joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: evaziune

24 articole
Eveniment

Compania aeriană care ar fi transportat mercenarii lui Horațiu Potra, suspectată de evaziune fiscală

Companie aeriană suspectată de evaziune fiscală. Polițiștii și procurorii au efectuat, miercuri, percheziții într-un dosar de evaziune fiscală care vizează compania aeriană Fly Lili, deținută de omul de afaceri sibian Jurgen Faff. Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la 12 milioane de lei. Compania ar fi folosită de Horațiu Potra pentru transportul mercenarilor. Companie aeriană suspectată de evaziune fiscală Potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară și trei mandate de aducere, în București și în județul Sibiu. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Din probele adunate de anchetatori, rezultă că în perioada 2024 – prezent, reprezentanții companiei ar fi reținut și nu ar fi virat către stat impozite și contribuții cu reținere la sursă, în valoare de 12 milioane de lei. Prejudiciul este explicat prin nivelul ridicat al salariilor din aviație și prin neplata contribuțiilor sociale datorate. Zeci de zboruri România-Congo Fly Lili este un operator aerian activ pe piața transportului de pasageri, care deține mai multe aeronave și are peste 170 de angajați, piloți, însoțitori de bord și personal tehnic. Despre Fly Lili, compania deținută de Jurgen Faff, publicația Context.ro scria, în februarie, că a efectuat zeci de zboruri pe ruta România–Congo. Conform mai multor surse, avioanele companiei au transportat angajații lui Horațiu Potra, acuzat de implicare pro-rusă în alegerile prezidențiale din Congo. Datele agregate de site-ul de monitorizare Flightradar24.com au arătat prezența aeronavelor Fly Lili pe aeroportul Goma începând cu mai 2023. Potrivit publicației locale Turnul Sfatului, un număr de 11 zboruri către Goma, organizate pentru Potra, au avut ca punct de plecare aeroportul din Sibiu. Persoane audiate și ancheta în curs În timpul acțiunii de miercuri, polițiștii au identificat două persoane, dintre care una audiată ca martor. Acestea au fost conduse la sediul poliției în baza mandatelor de aducere.  Totodată, autoritățile desfășoară demersuri pentru depistarea unei alte persoane bănuite în dosar. Cercetările în acest caz sunt efectuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.

Companie aeriană suspectată de evaziune fiscală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Inspector ANAF, complice într-un caz de evaziune de 100 de milioane de lei

Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală. Un inspector ANAF din Iași este acuzat de complicitate într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 100 de milioane de lei. Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală Ancheta DNA vizează schema „Leasing Automobile”, prin care 11 firme din mai multe județe ar fi păgubit statul prin mutarea sediilor la două adrese din Iași. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Potrivit procurorilor, inspectorul fiscal oferea informații confidențiale companiilor, anunțându-le din timp despre inspecții și documentele necesare. Rețeaua de firme avea sedii secundare deschise și în București, dar și în alte opt județe din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șeful DNA, Marius Voineag, explică cum scapă marii evazioniști Foto: Facebook
Politică

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale

Șeful DNA, Marius Voineag, explică, într-un interviu pentru Hotnews, cum scapă marii evazioniști: ANAF nu prea mai face sesizări, iar dosarele au fost mutate, prin lege, la procurorii de pe lângă tribunale. Citește și: Avalanșă de ironii, după ce Dan Tanasă a cerut ca românii să refuze coletele livrate de străini. Deputatul AUR a răspuns cu mitocănii Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști Voineag a confirmat că ANAF a făcut doar patru sesizări, fără să precizeze însă perioada de timp în care s-au făcut acestea.  „Marius Voineag: Au fost modificate legile încât tot ce ține de evaziune s-a dus la procurorii de pe lângă Tribunale. Au ieșit și DNA, și DIICOT din peisaj…Vorbim de infracțiuni în zona gulerelor albe – acolo trebuie să fim noi prezenți. Dosarele mari rămân fără un efect real dacă nu recuperăm banii furați. De asta, la noi durează un pic mai mult. Realitatea trebuie spusă: Stăm prost la nivelul sesizărilor. Sorina Matei: De ce nu vă sesizează ANAF? Voineag: Pe partea de sesizare, au intrat într-un colaps. E un trend care se manifestă în mai multe instituții. Ne-am bazat foarte mult pe informațiile pe care le-am primit. Sorina Matei: Aveți doar 4 sesizări de la ANAF într-un an. Nu e o problemă la ANAF? Voineag: Ba da. Este o problemă. Singurul exemplu care funcționează foarte bine în Europa este Garda de Finanțe – pentru că fac cercetare reală. Se transformă dintr-o zonă pasivă într-o zonă proactivă și vin către noi. E vorba de o structură care se ocupă cu adevărat”, a afirmat șeful DNA la Aleph News. 

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală de către Parchetul General (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Radu Oprea minte grosolan când susține că nu a fost amendat pentru evaziune fiscală

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală: secretarul general al Guvernului neagă că ar fi fost sancționat, dar Parchetul General îl contrazice. Oprea: "Niciodată nu am fost sancționat" "Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală.", a scris Oprea într-o postare pe Facebook. Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală Afirmația lui Radu Oprea este contrazisă de Parchetul General. Instituția, într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro, arată că Radu Oprea și Mihai Ștefănescu au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005 pentru infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.  Răspunsul Parchetului General poate fi consultat integral, în facsimil, aici. Cu toate acestea, Sorin Grindeanu l-a apărat luni pe colegul său de partid: "L-am sunat pe Radu Oprea, mi-a spus că este o exagerare".

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală (sursa: Pexels/Diana)
Economie

"Specialii" procurori fac superficial dosare de evaziune fiscală: cercetează doar "plevușcă"

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală iar judecătorii par să se fi săturat de dosarele care investighează doar la suprafață evaziunea fiscală, fără a identifica adevărații beneficiari. Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală După ce Tribunalul Iași l-a condamnat pe un așa-zis om de afaceri la nouă ani de închisoare, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre radical diferită: achitare. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Judecătorii au concluzionat că procurorii au trimis în judecată persoana greșită. Cel acuzat nu era autorul real al evaziunii fiscale, ci doar un interpus care primea sume modeste, circa 100 de lei pentru fiecare tranzacție fictivă, derulată în beneficiul unui adevărat „rechin” fiscal, rămas neidentificat. Potrivit instanței, inculpatul putea fi cel mult considerat complice la evaziunea fiscală comisă de altcineva, autorul real fiind cel care ar fi beneficiat efectiv de prejudiciul cauzat statului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă, arată Curtea de Conturi Foto: ANAF
Eveniment

6.061 de PFA-uri și 2.398 societăți comerciale, la aceeași adresă - Curtea de Conturi

Nu mai puțin de 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale sunt înregistrate la aceeași adresă din Bucureștii Noi, Sectorul 1, arată un comunicat al Curții de Conturi după un control la ANAF.  Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă „Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București.  Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și 2398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023)”, arată Curtea de Conturi.  „Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, mai explică Curtea de Conturi. Curtea arată că în România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Curtea a descoperit 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație. 

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Percheziții la mercenarul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra, pentru evaziune fiscală și spălare de

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală. Potrivit comunicatului parchetului, procurorii Parchetului General au efectuat 13 percheziții domiciliare miercuri, în București și județele Sibiu și Mureș, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta îl vizează pe Horațiu Potra, un apropiat al lui Călin Georgescu și lider al unei grupări de mercenari activi în Africa, dar și pe fratele său, Daniel Simion Potra. Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală Potrivit procurorilor, între 2022 și 2024, suspecții ar fi creat circuite financiare complexe, folosind conturile unor firme pentru transferul ilegal de sume uriașe. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan În total, o companie controlată de Potra ar fi primit aproximativ 7,2 milioane de dolari de la societăți comerciale din Africa, sume care nu apar în declarațiile fiscale. Schema de spălare a banilor După primirea banilor, aceștia ar fi fost transferați către o firmă din Marea Britanie, deținută de unul dintre suspecți. O parte din fonduri a fost retrasă în numerar, fără justificare, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă. Potra, cercetat și pentru infracțiuni cu arme și muniții În afară de acest dosar, Horațiu Potra este investigat și într-o altă cauză penală, fiind acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Anchetatorii urmăresc să stabilească dimensiunea exactă a rețelei și implicarea altor persoane în activitățile infracționale.

România nu combate evaziunea, acuză Dan (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România pierde anual 5-6 miliarde de euro pentru că nu combate marea evaziune, reclamă Nicușor Dan

România nu combate evaziunea, acuză Dan. Candidatul independent la Președinție, Nicușor Dan, a recunoscut într-un interviu pentru ZDI că alocarea fondurilor guvernamentale în țară s-a bazat pe „influențe politice”. România nu combate evaziunea, acuză Dan În același interviu, primarul Capitalei a surprins afirmând că Bucureștiul nu avea nevoie de patru stadioane, subliniind că alte investiții sunt mai urgente. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Referindu-se la alocările discreționare de fonduri, Nicușor Dan a reiterat influența politicului în acest proces. Totodată, a atras atenția asupra faptului că România pierde anual 5-6 miliarde de euro din cauza „marii evaziuni”, sumă comparabilă cu fondurile obținute prin PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe
Eveniment

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe

Premierul PSD Marcel o apără pe Eșisabeta Lipă până în pânzele albe în scandalul primelor de la Federația Română de Canotaj: „Propunerile vin la ANS, dar nu le face ea. Nu s-a întâmplat nimic penal”, a susținut șeful Executivului. Însă el a spus că Mihai Covaliu - președintele Comitetului Olimpic Român - a respins de două ori propunerile de premiere. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe „Eu înțeleg să-i dai cu pietre în cap doamnei Lipă, dar așa e legea (...) Propunerile vin de la Agenția de Sport, dar nu le face ea, vin de la canotaj (...) Dacă nu ar fi sesizat presa, lucrurile ar fi mers așa (...) Nu sunt bodyguardul lui Lipă. Eu încerc să opresc ura între noi. Un campion poate greși. În primul rând, nu s-a întâmplat nimic penal. A greșit fiindcă așa se făcea ca până acum", a spus Marcel Ciolacu într-un interviu pentru Fanatik, transcris de Stiri pe surse. Pe de altă parte, el a propus ca sportivii de performanță să beneficieze de imunitate penală în caz de evaziune. „Mă uit și eu ce se întâmplă în Germania. Câte sute de milioane l-au prins pe șeful de la Bayern? I-a dat înapoi dublu și ceva (...) Steffi Graf. Câți au fost prinși cu evaziune? Pe mine ca premier mă interesează banul. Dă-mi banii înapoi. Îmi dai dublu? Asta e. Pe mine mă interesa să iau banii de la Gică Popescu. Ce satisfacție am eu că îl bag pe unul în pușcărie. Cu banii tăi fac stadionul de la Timișoara. Se întâmplă și în Franța și în Germania. Care e satisfacția că am băgat un om la pușcărie. A, că ai mai făcut o dată, te duci la pușcărie, nu mai contează cum te cheamă. (...) Sunt depășiți anii cu țepele, tragem oamenii în țeapă", a declarat Marcel Ciolacu la Fanatik, potrivit transcrierii de pe Stiri pe surse.

Evaziune de milioane lei cu căruța (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Evaziune de milioane lei cu căruța

Evaziune de milioane lei cu căruța. De loc din Lunca Cetățuii, Crenguța Stănescu a fost trimisă în judecată în 2019, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de 2,7 milioane lei. Evaziune de milioane lei cu căruța Ea a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Fullnef Metal SRL, înregistrase în contabilitatea firmei, în perioada februarie-decembrie 2014, un număr de 155 de achiziții fictive, de deșeuri metalice de diverse tipuri, în valoare totală de 14,4 milioane lei. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Aparent, cei doi furnizori declarați livraseră către firma Crenguței Stănescu zeci de tone de deșeuri feroase și neferoase pe zi, lucru imposibil pentru societăți care nu aveau angajați, mijloace de transport sau de încărcare a mărfii ori depozite. De altfel, nici Fullnef Metal SRL nu dispunea de depozite pentru a prelua atâta marfă, iar în contabilitatea firmelor "partenere" nu erau înregistrate operațiuni cu societatea Crenguței Stănescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală. Firmele cu activitate în domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții se află în vizorul inspectorilor ANAF și sunt cel mai des controlate. Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală Argumentul: prezintă un grad de risc ridicat la evaziune fiscală, la fel și firmele care produc și comercializează mărfuri agroalimentare, după cum reiese din Raportul de Performanţă al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi pe anul 2023. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu De pe urma inspecțiilor fiscale parțiale la firmele locale cu activitate în aceste domenii, inspectorii fiscali au strâns anul trecut peste 60 mil. lei, echivalentul sumei de 12,1 mil. euro. Alte sectoare cu probleme similare includ transporturile, exploatarea și prelucrarea lemnului, turismul, producția și comercializarea de alcool și băuturi alcoolice, precum și producția și vânzarea de produse energetice, potrivit documentului DGRFP Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber. Consilierul PSD (din județul Neamț) Florin Adrian Hopșa, antreprenor cu o firmă în faliment înregistrată în județul Iași, nu scapă prea ușor de ANAF. Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber Agenția Județeană a Finanțelor Publice a deschis un proces pe numele politicianului, pe care îl vrea răspunzător, în calitate de beneficiar real al SC Uber Nord Est, pentru o datorie de 8.428.725 lei. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Alături de Hopșa, citat ca pârât în procesul de antrenare a răspunderii este și Marius Constantin Ifrim, administratorul companiei falimentare de transport. Florin Adrian Hopșa, care este și șeful RAR Neamț, este unicul asociat al Uber Nord Est SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hellvig desființează propunerea lui Boloș de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Motreanu: „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” Foto: Facebook
Eveniment

Nu recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii

„Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale. Mimarea combaterii evaziunii, va însemna și mimarea recalculării pensiilor”, a avertizat, azi, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget El a identificat și zonele responsabile de evaziune, arătând că „că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului”. „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” „1. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să înceapă în mod real lupta cu evaziunea fiscală, ca să aibă bani pentru recalcuarea pensiilor, ca să nu fie o nouă promisiune înșelătoare? Înțelege că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului, ci înseamnă colectarea TVA, digitalizare, scanere în vămi, Radarul Mărfurilor, și o activitate fiscală care să însemne mai mult decât: “Marcele ( și nu Boloș), fă-te că colectezi?” 2. Înțelege Guvernul Ciolacu că problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat administrativ de PSD, și în cârdășiile ANAF și Antifraudă cu marii jucători de pe piețele de import, distribuție, retail? Adică problema este unde se rulează miliarde de euro și unde alte miliarde de euro nu sunt impozitați și colectați? 3. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să monitorizeze modul în care ANAF se raportează la microîntreprinderi, unde deja există 3 poveri noi care generează tensiuni: OUG-ul privind fiscalitatea, OUG-ul privind plafonul de casă și majorarea salariului minim? 4. Înțelege Guvernul Ciolacu că dacă nu colectează mai mult din taxe, degeaba le mărește?”, a mai scris Motrenu, pe Facebook. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Direcția Mari Contribuabili din ANAF este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, controlat de Liviu Dragnea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră