joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

138 articole
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE

Oferte-țeapă la energie pe site-ul instituției de stat ANRE: preț bun până la 1 aprilie, după care furnizorul stabilește unilateral cu cât de taxează, arată un comunicat al think tank-ului Asociația Energia Inteligentă. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este condusă acum de George Niculescu, susținut de PNL, fost inspector la primăria din Eforie Sud. Citește și: Călin Georgescu, încă o petardă fără rușine: ar fi fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Trump, dar a refuzat Asociația Energia Inteligentă mai susține, în comunicatul ei, că pe platforma ANRE „se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025”. Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE „ANRE nu doar că nu face ceea ce ar trebui să facă o astfel de Autoritate din Energie (promoveze competiția, prevină abuzurile, diseminare și informarea consumatorilor etc.), în perspectiva reliberalizării pieței de energie, dar pe platforma acesteia se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025. Astfel, pe platforma ANRE - Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice (https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric ), consumatorii de energie electrică sunt invitați să încheie contracte avantajoase, iar aceștia accesând o platformă care este a unei instituții care are scopul să i protejeze, riscă să încheie contracte păguboase. Pe site-ul ANRE la începutul lunii ianuarie 2025, cu dor 3 luni înaintea reliberalizării pieței, existau 14 oferte, care conform selecției, se aplică din 1 aprilie 2025, și care prezintă o mare atractivitate deoarece conform afișării au prețuri de 0,68 – 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Dacă nu citești contractul riști să te arunci în a încheia contractele de furnizare a energiei electrice cu prețuri foarte bune după 1 aprilie 2025. În momentul în care citești contractele constați că 11 dintre aceste oferte au acest preț doar până la 31 martie 2025 (chiar dacă selecția făcută de consumator pe platforma ANRE era să i dea doar acele oferte de după 1 aprilie 2025), urmând ca furnizorul să stabilească unilateral prețul după data de 1 aprilie 2025 și să-l comunice consumatorului în vederea plății acestuia. Există doar trei prețuri ofertate clar pentru 1 aprilie 2025: - 1,38 lei/KWh cu TVA inclus – PPC – de 2 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 1,79 lei/KWh cu TVA inclus – EON – de cca 3 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 8,38 lei/KWh cu TVA inclus – GETICA – de 13 ori mai mare decât prețul plafonat minim Un consumator care locuiește într-un apartament care consumă 99,99 kWh/lună, care accesează Comparatorul de prețuri al ANRE și încheie un contract cu un preț afișat în comparator de 0,87 lei/kWh TVA inclus, conform Contractului pe care de fapt îl încheie cu furnizorul în urma selecției, ar trebui să achite pentru energie electrică din 1 aprilie 2025 în loc de 67,99 lei/lună, cât achita până atunci, o sumă de 882,91 lei/lună, de 13 ori mai mult!!!!!”, arată asociația. Prețurile lui Burduja, o fantezie „Spuneam că nu am un glob de cristal ca să văd în el prețurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii și luăm în calcul mai multe ipoteze. Astfel, așa cum arată piața până acum, TOȚI consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh. Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh”, scria Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pe Facebook, la 6 noiembrie 2024.

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu

„Când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să vă gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu”, a scris pe Facebook fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, care a explicat cum a contribuit candidatul suveranist la această situație. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Nicolescu arată că, în 2007, Călin Georgescu era „favoritul” premierului Călin Popescu Tăriceanu pentru a redacta o strategie națională de dezvoltare durabilă. Potrivit fostului ministru, Georgescu a propus „un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi”, sistem de care nu era nevoie și care urma să-i coste pe contribuabili circa 20 de miliarde de euro. Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu „Știați că în anul 2007 un tânăr diplomat român a obținut pentru țară lui ca în propunerea Comisiei Europene de creștere OBLIGATORIE a ponderii energiei regenerabile România să aibă cea mai mică obligație procentuală de creștere dintre toate țările UE, 6,4% până în 2020? Știați că acest diplomat a informat că această reușită înseamnă că România își poate permite să investească în energia regenerabilă (energia viitorului) mai târziu decât ceilalți, adică atunci când costurile tehnologice vor fi mici iar impactul investițiilor pe costurile plătite de consumatori vor fi nesemnificative? Știați că în același an (2007), ca o consecință a discuțiilor de la Bruxelles, dl Prim-Ministru de atunci, Călin-Popescu Tăriceanu, a hotărât că e nevoie de o strategie națională de dezvoltare durabilă? Știați că preferatul domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru a conduce echipa de redactare a acestei strategii a fost fostul Secretar General de la Ministerul Mediului, dl. Călin Georgescu? Știați că în această strategie de dezvoltare durabilă, care urmă agenda globalistă 2030, domnul Georgescu a propus că România să adopte rapid un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi, sistem care este și astăzi funcțional? Știați că România a implementat acest sistem când costurile tehnologice cu energia regenerabilă erau cele mai mari și că nicio piulița din ce s-a instalat nu a fost produsă în România? Știați că acest sistem, de care nu era nevoie la momentul adoptării dar care acum trebuie implementat pentru că nu se poate altfel, costă în total peste 20 de miliarde de euro? Știați că aceste 20 de miliarde de euro au fost și vor fi acoperite de consumatorii români, adică de dvs., spre deosebire de situația cu investițiile de acum când costurile tehnologice cu energia viitorului au scăzut enorm și sunt subvenții masive de la UE? Dragi mei, când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să va gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu și să-i transmitei ce vreți voi, eventual, multă stimă”, a scris Nicolescu.

Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei Foto: Romania Liberă
Politică

Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei

Deputatul PSD Victor Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României”. Mesajul său prezintă, într-o formă mai moderată, criticile suveraniștilor, care se opun ca România să ajute Republica Moldovei după ce Gazprom a tăiat furnizarea de gaze. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță În plus, el le transmite cetățenilor din Republica Moldova un mesaj anti-UE: fostul premier susține că urmare a unor decizii luate la Bruxelles ei plătesc tarife majorate la gaze și electricitate. Deputatul PSD nu menționează faptul că s-a ajuns la această situație datorită unor decizii ale Moscovei și ale regimului separatist din Transnistria. „Secta și Propaganda Talibană din România tot promovează o duduie (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) – evident fără nicio șansa – care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie!”, spunea Ponta, în 2016, despre Maia Sandu. Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei „Deciziile se iau la Bruxelles - iar prețul acestor decizii e plătit de oamenii din Moldova (tariful la gaze majorat cu 30% și electricitate 75%) și din România! «Independența energetică» înseamnă să fim consultați atunci când se iau decizii care se răsfrâng asupra cetățenilor români - și să ne opunem atunci când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României! Din păcate, timp de 10 ani, nici nu am fost consultați, nici nu ne-am opus la nimic, doar am aplicat deciziile luate de alții!”, a scris Ponta pe Facebook. El și-a ilustrat postarea cu o fotgrafie a știrii „România ține aprinsă lumina în Basarabia. Aproape 60% din curentul consumat ieri în Republica Moldova a venit din import, de peste Prut”.

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice (sursa: X/conner)
Internațional

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice

Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice. Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar Gazprom refuză să furnizeze gaze pe o rută alternativă din cauza unei dispute financiare cu Chișinăul. Transnistria, întreruperi masive ale energiei electrice Din cauza lipsei de gaze naturale și a energiei electrice, autoritățile din Transnistria au luat măsuri drastice. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Joi, mai multe companii industriale au fost închise. Vineri au fost impuse primele întreruperi de curent pentru populație. Sâmbătă, o nouă pană de curent a fost programată pentru trei ore, între 14:00 și 17:00. Planuri pentru întreruperi îndelungate Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că întreruperile actuale de o oră sunt insuficiente pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Din acest motiv, începând de duminică, durata întreruperilor ar putea crește la patru ore. Rezerve limitate de gaz și combustibil Transnistria se bazează pe rezerve limitate de gaz și combustibil. Gazele naturale pot acoperi consumul energetic limitat pentru aproximativ 10 zile în nordul regiunii și 20 de zile în sud. Centrala electrică de la Cuciurgan dispune de rezerve de cărbune și păcură, suficiente pentru aproximativ 50 de zile. Situația energetică din Republica Moldova În afara Transnistriei, Republica Moldova nu se confruntă cu întreruperi majore ale energiei electrice, datorită ajutorului din partea României. România furnizează o parte semnificativă din necesarul de energie. Măsurile drastice adoptate de autoritățile moldovene au contribuit la stabilizarea situației. Dependența de centrala de la Cuciurgan Deși Republica Moldova nu mai primește gaze rusești direct din 2022, aceasta depinde în continuare de energia produsă la centrala de la Cuciurgan. Centrala funcționează pe bază de gaz rusesc și livrează energie Moldovei la un preț fix și scăzut. Cauzele crizei Contractul dintre Ucraina și Gazprom privind tranzitul gazului rusesc către Europa a expirat pe 31 decembrie 2024, ceea ce a dus la întreruperea aprovizionării centralei de la Cuciurgan. Gazprom refuză să livreze Republicii Moldova gaze printr-o rută alternativă, invocând o datorie de 709 milioane de dolari, din care guvernul moldovean recunoaște doar 8,6 milioane de dolari. Vulnerabilitatea Transnistriei Criza energetică din Transnistria scoate în evidență vulnerabilitatea regiunii separatist-pro-ruse, dependentă de gazul și energia electrică furnizate prin rute externe. În timp ce restul Republicii Moldova beneficiază de sprijin internațional, situația din Transnistria se agravează, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității pe termen lung.

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe premierul slovac Robert Fico de colaborare cu Rusia în escaladarea unui conflict energetic cu Ucraina. Disputa dintre cele două țări vizează tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Slovacia, cu implicații economice și politice majore pentru regiune. Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski Într-un mesaj postat pe platforma X, Zelenski a afirmat: Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul „Se pare că Putin i-a dat lui Fico ordinul de a deschide al doilea front energetic contra Ucrainei, pe seama intereselor poporului slovac. Doar așa pot fi explicate amenințările lui Fico cu tăierea livrărilor de energie ale Ucrainei în această iarnă, în timp ce Rusia ne atacă centralele electrice și rețeaua energetică.” Declarațiile vin după ce Robert Fico a sugerat că Slovacia ar putea lua măsuri reciproce împotriva Ucrainei, inclusiv oprirea livrărilor de energie electrică, dacă Kievul oprește tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său după 1 ianuarie 2025. Declarațiile lui Nico Premierul slovac a subliniat că oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina nu este doar o decizie politică, ci una cu efecte economice grave pentru întreaga Uniune Europeană. „În 2025-2026, Uniunea Europeană va plăti suplimentar 120 de miliarde de euro ca urmare a creșterii prețurilor gazului și electricității. Competitivitatea noastră urmează să se prăbușească din nou. Slovacia va pierde aproximativ 500 de milioane de euro reprezentând taxe de tranzit, Ucraina aproape un miliard, în timp ce Rusia este probabil să piardă doar 2,5 miliarde de euro. Dar, nu-i așa, i-am pedepsit din nou pe ruși?”, a afirmat Fico, citat de TASR. Contractul de tranzit al gazului rusesc Contractul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră pe 31 decembrie, iar reprezentanții ucraineni au indicat anterior că nu intenționează să-l prelungească. Această decizie a fost discutată de Fico cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 22 decembrie. Fico consideră că măsurile luate pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc aduc beneficii majore Statelor Unite, în detrimentul economiilor europene. Implicațiile energetice și politice Disputa dintre Ucraina și Slovacia subliniază tensiunile din regiune pe tema energiei, în contextul războiului din Ucraina și al relațiilor complicate dintre statele europene și Rusia. În timp ce Ucraina încearcă să reducă dependența energetică de Rusia, Slovacia atrage atenția asupra costurilor economice ale unei astfel de decizii pentru întreaga Uniune Europeană.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

Cardurile de energie au devenit inutile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardurile de energie au devenit inutile

Cardurile de energie au devenit inutile. Ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat anterior pe cardurile de energie, nu mai este disponibil. Cardurile de energie au devenit inutile Sprijinul în valoare de 1.400 de lei a fost transferat până în decembrie anul trecut din fonduri europene. În acest an, singurul ajutor destinat persoanelor vulnerabile este cel oferit de autoritățile locale conform Legii 226/2021. Cererile pentru acest sezon se depun deja la Direcția de Asistență Socială. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Din cauza unor informații eronate apărute recent în spațiul public, foștii beneficiari ai cardurilor de energie au început să își verifice soldurile, reclamând întârzierea banilor. Însă acest sprijin, acordat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), nu mai este activ. Ajutorul a fost virat integral până la finalul anului trecut și a putut fi utilizat de beneficiari până în primăvara acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră