Mediu
România blochează producerea energiei verzi de către comunități civice, în ciuda legislației UE care cere implementarea acestui sistem
Producerea de energie verde prin panouri fotovoltaice montate pe locuințe private nu va fi posibilă fără hotărâre colectivă, fără modernizarea rețelelor de transport și fără legi bune. România blochează producerea energiei verzi comunitare.
Un bloc a câștigat un concurs E.On
În bătălia împotriva marilor producători de energie, cetățenii sunt ca David în luptă cu Goliat. Timp de patru luni, o jurnalistă din Polonia și un jurnalist din România i-au căutat pe cei care încearcă să schimbe paradigma în producerea de energie. Au verificat datele și au discutat cu zeci de experți despre conceptul comunităților și cooperativelor de energie din Polonia și România.
În urmă cu mai bine de doi ani, blocul de locuințe al jurnalistei poloneze care a scris acest text, din cartierul Praga al Varșoviei, a câștigat concursul E.On pentru o instalație fotovoltaică (aproximativ 18.000 EUR).
Instalația strălucește acum frumos pe acoperiș, cablurile se întind cu mândrie și blatul este alb și argintiu.
Dar cât de mult a reușit această comunitate să-și reducă facturile la electricitate?
Doi ani de birocrație
Până în prezent, blocul de apartamente nu este conectat la rețea, adică nu produce energie electrică pentru spațiile comune (iluminat pe coridoare, lifturi). A fost nevoie de aproape doi ani pentru a aduna documentația, a obține permisele corespunzătoare și, în cele din urmă, pentru a fi conectat la rețea.
Încă nu există contor și conexiune adecvate. Mulți oameni au investit o grămadă de timp pentru acest proiect și întreaga comunitate a cheltuit și câteva mii de zloți. Trebuia să fie începutul unei cooperative energetice.
Totuși, în ciuda acestor piedici, interesul pentru așa-numita energie de disipare și oportunitățile pe care le oferă nu a dispărut.
După ce a examinat cu atenție chestiunea, jurnalista și-a propus să-și facă un țel din înființarea unei cooperative energetice la nivel de oraș, nu doar de bloc.
În ultimul an, în loc să meargă la teatru, a participat la conferințe de energie și a studiat managementul. L-a convins pe colegul jurnalist român că, din moment ce în Polonia ar putea fi construite peste 1,3 milioane instalații fotovoltaice individuale, ceea ce este o bază ideală pentru cooperativele energetice, este posibil ca ceva similar să se întâmple și în România.
RED II și RED III, greu de implementat
Experții în energie din România subliniază că guvernele românești au avut în trecut tendința de a copia în Polonia în acest domeniu.
Ambele țări sunt, deși în măsuri diferite, dependente de combustibilul fosil (70% din energie în Polonia, doar 18% în România – unde domină apa cu 25% din piață, energia nucleară 20% și gazele 17%). Polonia are și un lobby minier puternic
Ambele țări au rețele energetice învechite și trebuie să-şi adapteze legile la Reglementările Comisiei Europene RED II și în curând RED III (Directiva Energie Regenerabilă, a cărei formă finală ar trebui să prindă contur în acest an și presupune o utilizare și mai mare a energiei din surse regenerabile) și întregul pachet Energie curată (8 documente diferite).
Nici Polonia, nici România nu au reușit să pună în aplicare pe deplin toate reglementările și recomandările.
RED II este important pentru energia produsă în comunități, deoarece presupune dezvoltarea energiei de la prosumatori și crearea de comunități energetice. Și este, într-o oarecare măsură, un răspuns la fenomenul sărăciei energetice.
Sărăcia energetică face ravagii în România
Ce înseamnă, de fapt, sărăcia energetică: unul din zece polonezi nu poate plăti în mod constant facturile la energie; România stă chiar mai rău, cu aproape o treime din cetățeni (28%) care nu pot achita facturile la timp.
Sărăcia energetică este definită "ca o situație în care o gospodărie sau o persoană nu este în măsură să obțină servicii energetice de bază (iluminat, încălzire, răcire, mobilitate și electricitate) care să ofere un standard de trai decent, din cauza unei combinații de venituri mici, energie ridicată, cheltuieli și eficiență energetică scăzută a apartamentelor".
După ce ONU a recunoscut mediul sănătos ca drept al omului, admiterea oficială a dreptului omului de a produce energie pentru uz propriu este doar o chestiune de timp. Deja activiștii vorbesc despre asta ca despre un fapt.
Aproximativ un milion de europeni produc și consumă energie electrică la nivel local. Până în 2050, aceasta ar putea fi de până la 260 de milioane.
Cu toate acestea, producerea de energie nu seamănă cu creșterea roșiilor pe pervaz, deși poate dacă s-ar crea comunități energetice în masă, comparația nu ar mai părea atât de exagerată.
Tema energiei distribuite, adică energia civică, a intrat permanent în discursul social-politic în toată Europa și, deși nu este nouă (în 2019, Ursula Von der Leyen a comparat energia civică cu zborurile spațiale), trezește emoții mai ales în rândul experților sau activiștilor pentru climă, fără a număra membrii cooperativei înșiși.
Comunitățile energetice, fără metodologie legală
Directiva europeană privind energia din surse regenerabile a fost transpusă cu mare întârziere în legislația națională din România, însă fără a se emite legislația secundară, care să dea posibilitatea înființării comunităților de energie.
Greenpeace România a inițiat în 2022 o campanie de susținere a democrației energetice, adică a creării de comunități energetice, spune Olimpia Nicolae, reprezentant al organizației.
De cinci ani, de la introducerea temei în Uniunea Europeană, nu a fost elaborat niciun document, iar instituțiile responsabile (ANRE, Ministerul Energiei) nu au creat un cadru legal, adică legislație secundară care să asigure crearea de comunități de energie.
În prezent, în România, dacă cineva ar dori să înființeze o comunitate energetică, ar fi imposibil, pentru că nu există o metodologie sau reguli de implementare a legii, menționează și Andrei Crăciun, de la Greenpeace România.
Singurii care au facut ceva pentru comunitățile de energie în România au fost cei de la Greenpeace, care organizează, printre altele, vizite de studiu la cele similare din Europa, pentru actori locali care au în plan să înființeze astfel de comunități în țară.
Polonia, ceva mai avansată
În Polonia, multe conferințe, întâlniri și ateliere despre energia comunitară vorbesc despre mai multe cooperative energetice
Am întrebat unitatea guvernamentală din Polonia responsabilă cu înregistrarea cooperativelor energetice despre cele care produc efectiv energie.
„În această listă sunt înscrise 16 cooperative energetice (între timp a mai trecută în listă o altă cooperativă energetică), care au declarat că desfășoară afaceri în domeniul producerii de energie electrică în instalații de surse regenerabile de energie – instalații fotovoltaice.", a fost răspunsul.
UE are planuri mari: 50% din energie, în comunități
Comunitățile de energie sunt grupuri de oameni care se adună în cadrul cooperativelor, al comunităților, ca prosumatori colectivi și virtuali, dar și în clustere energetice pentru a produce, distribui și consuma în comun energie. Acestea pot fi create de autorități publice, companii sau organizații non-profit.
Comunitățile energetice (inclusiv cooperativele, care au fost primele introduse în lege) sunt menite să ajute la tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. Sunt, de asemenea, menite să contribuie la reducerea prețurilor la energie, oferind o alternativă la furnizorii tradiționali de energie.
„Sunt unul dintre elementele cheie în transformarea energetică a țărilor Uniunii Europene: până în 2050, jumătate dintre cetățenii UE sunt de așteptat să producă până la 50% din energie regenerabilă”, arată Comisia Europeană.
Limitările din legislația poloneză
„Da, avem reglementări privind cooperativele energetice din Polonia, dar sunt destul de prohibitive. În primul rând, există restricții de locație, adică cooperativa poate fi înființată în maximum cinci municipii: rural sau rural-urban. Și asta e o limitare, nu?
Iar acest lucru îi exclude complet pe locuitorii orașului, ceea ce este în contradicție cu legislația Uniunii Europene.
În opinia noastră, acest lucru este discriminatoriu față de locuitorii orașului. În plus, avem un număr limitat de persoane de sus în jos – până la 1.000 care pot participa la această cooperativă”, a comentat Anna Frączyk, avocat al ClientEarth.
România blochează producerea energiei verzi comunitare
Situația cooperativelor energetice din România este atât de lipsită de speranță încât încercările ulterioare de a ne interesa despre lucrările de creare și implementare a legii s-au soldat cu un eșec.
Instituțiile și autoritățile responsabile nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local.
Pentru a obține un punct de vedere oficială (interviu cu președintele sau unul dintre vicepreședinții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE), am trimis șase solicitări scrise, alături de alte solicitări telefonice.
Au trecut trei luni de la prima noastră încercare de a obține un punct de vedere, iar ANRE refuză cu încăpățânare să explice de ce nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local.
Când vine vorba de Administrația Fondului pentru Mediu, am întâlnit aceeași lipsă de transparență instituțională. A trebuit să mergem în instanță pentru a-i forța, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice, să ne furnizeze informațiile publice de care avem nevoie pentru a informa publicul.
Cei de la Administrația Fondului pentru Mediu ne-au solicitat și au condiționat interviul de furnizarea în avans a întrebărilor, ceea ce nu ne-ar fi permis să obținem informații autentice.
Comisia Europeană: România, întârziere mare
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene spune clar: „Prin pachetul Energie curată pentru toți europenii adoptat în 2019, UE a introdus în legislația sa conceptul de comunități energetice, în special comunități energetice ale cetățenilor și comunități de energie regenerabilă.
În acest sens, Directiva privind regulile comune pentru piața internă în electricitate ( (UE) 2019/944) și Directiva privind energia regenerabilă (UE) 2018/2001 (RED II) sunt deosebit de importante pentru facilitarea participării cetățenilor la tranziția energetică.
Comisia sprijină toate statele membre în elaborarea normelor naționale de punere în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile prin intermediul unor grupuri de lucru precum CA-RES și Registrul comunităților energetice, furnizând documente de orientare și cele mai bune practici.
Țările au avut timp să transpună directiva RED II, pe care România l-a depășit cu cel puțin doi ani.”.
Articol scris de Marius Daea și Edyta Iwaniak cu sprijinul Journalismfund Europe
