicare și transparență are 17 angajați, dintre care trei șefi și trei bufetiere. Potrivit listei de salarii din luna mai, la direcția de inspecție economico-financiară sunt doi consilieri superiori cu peste 13.000 de lei, precum și experți și consilieri care au peste 12.000 de lei. Directorii din minister primesc, net, între 10 și 12.000 de lei. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați - manageri și șefi de serviciu - care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Liderul sindical Vasile Marica a câșigat, în 2022, două salarii de lider sindical - din Finanțe și din Vămi - peste 185.000 de lei, cu circa 2.000 de lei mai mult decât șeful statului. Marica este însă înglodat în datorii: în 2022 a contractat de la CEC și de la trei persoane fizice împrumuturi de 360.000 de euro. Purtătorul de cuvânt al Guvernului se va informa de la TV Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem. Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, afirmă că protestul este ”negestionabil de către sindicate la ora actuală”. Marcel Boloș Foto: Facebook Purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat, întrebat cum priveşte protestul de joi al angajaţilor Ministerului Finanţelor, că va încerca să îl privească la televizor, pentru că nu are cunoştinţă despre această acţiune. Sindicaliştii anunţă că protestul s-a extins la unităţin fiscale din ţară, iar în 22 august este programată o grevă de avertisment.

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Foto: Facebook
Eveniment

Sindicatele Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Deficitul a explodat în ianuarie, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut
Economie

Deficitul a explodat în ianuarie

Deficitul bugetar a explodat în ianuarie 2023, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe. Deficitul a explodat în ianuarie Astfel, în ianuarie 2023, deficitul a ajuns la 0,25% din PIB, față de 0,12% din PIB în perioada similară din 2022. În termeni nominali, deficitul este de patru miliarde de lei, față de 1,678 miliarde lei în ianuarie 2023. Bugetul României a cheltuit, în ianuarie 2023, puțin peste trei miliarde de lei cu dobânzile. În perioada similară din 2022, dobânzile erau de doar 1,693 miliarde de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Comparativ cu anul precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,39 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică ministerul de Finanțe. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 4,49 miliarde lei, consemnând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (68,5%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (359,8%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

În vămi nu funcționează nici un scaner Foto: Politia de frontiera
Eveniment

În vămi nu funcționează nici un scaner

În vămi nu funcționează, din 2016, nici un scaner pentru verificarea vehiculelor de transport de marfă, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare. Aceste echipamente sunt cruciale pentru a combate traficul ilicit, cum ar fi cel cu droguri, arme, produse contrafăcute și țigări. România are 25 de puncte rutiere de trecere a frontierei. În vămi nu funcționează nici un scaner „La data prezentei, în evidența Unității Nucleare a Autorității Vamale se regăsesc un număr de 15 sisteme mobile de scanat trailere și containere de marfă, achiziționate în perioada 2001-2012. Menționăm că sistemele mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și containerelor nu mai sunt utilizate din ultimul trimestru al anului 2016”, se arată în răspunsul ministerului de Finanțe. Ministerul arată că scanerele nu mai au asigurat serviciul de întreținere, așa că, din 2018, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) nu a mai prelungit autorizația de utilizare. Din răspunsul ministerului, nu reiese care ar fi soluția pentru această problemă. Finanțele explică cum, în absența scanerelor, se folosesc alte mijloace, precum câinii. Autoritatea Vamală a fost scoasă, în 2021, de sub autoritatea ANAF, iar în fruntea noii instituții a fost numit un personaj susținut de PSD, a cărui trecut este legat de oamenii lui Dragnea din ANAF: Bogdan Mihei, fost șef al Vămii Otopeni și considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi, promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Ministrul Muncii refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Un director în BNR arăta că, acum, ele consumă 0,85% din PIB Mihei a fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD.

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină

Publicația economică Profit scrie că „sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”. Publicația apreciază că benzina s-ar putea scumpi cu 36 de bani, iar motorina cu 38 de bani pe litru de la 1 ianuarie, numai din motive fiscale, Ministerul de Finanțe (MFP) susținând că accizele la benzină și motorină sunt cele minime cuprinse într-o Directivă UE și nu cele mai reduse, din Legea 370 publicată pe 20 decembrie în Monitorul Oficial. Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină „Această decizie, coroborată cu cea a Guvernului de a nu mai prelungi perioada de aplicare a reducerii de 50 de bani pe litru convenită cu companii, poate conduce la majorarea semnificativă a prețurilor în prima zi a anului viitor, mai ales că cei mai importanți distribuitori de carburanți vor fi obligați să achite și „contribuția de solidaritate” de 60% impusă de guvern”, explică Profit. Pe de altă parte, ministerul de Finanțe a susținut că nivelul accizelor la combustibili va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri. Astfel, în anul 2023, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri). Explicațiile Finanțelor "Ca regulă generală, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. În contextul economic actual, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb şi motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situaţia în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1.000 l, benzină cu plumb 2.083,07 lei/1.000 l, motorină 1.632,81 lei/1.000 l", precizează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. Putea fi mai rău, spune ministerul lui Câciu Potrivit sursei citate, în situaţia în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru combustibili, taxele ar fi crescut cu până la 261,84 lei/1.000 litri. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări "Având în vedere că actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creştere semnificativă a preţurilor carburanţilor şi ar fi accelerat şi agravat situaţia socio-economică întrucât preţul carburanţilor se reflectă în preţul tuturor produselor şi serviciilor de pe piaţă, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE", susține acest minister.

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Foto: Facebook Blue Air
Eveniment

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air, după ce compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern, anunță mai multe publicații economice. Ble Air va fi administrată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a declarat pentru CursDeGuvernare președintele Autorității, Florian Daniel Geantă. Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Însă măsura a fost luată după ce Ministerul Finanțelor a decis să fie executată garanția privind ajutorul de stat acordat în vara anului 2020. „Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021. În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie”, explică Ziarul Financiar. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier Guvernul Orban a emis, la 19 august 2020, o ordonanță de urgență prin care garantează un împrumut de 300 de milioane de lei acordat Blue Air. Ordonanța a fost inițiată de Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, care a arătat că și alte state din UE au susținut companiile aeriene, după pandemie – Lufthansa fiind un exemplu. Actul legislativ prevedea că Finanțele și Transporturile vor avea reprezentanți în CA-ul companiei, cu drept de veto. Compania ar putea fi inoperabilă Ziarul Financiar arată că Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 - Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​ Compania a rămas fără mare parte din aeronavele cu care opera zborurile, iar șase dintre ele au fost puse garanție, împreună cu un teren de circa 10 hectare, pentru accesarea împrumutului de la Eximbank.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră