joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: educație

59 articole
Politică

Peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă, de la 1 iunie și doar 52,2% din angajații din Educație continuă acțiunea de protest. Peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă „Putem anunţa că, în acest moment, de la momentul adoptării ordonanţei şi până astăzi, avem circa 15.000 de persoane care lucrează în învăţământ care au renunţat la grevă, dintre care peste 10.000 sunt cadre didactice. În acest moment, avem peste 1.000 de unităţi de învăţământ în care nicio persoană nu face grevă”, a afirmat Deca, citată de news.ro. Potrivit acesteia, „este o dovadă de încredere a cadrelor didactice în măsurile luate de Guvern”. Ministrul a mai precizat că se va mai discuta cu sindicatele în cursul zilei de miercuri, în contextul negocierii contractului colectiv de muncă pe sectorul educaţiei. ”Vom relua aceste discuţii cu federaţiile sindicale mâine şi, în contextul altor măsuri pe care Guvernul le va lua, mă refer aici la negocierile pe legea salarizării, vom putea să vedem o reîntoarcere în sala de clasă a cadrelor didactice”, a adăugat ministrul Educaţiei. Deca a precizat că sunt judeţe unde procentul celor aflaţi în grevă este foarte mic, dar şi judeţe unde 80% dintre salariaţi protestează în continuare. Prahova, județul cu cei mai puțini greviști ”De exemplu, avem judeţe care au în jur de 25% participare din total personal - mă refer aici la Prahova şi avem şi judeţe în care încă participarea este destul de mare, de exemplu Hunedoara, unde este undeva la 80%”, a mai declarat ministrul. Deca a precizat că apreciază că trendul este descrescător. ”Ceea ce ne bucură este trendul descendent, este clar că încet, încet, cadrele didactice revin în clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite, aşa cum am discutat încă de ieri cu inspectorii şcolari, ca la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel încât, până la finele cursurilor şi până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct de vedere educaţional cât şi oamenii să poată recupera zilele pe care nu le vor avea plătite în salariul pe luna mai, ca urmare a acţiunilor de protest”, a mai spus Deca. Aproape 60% dintre cadrele didactice, încă în grevă Întrebată câte cadre didactice mai sunt în grevă, ministrul Educaţiei a arătat că, la data de 6 iunie, centralizarea de dimineaţă, până în ora 10.00, arăta că ”avem un procent total personal participant la grevă de 52,8%, 52,9% iar procentul de cadre didactice din aceştia, participante, 59,4%”. ”Situaţia faţă de 31 mai, procent total personal participant de grevă pe 31 mai era de 58%, iar procendul de cadre didactice participante la grevă 64%, înainte de ziua de 1 iunie când a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă”, a mai spus ministrul. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Ligia Deca a mai anunţat că numărul de şcoli care în integralitate au renunţat la grevă este de 170, între 31 mai şi 6 iunie.

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă Foto: Facebook
Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă, actualul premier urmând să demisioneze vineri, potrivit unor surse politice: greva din educație, proteste în Sănătate, pensiile speciale, deficitul bugetar care a explodat, tranșa II din PNRR este în ceață, nu se știe când va aproba Comisia Europeană plata ei. La aceste situații se adaugă multiple crize politice din interiorul coaliției majoritare, în primul rând prezența sau nu în viitorul Executiv a miniștrilor UDMR. Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă La 20 mai, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că refuză să continue discuțiile pentru guvernul pe care urmează să-l conducă până când se va rezolva criza din Educație și problema pensiilor speciale. „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a scris liderul PSD pe Facebook. Însă, la ora actuală, situația de criză pare să se accentueze și nu s-a rezolvat nimic din ceea ce cerea Ciolacu: Marți, greva din Educație continuă. Sindicatele au anunțat că vor ca salariul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu pe economie. Guvernul a oprit, oficial, discuțiile cu sindicatele. Sindicatele din sănătate strâng semnături pentru grevă, se cer salarii mai mari pentru asistentele medicale. Guvernul a depus noi amendamente la legea privind reformarea pensiilor speciale, dar ele trebuie evaluate de Banca Mondială. Evaluarea trebuia să fie trimisă vineri, dar ministerul Muncii nu a comunicat nimic. Nu se știe nimic despre tranșa doi din PNRR, deși România a depus cererea de plată de circa cinci luni și jumătate. Deficitul bugetar s-a majorat cu 67% în primele patru luni din an, an/an. Deficitul bugetar a ajuns în primele patru luni din an la 27 mld. lei, faţă de 16 mld. lei în primele patru luni din 2022 – o creştere enormă, de două treimi. Nu este deloc clar cum vor fi acoperite, în aceste condiții, majorările de salarii din Educație deja legiferate. Prezența UDMR în viitorul Guvern, incertă La aceste probleme se adaugă cele din interiorul coaliției: Nu s-a finalizat negocierea viitorului guvern Ciolacu. Nu este clar pe cine va trimite PNL în noul Executiv, mai ales care va fi soarta lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Lideri PNL sugerează scoaterea UDMR de la guvernare, alții se opun. Nu este clar nici cu ce ministere va rămâne UDMR, dacă va continua să facă parte din coaliția majoritară. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost absent de la discuțiile privind greva din Educație. În aceste condiții, nu este clar nici dacă PSD va accepta să priea conducerea Guvernului. Ciucă a mai anunțat, la 24 mai, că își depune mandatul, dar s-a răzgândit după două zile.

Elevi, la școală pentru gradele profesorilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Elevi, la școală pentru gradele profesorilor

Elevi, la școală pentru gradele profesorilor. Unii profesori aflați în grevă sunt dispuși să sacrifice examenele de clasa a VIII-a și Bacalaureatul, dar nu și propriile cariere. Astfel, deși nu se fac ore, unele clase au fost chemate la școală pentru a susține cursuri necesare inspecțiilor de definitivat și titularizare ale profesorilor. Elevi, la școală pentru gradele profesorilor Informația a fost făcută publică tot de profesori. Ioana Turcu, profesoară de muzică, a postat pe Facebook un text potrivit căruia activitățile de final de an s-au desfășurat cum era planificat. "Ce-mi place mult la greva asta: - banchetele și festivitățile de absolvire s-au desfășurat conform planurilor; - ședințele foto asemenea; - inspecțiile la clasă (pentru titularizare, definitivat etc…) au avut loc; - fețele, exprimarea și aparițiile publice ale celor trei mari lideri sindicali (priceless). Puteți continua lista. Mulțumesc." Postarea Ioanei Turcu (sursa: Facebook/Ioana Turcu) Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Mai mulți părinți au confirmat postarea Ioanei Turcu. "Iris a fost la scoala fix pentru 3 inspectii, ca i-a rugat diriga. In rest, proful de romana, debutant nu a facut greva si a pus absente. La Ana toata lumea a fost in greva. Dar punctele 1 si 2 au fost respectate cu sfintenie in ambele licee de top ", a spus, într-un comentariu, mama a doi elevi.

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că greva a durat "un pic mult" şi speră ca dascălii să se întoarcă de marţi la şcoală, menţionând că Guvernul le-a dat tot ce au cerut. "Greva a durat un pic mult" "Greva a durat un pic mult şi se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin şi tot pleacă. Dar ei sunt doar un fel de interfaţă, cum sunteţi voi, media, Guvernul le spune ceva, ei se duc şi consultă oamenii. Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcţioneze o negociere pe această bază. De aceea, premierul a hotărât foarte corect să dea această ordonanţă indiferent cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toţi şi eu, şi Guvernul, şi coaliţia, fiindcă a fost premierul împreună şi cu preşedintele Camerei în discuţie, au înţeles că sunt solicitări legitime şi le garantează indiferent de ce se negociază cu aceşti reprezentanţi ai sindicatelor", a afirmat Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută în Republica Moldova, unde a participat la summitul Comunităţii Politice Europene. Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori Şeful statului a exprimat speranţa că angajaţii din sistemul de educaţie se vor întoarce de marţi la şcoală, pentru că "nu mai au de ce să facă grevă". "Eu sper să se înţeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului şi oamenii să se întoarcă de marţi la şcoală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă greva. Pe termen mediu şi lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creşteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris, prin ordonanţă, garanţii că Guvernul se va ţine de ce a promis. Şi atunci eu cred că foarte mulţi dascăli, care oricum au considerat că este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur şi simplu la şcoală şi bine fac. În afară de asta, cum îndrăzneşte cineva să pună dificultate examenele naţionale? Este o generaţie întreagă care trebuie să dea Bacalaureatul şi să meargă la universităţi, deci îi punem un dificultate? E o generaţie întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut - încă o dată, le-a dat tot ce au cerut - acum în ce temei să mai continue greva? Şi dacă liderii de sindicat naţionalI şi judeţeni nu se înţeleg între ei, dascălii vor înţelege foarte bine acest semnal", a adăugat Iohannis. "Oamenii s-au simţit jigniţi" Şeful statului a susţinut că "întreaga clasă politică a neglijat educaţia timp de 30 de ani aproape", iar proiectul său, "România educată", a fost cadrul în care acest domeniu a fost pentru prima dată pus "la nivelul care i se cuvine". Klaus Iohannis a menţionat că atunci când, în Parlament, din legile educaţiei a fost scoasă partea de salarizare în învăţământ, "oamenii au fost supăraţi", iar greva a arătat politicienilor şi românilor că şi profesorii ştiu să-şi ceară drepturile. "Acum, sigur, ştim cu toţii că educaţia se face cu mult entuziasm, cu multă dăruire. Este foarte valoroasă, dar nu vine pe gratis. Şi dascălii trebuie să primească ce li se cuvine. De asta oamenii au fost foarte supăraţi când, în Parlament, din proiectul legii a fost scoasă exact partea cu salarizarea, fiindcă acolo iniţial a fost prevăzut într-un articol că salarizarea în învăţământ la nivel de debutant începe de la salariul mediu pe economie. Cred că este de foarte mult bun simţ să nu începi de sus, să începi din medie. Când a fost scos acest articol, oamenii s-au simţit jigniţi şi de aceea am spus din capul locului că solicitările lor sunt legitime. Deci, odată şi odată trebuie să vedem că li se cuvine mai mult decât au primit până acum. Asta este partea de bază, principială. Greva a arătat politicienilor şi românilor că şi dascălii ştiu să-şi ceară drepturile", a adăugat Iohannis. "Guvernul a avut grijă să rezolve" Preşedintele a punctat că, după negocieri şi după întâlnirea sa cu sindicatele, s-a schimbat abordarea. "După ce s-a negociat în repetate rânduri şi după ce au fost la mine şi am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea", a menţionat Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, Executivul a decis să acorde, în principiu, două lucruri importante: recunoaşterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care porneşte de la salariul mediu pe economie şi creşterile salariale statuate prin ordonanţă de urgenţă. Citește și: Semne că liderii sindicali au scăpat greva de sub control, fiind presați de profesori să ceară cât mai mult. Simion Hăncescu le cere să oprească greva cât mai au sprijinul populației "Deci Guvernul a avut grijă să rezolve pe termen mediu şi lung grila de salarizare, care va fi în noua legea salarizării unice, dar a avut grijă şi, pe termen scurt, să existe această compensaţie în plus, fiindcă oamenii, pe bună dreptate, au spus: când va apare noua lege? Şi Guvernul a introdus în această ordonanţă că legea, chiar dacă apare poate mai târziu şi poate se acordă aceste creşteri doar în tranşe, totuşi se garantează că la nivelul anului 2024 cel puţin 40% din această creştere pe noua grilă va fi realizată efectiv", a mai spus Iohannis.

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei. Ordonanţa de urgenţă pe care Guvernul o va adopta joi schimbă radical modul de salarizare în educaţie, a anunţat premierul Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei Executivului, adăugând că "majorările salariale de care vor beneficia toţi cei care se desfăşoară activitatea în sistemul de educaţie beneficiază astăzi de garanţia coaliţiei de guvernare". Creștere de 1.000 de lei brut Salariile de bază ale lucrătorilor din sistemul de învăţământ cresc de la 1 iunie 2023, această majorare reprezentând un avans din creşterile salariale de care ar urma ca aceştia să beneficieze de la data de 1 ianuarie 2024, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat, publicată miercuri seara pe site-ul Ministerului Muncii. "Începând cu data de 1 iunie 2023 se majorează salariile de bază: a) personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 1.000 de lei brut pe fiecare funcţie; b) personalului nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcţie", se spune în document. Majorările se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, iar impactul financiar asupra bugetului general consolidat pentru anul curent se ridică la 2,168 miliarde de lei. De majorările salariale prevăzute în OUG beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior. Salariile profesorilor cresc cu 558 lei Salariul unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie de 5.098 de lei brut, de la 1 iunie, fără alte sporuri, fapt ce ar însemna un salariu net de 2.982 de lei, în creștere cu 23% față de actualul salariu net al unui profesor debutant. Citește și: ANALIZĂ Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație în negocierile cu Guvernul – surse politice Prin majorarea propusă de Guvern, un profesor debutant ar primi în plus 558 de lei net pe lună la salariu, o creștere de 23% față de salariul net actual. Dacă se va aplica de la 1 iunie, timp de șapte luni, așa cum a anunțat Guvernul, ar însemna un plus de 3.906 lei la veniturile nete lunare în acest an.

Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație

Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație în negocierile cu Guvernul: schimbarea sistematică de poziție arată că liderii acestor sindicate se află sub presiunea cadrelor didactice, care cer tot mai mult. Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație Guvernul a emis, azi, o ordonanță de urgență care va prevede o creștere de 1000 de lei brut, lunar, pentru cadrele didactice, și câte 400 de lei brut pentru cele nedidactice, iar salariul unui profesor debutant va crește până la 4000 de lei în următorii trei ani. Însă această variantă nu a fost acceptată de sindicate, iar la ora actuală au loc noi negocieri cu Executivul. Ce a propus, în timp, Guvernul, și care a fost reacția sindicatelor: Sindicatele au cerut o majorare de 25% a salariilor. Guvernul a oferit majorarea cu 1.000 de lei brut de la 1 iunie, adică o majorare de 15% a salariilor din preuniversitar, urmând ca în 2024 să crească cu încă din 40% din valoarea totală a majorărilor - variantă respinsă de sindicate. Pentru debutanți, creșterea de 1.000 lei reprezintă un plus de 25% fata de actualul salariu brut de 4.098 lei, adică se va ajunge la 5.098 lei. Sindicatele au refuzat inițial voucherele/primele de 4000 de lei pentru profesori, respectiv de 1500 lei pentru personalul nedidactic. Miercuri seara, la negocieri, liderii sindicali au solicitat și voucherele promise inițial de Executiv. Acest fapt a fost recunoscut chiar de liderii sindicali. Solicitări noi ale sindicatelor, promovate miercuri seara și joi dimineața: majorare de 2.000 lei net pentru toate cadrele didactice. Nistor, disperat de presiunea sindicaliștilor De altfel, unul din liderii sindicali, Marius Nistor, a recunoscut această situație: „Vreau să mi se stabilească foarte clar o limită minimă, pentru că în ultima vreme mă duc cu un mandat, negociez ceva. A doua zi se schimbă mandatul și tot așa. Vreau să cunosc și eu care este acel minim, pentru că de ceva vreme încoace ni se spune că, trebuie să cerem triplarea, dar nu trebuie negociat sub 50%, dacă nu vrem vouchere și pe urmă revenim și vrem vouchere. În acest moment le cer colegilor mei să stabilească exact minimul care poate fi negociat, altfel, discuțiile de la Guvern nu își iau rostul”. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Liderii sindicali au scăpat greva de sub control Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Liderii sindicali au scăpat greva de sub control

Sunt semne că liderii sindicali au scăpat greva de sub control, fiind presați de profesori să ceară cât mai mult, în timp ce conducerea federațiilor sindicale ar fi dispusă să cedeze. Unul din acești lideri, Simion Hăncescu, care conduce Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, a adresat, pe un grup intern, un mesaj în care le cere cadrelor să oprească greva cât mai au sprijinul populației. Dar și un alt lider, Marius Nistor, s-a plâns de presiunea asupra sa. Liderii sindicali au scăpat greva de sub control „Bună seara! Am văzut că sunt foarte nemulțumiți colegii ceea ce personal ii înțeleg. Din punctul meu de vedere cred că trebuie intr-un fel terminată greva cât timp avem susținerea populației, în psihologie se spune că de la susținere se poate trece imediat în dizgrație. De aceea trebuie făcută o scrisoare guvernantilor, comună, în care sa se spună cât mai vrem în plus și în care să ne exprimăm motivul pentru care am ales această grevă și această sumă. O scrisoare emoțională. Poate de la ceea ce au propus ei mai trebuie pulsat puțin (în negociere se pune o sumă un pic mai mare, nu foarte mult peste ceea ce au propus dacă vrem rezultat). Cred că ei, guvernanții, studiază variantele de finalizare a grevei și am înțeles că dacă vin cu o propunere prin OUG, pot apoi să ceară în instanță finalizarea grevei cu anumite consecințe. Este doar părerea mea. Seara bună!”, se arată în mesajul distribuit pe grupurile de cadre didactice, preluat de Știri pe Surse și atribuit liderului FSLI, Simion Hăncescu. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Nistor: Vreau să mi se stabilească o limită Și Nistor s-a plâns că i se cere prea mult. „Vreau să mi se stabilească foarte clar o limită minimă, pentru că în ultima vreme mă duc cu un mandat, negociez ceva. A doua zi se schimbă mandatul și tot așa. Vreau să cunosc și eu care este acel minim, pentru că de ceva vreme încoace ni se spune că, trebuie să cerem triplarea, dar nu trebuie negociat sub 50%, dacă nu vrem vouchere și pe urmă revenim și vrem vouchere. În acest moment le cer colegilor mei să stabilească exact minimul care poate fi negociat, altfel, discuțiile de la Guvern nu își iau rostul”, a spus Marius Nistor. Premierul Nicolae Ciucă şi-a programat, joi, noi consultări cu reprezentanţii sindicatelor din Educaţie, potrivit agendei oficiale a prim-ministrului. Acestea ar urma să aibă loc la ora 12,30, respectiv ora 19,00.

Părinții umilesc profesori, învățători în școală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Părinții umilesc profesori, învățători în școală

Părinții umilesc profesori, învățători în școală. Cercetătorul și autorul Ștefan Colceriu s-a pus "În pielea unui profesor tânăr" (după cum și-a intitulat acesta articolul publicat pe portalul Republica.ro) într-o pledoarie în favoarea grevei din educație nu doar pentru salarii, ci pentru demnitate. Părinții umilesc profesori, învățători în școală "Tu crezi că locul tău de la catedră e cumva sacrosanct și începi să faci observații de bun simț ca să pui lucrurile la punct. Îi mai scoți pe unii la tablă. Încă nu urli. Dar a doua zi te trezești pe holurile școlii cu fiara fiarelor, adevărații stăpâni ai inelelor în fața cărora tremură, din experiență, și colegii tăi de cancelarie, de la mic la mare, și secretara, și contabila, și directoarea adjunctă, și directorul plin, și orcii, și până și măritul Sauron cu tot Mordorul lui: părintele! Care are voluptatea nesfârșită să te vestejească de față cu propriii colegi, ideal chiar cu propriii elevi pentru că ai îndrăznit să-i verifici cu exigența ta de mucos tema ilustrei sale odrasle. După ce că ești tânăr și n-ai un chior în buzunar, cu burta ta lipită de spate, mai faci și talente cu materia ta irelevantă la care copilul este îndrituit să ia nota maximă indiferent de ce știe sau nu, pentru că, nu-i așa?!, n-o să aibă nevoie în viață de limba ta marginală și de toată cohorta ei de verbe neregulate. Uite, el sau ea, de pildă, are mașina mașinilor, e stăpân peste o armată de sclavi, face și drege, risipește în stânga și dreapta, e prieten cu parlamentarul X, bea cu ofițerul Y, a călătorit până la capătul lumii și înapoi, chiar de mai multe ori, pe când tu ce ai văzut din lume, știi tu cum se învârtește ea? Dacă vrea și va vrea, o să te stâlcească cu presiunile, cu banii, cu pilele. Ești în general un nimeni, dacă ai nevoie te învață el cum, ce și cât să predai ca să-i edifici odrasla. Jagardea! Din clipa asta înțelegi că te afli în Mordor, Valea Plângerii și te resemnezi: tremuri ca frunza la orice adiere, te conformezi, stai în banca ta și îți duci zilele depresiv până la pensia ta de mizerie.", a scris Colceriu. "Miza, restabilirea demnității profesorilor" Care a conchis că "Greva profesorilor, atât de așteptată, e, sper, dovada că participanții la ea au înțeles că nu au numai nevoie de măriri de salarii. Ele sunt absolut necesare și legitime. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Dar miza majoră a acestei mișcări ample de protest reprezintă, în fond, restabilirea demnității profesorilor, recâștigarea autorității lor suverane în clase, instituirea unor examene serioase, scuturarea de presiuni de tot felul, adică redobândirea fondului pierdut de atâta vreme, încă din anii regimului comunist. Nimic din toate cele enumerate de mai sus nu se poate face fără forțarea drastică a mâinii factorului politic, singurul în măsură să intervină în această privință. E momentul ca adevărul să zdrobească minciuna. Altfel, cu o simplă majorare de salariu nu se va face primăvară. Cereți totul!".

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație după ultima ofertă a Guvernului, care a oferit mai multe prime, deși acestea fuseseră deja respinse de protestatari. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat pentru News.ro, că angajaţii din sistemul de învăţământ vor continua greva şi nu renunţă nici la protestul anunţat pentru marţi, la Bucureşti, acţiune la care se anunţă participarea a 20.000 de oameni. Greva continuă, anunță sindicatele din Educație „Răspunsul l-au primit la ultima acţiune de protest şi a fost un răspuns categoric: Nu. Noi am dat un răspuns la o acţiune la care au participat 14.000 de oameni în faţa Guvernului şi nu numai. S-a schimbat ceva radical între timp? Cu un pic de bani şi că au redenumit primele, îmi pare rău, dar nu asta aşteaptă colegii noştri”, a declarat Marius Nistor duminică, pentru News.ro, întrebat cum răspuns angajaţii din sistemul de educaţie noi oferte anunţate duminică de Guvern prin vocea purtătorului de cuvânt, Dan Cărbunaru. Citește și: Guvernul dă OUG pentru a plăti sume de până la 1.000 de euro fiecărui cadru didactic și membru al personalului auxiliar, în două-trei tranșe Nistor a precizat că profesorii nu vor renunţa la protestul anunţat pentru marţi, în Capitală, în Piaţa Victoriei şi la Palatul Cotroceni, acţiune la care sunt aşteptaţi 20.000 de salariaţi din educaţie. „Continuă acţiunile de protest şi în alte mari oraşe” a anunţat Nistor. Amânarea bac-ului nu este exclusă În ceea ce priveşte faptul că proiectul de act normativ anunţat duminică a fost publicat deja pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi pus în transparenţă publică, liderul sindical spune: „Nu mă interesează ce apare pe site-ul Ministerului Fondurilor sau ce se discută la nivel de Guvern, pe mine mă interesează ce comentează colegii noştri din unităţile de învăţământ care au făcut cinci zile de grevă şi care de luni continuă acţiunea de protest. Asta contează! Iar Guvernul acesta cu bune intenţii, în ghilimele, îşi permite să modifice Legea Dialogului Social, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, aşa, la sfârşit de săptămână, ca să exercite presiuni asupra colegilor noştri! Aşa că nu mă interesează ce discută Guvernul pe site-urile lor! Să vină cu o ofertă corectă, cu o soluţie corectă în faţa colegilor noştri şi dacă au neclarităţi să meargă în şcoli!” Întrebat dacă, în acest context, se conturează scenariul amânării examenului de bacalaureat şi a Evaluării Naţionale, Marius Nistor a răspuns: „Este posibil orice atâta vreme cât avem un astfel de comportament din partea Guvernului”.

OUG - 1.000 euro pentru profesori, auxiliar (sursa: guv.ro)
Politică

OUG - 1.000 euro pentru profesori, auxiliar

OUG - 1.000 euro pentru profesori, auxiliar. Guvernul a pregătit ordonanţa de urgenţă care va asigura majorarea veniturilor personalului din sistemul educaţional, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Inițiatori: Proiecte Europene și Educație "Astăzi voi anunţa faptul că Guvernul României a pregătit ordonanţa de urgenţă care va asigura majorări ale veniturilor personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic în contextul discuţiilor pe care reprezentanţii Guvernului le-au purtat în aceste zile cu liderii sindicatelor din educaţie. Iniţiatorii actului normativ, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care răspunde de asigurarea surselor europene pentru implementarea acestor măsuri şi Ministerul Educaţiei, le vor posta în procesul de transparenţă decizională pe site-urile proprii, urmând ca acest act normativ să ajungă pe masa Guvernului şi în cel mai scurt timp să fie şi aprobată", a spus Cărbunaru. El a afirmat că vor beneficia de aceste majorări de venit peste 270.000 de persoane. Bani de la UE și de la bugetul național "Este un efort bugetar care depăşeşte suma de 700 de milioane de lei, cu resurse europene 410 milioane de lei, bani europeni prin Programul Educaţiei şi Ocupare, respectiv 313 milioane de lei din bugetul naţional. În total 723 de milioane de lei care se vor adăuga la cele 300 de milioane de lei alocate pentru majorarea veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, lucru care s-a întâmplat deja vineri. Împreună sunt 1,23 de miliarde de lei pe care Guvernul le alocă în acest zile pentru majorările veniturilor personalului din sistemul educaţional. Sunt 273.532 de beneficiari", a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Potrivit acestuia, toţi angajaţii din Educaţie vor primi majorări de venituri, însă în "mod diferenţiat". OUG - 1.000 euro pentru profesori, auxiliar "Practic, toţi angajaţii din sistemul de învăţământ, care vor primi în mod diferenţiat - mă voi referi aici la ceea ce se va aloca personalului didactic şi didactic auxiliar, respectiv personalului nedidactic - următoarele sume. Cei 2.500 de lei, care reprezintă măsuri de susţinere, fie sub formă de primă de carieră didactică, fie sub formă de primă de compensare salarială, care va asigura un regim tranzitoriu până la adoptarea noii grile de salarizare, acoperirea parţială a costurilor generate de rata inflaţiei şi tranziţia spre noua grilă de salarizare. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar şi alte sume, în total, 1.000 de lei pentru personalul nedidactic, care vor primi aceşti aceşti bani în iunie şi în septembrie, în timp ce personalul didactic şi didactic auxiliar va primi 1.000 de lei în luna iunie şi, practic, în săptămânile care urmează şi 1.500 de lei în luna octombrie, aşa cum am anunţat", a susţinut Cărbunaru. El a susţinut că acest nou pas este dovada faptului că Guvernul tratează cu mare seriozitate nevoile reale şi aşteptările oamenilor care lucrează în sistemul educaţional şi ţine cont de o serie întreagă de realităţi.

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor (sursa: Facebook/VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie)
Eveniment

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor. Cristi Danileț, judecătorul care are o prezență foarte intensă în mediul școlar prin intermediul cursurilor sale de educație juridică, a surprins vineri pe mulți din fanii săi de pe Facebook. Citește și: Sindicalistul Hadăr a fost angajat de Firea la Compania Municipală Consolidări SA. El respingea acuzațiile de incompatibilitate: „Noi (sindicaliștii – n.r.) negociem cu Guvernul, Firea nu e în Guvern”. Azi, Firea e ministru Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor Danileț a share-uit o postare a Asociației "VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie", pe care a însoțit-o de un comentariu foarte scurt: "Nu e chiar rău...". În postarea VeDem Just erau făcute publice veniturile lunare ale celor trei lideri sindicali din Educație (Marius Nistor, Simion Hăncescu și Anton Hadăr): între 21.000 de lei și aproape 44.000 de lei. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Multe dintre comentarii au fost critice la adresa lui Danileț, acuzând irelevanța informațiilor.

Discuţiile pe rotativa guvernamentală vor fi reluate după ce se rezolva greva din Educatie, spune premierul Ciucă Foto: Facebook
Politică

Discuţiile pe rotativa guvernamentală vor fi reluate

Discuţiile pe rotativa guvernamentală vor fi reluate de îndată ce asigurăm continuitatea procesului educaţional în şcoli, a anunțat, azi, premierul Nicolae Ciucă. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, vineri dimineața, la sediul Guvernului, alături de liderul PSD, Marcel Ciolacu și liderul UDMR, Kelemen Hunor, că rotativa guvernamentală se va amâna. ”Am decis să nu îmi depun mandatul”, a declarat Ciucă. Discuţiile pe rotativa guvernamentală vor fi reluate „PNL îşi păstrează angajamentele faţă de români. În situaţiile dificile, am fost cei care şi-au asumat stabilitatea şi responsabilitatea guvernării. La fel vom face şi de acum încolo. Acesta este motivul pentru care am luat decizia de a nu-mi depune mandatul până la soluţionarea blocajului din aceste zile. Discuţiile pe rotativa guvernamentală se vor relua de îndată ce asigurăm continuitatea procesului educaţional în şcoli”, a scris Nicolae Ciucă, vineri pe Facebook. Premierul a adăugat că Guvernul va continua dialogul şi negocierile cu liderii sindicali din învăţământ până va exista un acord. „Ne dorim ca profesia de dascăl să îşi recapete respectul cuvenit în societate şi întreg aparatul guvernamental a arătat totală deschidere zilele acestea. Ne-am asumat, încă de la început, dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional. Din 2022 şi până astăzi, au fost alocate educaţiei 8 miliarde de lei de la bugetul de stat, iar prin PNRR au fost alocate 3,6 miliarde de euro pentru reforma sistemului”, a completat liderul liberalilor. „Nu am fugit niciodată de asumare şi nu o vom face nici acum. PNL rămâne expresia responsabilităţii şi garantul stabilităţii în România astăzi”, a concluzionat şeful Executivului.

Ce solicită sindicatele din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ce solicită sindicatele din Educație

Ce solicită sindicatele din Educație pentru a pune capăt grevei: liderii de sindicate au anunţat, joi seară, după noi negocieri cu Guvernul, că au înaintat doleanțele lor. Însă lista de revendicări salariale nu este însoțită și de un calcul al impactului bugetar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Sunt liberi să-şi facă calculele necesare”, a spus Marius Nistor, liderul Federaţiei ”Spiru Haret”. Ce solicită sindicatele din Educație Iată ce solicită sindicatele din Educație: o creştere a salariilor cu 25% Salariu la nivelul celui mediu brut pe ţară pentru debutanţi. Sindicaliştii au explicat că astfel salariul unui debutant ar ajunge de la 2.500 la 3.000 de lei. Ei cer și „actul normativ prin care să fie stipulat, ca şi garanţie, că salariul debutantului să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie şi va fi luat în calcul pe viitoarea lege unitară de salarizare”. Nistor a arătat că majorările veniturilor sunt solicitate pentru toate categoriile de personal, inclusiv cel nedidactic şi auxiliar. Sindicaliştii au respins categoric ideea de vouchere acordate profesorilor, arătând că numărul angajaţilor din sistem care s-au raliat grevei „se apropie de 200.000”. Liderii de sindicate din educaţie au afirmat că pe angajaţii din sistemul de învăţământ nu îi interesează ce se întâmplă cu schimbările anunţate anterior grevei la vârful Executivului. „Nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală” „Credeţi-ne că nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală. Pe noi ne interesează ca Executivul să ia decizii importante care să conducă la oprirea acestui conflict de muncă de proporţii. Dacă ne interesează cele peste trei milioane de elevi, milioane de părinţi, sutele de mii de angajaţi din sistem, rotativa trebuie să treacă în plan secund şi în prim plan trebuie să fie rezolvarea acestei probleme”, a mai declarat Marius Nistor. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Conform acestuia, după ce vor afla care este oferta Guvernului, angajaţii din sistem vor decide cu privire la continuarea sau la stoparea grevei. Sindicaliştii au spus că este vorba despre „un calcul elementar” cu privire la solicitarea de majorare a veniturilor angajaţilor din educaţie, ei arătându-se dispuşi să stea din nou la discuţii cu guvernanţii.

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate Foto: Facebook Sanitas
Eveniment

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate: deja peste 30% din angajații din București s-au declarat de acord cu această formă de protest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Între timp, greva din Educație a intrat în ziua a doua și nu sunt semne că sunt soluții pentru a-i pune capăt. După greva din Educație, urmează cea din Sănătate O grevă de avertisment a fost anunţată în data de 8 iunie. Astfel, într-un interval de două ore, personalul din spitale va asigura doar o treime din activitatea medicală, iar toate tratamentele şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă vor fi amânate. Mai mult, dacă nici după această manifestaţie nu obţin niciun rezultat, sindicaliștii ameninţă greva generală, programată pentru data de 15 iunie. Sanitas, cel mai mare sindicat al angajaților din sănătate, pichetează astăzi Ministerul Sănătății. O grevă generală după 1 iulie a anunțat și al doilea sindicat din Sănătate, Federația Sanitară. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Sanitas cere creșterea salariilor, sporurilor și indemnizațiilor pentru gărzi, ca și deblocarea posturilor din spitale. O altă revendicare este creșterea bugetului Sănătății la nivelul mediei UE, de 8% din PIB. România alocă 6%, spun sindicaliștii.

Criză profundă în educație în UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Criză profundă în educație în UE

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice. Criză profundă în educație în UE Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro. Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro). Salariul în Germania, de la 4.200 de euro În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ - Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice. Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori. Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000. Lipsa profesorilor, corectată "din pix" Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de "îndrumători școlari" și luați în considerare în statistici drept "profesori". Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse. Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari. Franța: salarii mici, climat școlar agresiv Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani. Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori - la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori. În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie. Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei. La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune. În Italia, aceeași situație ca în Franța În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro. La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute. Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: "Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.". Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc "de parcare pentru copii". Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică. Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030. Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție. "Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor", a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen. Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi. În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică. Profesorii dispar din școli în Marea Britanie Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori. Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie. În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. "Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează", se arată în raport. Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an. În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta. Nu prea vin profesori tineri Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor. Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme, presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu. Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale. Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate. Polonia, salarii ca în România Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat. Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut. În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: "Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.". Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră