joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: extrema dreapta

18 articole
Internațional

Extrema dreaptă din Germania se înarmează, la mișcare aderă și soldați activi

Soldați germani implicați în grupare extremistă. Patru soldați și un ofițer de poliție federală se numără printre membrii unei grupări de extremă dreapta vizate de percheziții în Germania, au anunțat procurorii germani. Operațiunea a avut loc în trei landuri și a vizat 14 proprietăți. Soldați germani implicați în grupare extremistă Marți, poliția germană a efectuat descinderi în Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia și Baden-Württemberg. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță În total, au fost vizate 14 locații. Cei opt suspecți, cu vârste cuprinse între 32 și 57 de ani, sunt bănuiți că au format o grupare armată pe baza unor convingeri extremiste de dreapta. Potrivit procurorilor din orașul Celle, din landul Saxonia Inferioară, printre suspecți se află: doi soldați activi, doi foști soldați și un ofițer din poliția federală germană. Arme, muniție și materiale explozive confiscate În timpul perchezițiilor din Celle, anchetatorii au confiscat arme de foc de diferite tipuri, toate încărcate. Primele concluzii arată că acestea nu intră sub incidența Legii privind controlul armelor de război. De asemenea, au fost descoperite muniție, sume de bani în numerar și materiale care pot fi utilizate ca explozibili. Precizările procurorilor Procurorii au precizat că obiectivul perchezițiilor a fost confiscarea armelor și colectarea de informații privind activitatea grupării extremiste. Ancheta este în curs, iar autoritățile verifică dacă există legături cu alte rețele radicale din Germania.

Soldați germani implicați în grupare extremistă (sursa: Facebook/Polizei NRW)
Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra (sursa: bbc.com)
Internațional

Extrema dreaptă, în stradă la Londra: peste 100.000 de oameni demonstrează împotriva imigrației

Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra. Peste o sută de mii de oameni au ieșit sâmbătă pe străzile Londrei la apelul lui Tommy Robinson, activist britanic de extremă dreapta. Acesta a prezentat manifestația ca pe un miting pentru „libertatea de exprimare”, pe fondul protestelor anti-imigrație organizate în această vară în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil. Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra Organizatorii au anunțat participarea mai multor personalități de dreapta și extremă dreapta din Marea Britanie și din străinătate. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Printre cei așteptați s-au numărat Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, și Éric Zemmour, liderul partidului francez Reconquête. Imagini aeriene difuzate de televiziuni au arătat o mare de steaguri britanice și engleze arborate în centrul Londrei. Poliția a estimat în jur de 110.000 de persoane la începutul după-amiezii. Mesaje anti-imigrație și apeluri la demisia premierului Manifestanții au ridicat revendicări legate de libertatea de exprimare, dar și de demisia premierului Keir Starmer. În prim-plan a rămas însă tema imigrației ilegale. „Nu sunt rasist, doar observ schimbarea demografică”, a spus un tânăr de 28 de ani din Bristol, care l-a descris pe Tommy Robinson drept „un erou”. Cine este Tommy Robinson În vârstă de 42 de ani, Tommy Robinson, pe numele real Stephen Yaxley-Lennon, este fondatorul English Defence League, o organizație desprinsă din mișcarea „hooligan”. Cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și anti-islam, a fost condamnat de mai multe ori pentru tulburarea ordinii publice. În 2018 a fost încarcerat pentru sfidarea curții, iar în 2024 pentru remarci defăimătoare la adresa unui refugiat. Legătura cu Charlie Kirk Printre manifestanți s-au aflat persoane care afișau fotografii cu influencerul conservator american Charlie Kirk, ucis miercuri în SUA. Tommy Robinson a făcut mai multe postări despre acesta pe rețelele de socializare. Forțe de ordine și contramanifestații Peste o mie de polițiști au fost desfășurați pentru a asigura desfășurarea pașnică a evenimentului. În paralel, organizația Stand Up To Racism UK a organizat o contramanifestație, sprijinită de activiști și politicieni de stânga. „Este foarte important să ne opunem fascismului. Trebuie să fim solidari cu solicitanții de azil și să arătăm că suntem uniți”, a declarat Diane Abbott, prezentă la contraprotest.

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Europa, amenințată de Rusia și de ascensiunea extremei drepte, avertizează Friedrich Merz

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa. Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a avertizat că unitatea Europei este pusă în pericol atât de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, cât și de creșterea sprijinului electoral pentru extrema dreaptă. Rusia și extrema dreaptă amenință Europa În timpul congresului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz a subliniat că Europa este amenințată din exterior de „un război imperialist și autoritar la Est” și din interior de „cetățeni înspăimântați, incerți, chiar radicalizați”. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Merz a făcut apel la cetățenii germani să continue sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii ruse, subliniind că „lupta Ucrainei este și o luptă pentru menținerea păcii și libertății în Germania”. El a subliniat că ofensiva Rusiei amenință întreaga ordine politică a continentului european. Declinația încrederii în democrație, un motiv de îngrijorare Viitorul șef al guvernului german a deplâns scăderea încrederii în democrație în Germania, semnalând că acest indicator a atins cel mai scăzut nivel de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul congresului CDU, Friedrich Merz le-a cerut celor aproximativ 150 de delegați să aprobe acordul de coaliție semnat cu Partidul Social-Democrat (SPD), după ce conservatorii au câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie. Următorii pași: unda verde din partea SPD Aprobarea din partea delegaților CDU este așteptată luni seară, după ce Uniunea Creștin-Socială (CSU), aliatul tradițional al CDU din Bavaria, și-a exprimat deja sprijinul. Ulterior, atenția se va concentra asupra SPD, care trebuie să valideze acordul de coaliție până marți seară.

AfD conduce sondajele naționale din Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Extrema dreaptă germană (AfD), în premieră pe primul loc în sondaje

AfD conduce sondajele naționale din Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află, pentru prima oară, pe primul loc într-un sondaj de opinie realizat la nivel național, cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial privind viitoarea coaliție guvernamentală de la Berlin. AfD conduce sondajele naționale din Germania Potrivit sondajului realizat de institutul Ipsos, AfD este creditat cu 25% din intențiile de vot, depășind cu un punct procentual blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, și partenerul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), care cumulează 24%. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica"   Pe locul al treilea în sondaj se află Partidul Social-Democrat (SPD), cu 15%, în timp ce Verzii și Die Linke (Stânga) sunt cotate fiecare cu 11% din intențiile de vot.  AfD, creștere constantă după alegerile federale Sondajul a fost publicat la șase săptămâni după alegerile parlamentare federale, în care AfD a obținut locul al doilea, imediat în urma blocului conservator CDU/CSU. Ascensiunea partidului de extremă dreapta a fost constantă, alimentată de nemulțumirile privind politicile migratorii, economice și climatice. În paralel cu aceste evoluții, liderii CDU/CSU și SPD urmează să anunțe formarea unei coaliții guvernamentale, iar funcția de cancelar va fi preluată de Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate.

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Germania nu a scăpat, extremiștii de la AfD cresc în continuare în sondaje

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania. Alternativa pentru Germania (AfD) ajunge la același nivel de susținere ca blocul conservator CDU/CSU, potrivit unui sondaj INSA publicat sâmbătă, de publicația Bild. Rezultatele reflectă schimbări semnificative în opțiunile electorale ale germanilor, la doar șase săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate. Extrema dreaptă câștigă teren în Germania Potrivit sondajului realizat de institutul INSA pentru publicația Bild, atât AfD, cât și CDU/CSU sunt cotate cu 24% din intențiile de vot. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pentru AfD, aceasta este cea mai bună performanță înregistrată până acum într-un sondaj național și o creștere de 1 punct procentual față de măsurătoarea anterioară. În schimb, blocul conservator condus de Friedrich Merz a pierdut 2 puncte procentuale. Scădere semnificativă pentru CDU/CSU după victorie CDU/CSU a obținut 28,5% la alegerile din 23 februarie, clasându-se pe primul loc. Totuși, sondajele recente indică o pierdere treptată de sprijin în rândul electoratului. AfD, care a încheiat alegerile pe poziția a doua cu 20,8%, pare să câștige teren în mod constant. SPD rămâne stabil, Verzii și Stânga, la egalitate Partidul Social Democrat (SPD), care a suferit o scădere puternică la alegeri, rămâne stabil în sondaj la 16%, față de 16,4% în februarie. Verzii pierd 1%, iar Partidul Stânga (Die Linke) câștigă 1%, ajungând ambele la 11%, în luptă directă pentru electoratul de stânga. Partidele mici, sub pragul electoral Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, Partidul Liberal Democrat (FDP) și noua formațiune populistă de stânga BSW nu ar reuși să intre în parlament. Ambele sunt cotate la 4%, sub pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare parlamentară.

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă. Partidul Popular Austriac (OeVP), condus interimar de Christian Stocker, a anunțat că va începe negocierile cu Partidul Libertății din Austria (FPOe, extrema dreaptă) pentru formarea unui nou guvern. Decizia vine după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații. Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă Austria se confruntă cu o incertitudine politică după demisia anunțată de cancelarul Karl Nehammer, care a renunțat și la funcția de președinte al OeVP. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Acesta a promis o tranziție ordonată, lăsând conducerea partidului în mâinile lui Christian Stocker, care a fost mandat să negocieze cu FPOe. Stocker: „Austria are nevoie de un guvern stabil” Într-o declarație publică, liderul interimar al OeVP a subliniat că prioritatea este formarea unui guvern stabil, fără alte campanii sau alegeri. „Această țară are nevoie de un guvern stabil astăzi și nu putem continua să pierdem timp prețios,” a spus Stocker, justificând negocierile cu extrema dreaptă. Președintele Austriei, deschis discuțiilor cu liderul FPOe Președintele Alexander Van der Bellen a anunțat că va avea o întâlnire cu Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, pentru a analiza situația politică. În trecut, Van der Bellen și-a exprimat rezervele față de Kickl, însă recunoaște că „s-a deschis o nouă cale” după ce FPOe a obținut aproape 29% din voturi la alegerile legislative. Extrema dreaptă câștigă teren în Austria FPOe, creditat cu 35% în sondajele recente, devine un partener de guvernare tot mai probabil pentru conservatori. Deși până acum nu a găsit aliați pentru formarea unui guvern, susținerea publicului și schimbările din OeVP creează condițiile pentru o colaborare. Stocker a salutat decizia președintelui de a discuta cu Herbert Kickl, subliniind că este timpul pentru acțiuni decisive. Ce urmează pentru Austria? Deși discuțiile pentru formarea guvernului sunt în desfășurare, președintele Van der Bellen a cerut conservatorilor să respecte fundamentele democrației liberale. Rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va reuși să formeze o coaliție guvernamentală și cum va influența această decizie viitorul politic al Austriei. Austria traversează o perioadă de tranziție politică, iar decizia OeVP de a negocia cu extrema dreaptă ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Stabilitatea guvernului și respectarea valorilor democratice rămân principalele preocupări pentru viitorul apropiat.

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă (sursa: X/Helge Lindh)
Internațional

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă. Helge Lindh, membru al Bundestagului din partea social-democraților (SPD), a devenit ținta unei amenințări grave din partea unei grupări de extremă dreapta. Parlamentarul german a primit o scrisoare care conținea amenințări directe și o pudră albă suspectă. Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă Scrisoarea primită de Lindh, pe care acesta a publicat-o pe platforma X, includea mesaje de intimidare și acuzații de „ură față de germani”. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Documentul era semnat de „NSU 3.0”, o referire la National Socialist Underground, o grupare teroristă de extremă dreapta cunoscută pentru atacuri violente. Scrisoarea conținea și o pudră albă, vizibilă în fotografiile postate de parlamentar. Analizele efectuate de autorități au confirmat că substanța era inofensivă, potrivit postului regional WDR. Cine este Helge Lindh? Helge Lindh este reprezentant al orașului Wuppertal și purtător de cuvânt al SPD pentru cultură și politica mass-media. El face parte, de asemenea, din comisia parlamentară pentru afaceri interne și este activ în politica de migrație. De la alegerea sa în Bundestag în 2017, Lindh a fost ținta mai multor amenințări și acte de ostilitate, însă acesta consideră că actuala amenințare este „cea mai gravă” de până acum. „Lupta împotriva urii va continua” În ciuda gravității situației, Lindh a declarat că nu se va lăsa intimidat: „Am fost amenințat și în trecut, dar voi continua să lupt împotriva urii și a extremismului,” a scris el pe X. Parlamentarul a atras atenția asupra pericolelor reprezentate de retorica extremistă și a subliniat necesitatea de a proteja democrația de astfel de atacuri. Gruparea „NSU 3.0” Amenințările semnate „NSU 3.0” reprezintă o continuare simbolică a activității National Socialist Underground (NSU), o grupare teroristă responsabilă pentru numeroase crime descoperite în 2011. În ultimii ani, Germania s-a confruntat cu o creștere a violenței și amenințărilor din partea extremismului de dreapta, vizând politicieni, jurnaliști și activiști. Un apel pentru solidaritate democratică Helge Lindh a devenit un simbol al rezistenței împotriva extremismului, iar situația sa scoate în evidență provocările cu care se confruntă democrațiile moderne. Amenințările primite subliniază importanța solidarității în apărarea valorilor democratice și combaterea urii.

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral. Extrema dreaptă din Europa continuă să obțină victorii importante, cu un succes notabil în alegerile regionale din Austria. Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral Partidul Libertății din Austria (FPO), cunoscut pentru pozițiile sale anti-migrație, a realizat un salt de 14 puncte procentuale în landul Vorarlberg, ajungând la aproximativ 28% din voturi, conform rezultatelor preliminare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro În cadrul acestor alegeri, Partidul Popular Austriac (OVP), condus de Markus Wallner, a rămas pe primul loc cu 38% din voturi, în ciuda pierderii a 5 puncte procentuale. Alte partide, precum Verzii și Social-democrații (SPO), au înregistrat rezultate mai modeste, cu aproximativ 12% și 9% din voturi, respectiv. Sprijinul în creștere pentru FPO Acest rezultat marchează un nou episod în expansiunea electorală a FPO, similar cu ascensiunea altor partide de extremă dreaptă din Europa de Vest, cum ar fi în Olanda, Italia, Germania și Franța. Cu toate acestea, succesul FPO la nivel local nu se traduce automat într-o influență imediată asupra formării guvernului federal austriac. În urma alegerilor parlamentare din septembrie, în care FPO a avut o performanță puternică, celelalte partide principale au refuzat până acum o coaliție cu acest partid sub conducerea lui Herbert Kickl. Totuși, OVP, sub fostul cancelar Karl Nehammer, joacă un rol crucial în negocierile pentru formarea guvernului. Deși Nehammer a exclus o colaborare cu FPO, liderul landului Vorarlberg, Markus Wallner, a lăsat deschisă posibilitatea unei astfel de coaliții la nivel regional. Ambițiile lui Herbert Kickl Liderul FPO, Herbert Kickl, a declarat că rezultatul din Vorarlberg reprezintă un vot de încredere pentru aspirațiile sale de a deveni cancelar, considerând că cetățenii transmit un mesaj clar către partidele de la Viena, care ar evita transformarea politică reală. Această situație reflectă creșterea continuă a forțelor de extremă dreaptă în Europa, în contextul unor teme sensibile precum migrația și politicile de mediu.

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria. Extrema dreaptă pare să se îndrepte spre un succes istoric în alegerile legislative de duminică din Austria, potrivit primelor estimări publicate de postul public de televiziune ORF după închiderea urnelor. Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria Primele estimări bazate pe numărarea unei părţi din voturile prin corespondenţă şi din buletinele din birourile închise mai devreme arată că Partidul Libertăţii (FPOe) al lui Herbert Kickl obţine 29,1% din voturi, faţă de 26,2% conservatorii din Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Comparativ, la scrutinul precedent, din 2019, FPOe a obţinut cu 13 puncte mai puţin. Social-democraţii, de centru stânga, ar avea conform aceloraşi proiecţii 20,4%. Şi o altă estimare realizată de institutul Arge Wahlen a pus FPOe pe primul loc, cu un avans de circa 4 puncte procentuale. Nehammer recunoaște învingerea Cancelarul austriac Karl Nehammer a recunoscut că formaţiunea sa, Partidul Popular Austriac (OeVP) nu a reuşit să ajungă din urmă Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, în alegerile legislative de duminică, în urma estimărilor indicând victoria acestuia din urmă. Nehammer a declarat, adresându-se susţinătorilor săi, că OeVP trebuie să-şi respecte angajamentele preelectorale, fără a explica dacă se referă şi la frecventa sa afirmaţie că nu se va alătura unui guvern din care face parte şi liderul FPOe Herbert Kickl. În ce-l priveşte, acesta din urmă a asigurat pe postul public de televiziune ORF că formaţiunea sa este "gata să conducă un guvern"

Franța jocurile politice ale extremei dreapta (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, îl consideră pe noul premier de dreapta, Michel Barnier, "un rău mai mic", preferându-l pe acesta în faţa riscului ca extrema stângă să ajungă la guvernare, dar în săptămânile următoare îi va trasa acestuia "linii roşii" şi "măsuri importante", iar dacă acestea nu vor fi realizate formaţiunea "Adunarea Naţională" va încerca să răstoarne în parlament noul premier numit săptămâna trecută de preşedintele Emmanuel Macron. Franța: jocurile politice ale extremei dreapta "Având în vedere gravitatea situaţiei din ţară (...), vom depune toate eforturile pentru a contribui cât mai mult posibil la stabilitatea Franţei', a asigurat Marine Le Pen duminică într-un discurs. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Dar, o spun cu aceeaşi forţă, în următoarele săptămâni va trebui să-i indicăm premierului liniile roşii şi măsurile pe care le considerăm importante, întrucât este indispensabil să fie respectat votul celor 11 milioane de alegători ai noştri", a subliniat ea. Celălalt lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), Jordan Bardella, preşedintele partidului, a precizat anterior că doreşte din partea noului guvern măsuri anti-imigraţie şi de sporire a securităţii publice, precum şi măsuri de creştere a puterii de cumpărare a francezilor. Barnier nu primește un "cec în alb" Marine Le Pen a semnalat că nu are deocamdată intenţia să încerce să-l înlăture pe noul prim-ministru, aşteptând mai întâi să vadă discursul de politică generală pe care Barnier îl va susţine la începutul lunii octombrie în parlament. "Pentru ca lucrurile să fie foarte clare, nu îi vom da un cec în alb. Dar dacă, odată cu trecerea săptămânilor, francezii sunt din nou uitaţi sau maltrataţi, nu vom ezita să cenzurăm guvernul', a indicat ea, adăugând că formaţiunea sa va pune noul executiv "sub supraveghere", ceea ce înseamnă că "vom fi exigenţi, vom fi mai mult ca niciodată apărătorii poporului francez". Numirea premierului, revolte ale stângii Preşedintele liberal Emmanuel Macron l-a numit joi prim-ministru pe fostul comisar european Michel Barnier, al cărui partid de dreapta "Republicanii" a fost ultimul clasat în rândul marilor partide la alegerile legislative anticipate desfăşurate în iulie şi are numai 39 din cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului), numire ce a stârnit revolta partidelor de stânga reunite într-o coaliţie eterogenă ce a câştigat în mod neaşteptat scrutinul. Noul guvern al lui Barnier se va putea baza în legislativ, în plus faţă de micul grup de deputaţi ai săi, numai pe cei 159 de deputaţi ai coaliţiei pro-prezidenţiale, număr departe de majoritatea de 289 de mandate. În condiţiile opoziţiei de acum virulente a stângii, care a acuzat un "furt electoral" şi a organizat sâmbătă manifestaţii ample contra lui Macron, poziţionarea celor 142 de deputaţi ai extremei drepte va fi decisivă pentru supravieţuirea noului executiv. Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella. Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP). Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă. Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind iniţial să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru. În cele din urmă au propus-o premier pe Lucie Castets, propunere neagreată însă de Macron, care nu a dorit un guvern de stânga

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene (sursa: Facebook/Raffaele Fitto)
Internațional

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marţi cotidianul german Die Welt. Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale şi candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Cine este Raffaele Fitto? Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziţie). Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela. Fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas a fost aleasă în funcţia de şefă a diplomaţiei UE la sfârşitul lunii iunie. Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.

Scholz cere coaliții politice fără AfD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz cere coaliții politice fără AfD

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria Foto: Facebook
Internațional

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene din Austria, arată mai multe publicații austriece, citând o prognoză, făcută după intervievarea de-a lungul săptămânii trecute a 3.600 de oameni, pentru postul public de radiodifuziune ORF, Puls 24 TV şi APA. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină. Formațiunea va avea șase europarlamentari. Pe locul II se află formațiunea lui Karl Nehammer, Partidul Poporului (OVP, conservator) cu 23,5%, iar pe trei sun social-democraţii (SPO) cu un scor de 23%. Verzii și neos au luat 10,5%. Grafic: der Kurier Citește și: GALERIE FOTO Cum au ieșit din cabina de vot principalii candidați pentru București: Piedone – încruntat, Firea – încordată, Burduja – resemnat, Nicușor – zâmbitor Marja de eroare a sondajului este de 2,5 puncte procentuale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră