joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: drone

114 articole
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Oficial: România poate doborî drone neautorizate care intră în spațiul aerian național

Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni legea privind controlul utilizării spațiului aerian național. Noua reglementare oferă autorităților posibilitatea de a interveni în cazul utilizării neautorizate a spațiului aerian, inclusiv prin neutralizarea dronelor suspecte sau a altor aeronave fără pilot. Lege: dronele neautorizate pot fi doborâte Legea stabilește un sistem coordonat de monitorizare și reacție la nivelul autorităților civile și militare, contribuind la creșterea siguranței și securității aviației în România. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Sunt definite clar instituțiile competente și responsabilitățile acestora în cazul unor incidente aeriene cu risc. Când pot fi interceptate aeronavele neautorizate Potrivit noii legi, aeronavele pot fi considerate o amenințare și interceptate în următoarele situații: dacă există suspiciuni de terorism, deținere de materiale periculoase, persoane sau bunuri supuse sancțiunilor internaționale. Intervenția este justificată inclusiv dacă aeronava are autorizație, dar apar informații privind acte ilicite. Obligații pentru instituții publice și private Entitățile care dețin sau administrează obiective sensibile au obligația să implementeze măsuri de protecție împotriva dronelor. Consiliul Suprem de Apărare a Țării va decide ce obiective intră în această categorie și va stabili cerințele tehnice necesare pentru apărare. Legea, validată de Curtea Constituțională Actul normativ a fost contestat la CCR de partidele AUR, POT și S.O.S. România. Totuși, Curtea a stabilit la finalul lunii martie că legea este constituțională. Intrarea în vigoare a acestei legi marchează o schimbare majoră în protejarea spațiului aerian românesc.

Frică de dronele ucrainene la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, păzită de 280 de sisteme de apărare antiaeriană de frica dronelor ucrainene

Frică de dronele ucrainene la Moscova. Autoritățile ruse au amplasat 280 de sisteme de apărare antiaeriană în Moscova și în împrejurimile capitalei, potrivit expertului militar ucrainean Denis Popovici.  Frică de dronele ucrainene la Moscova Aceste sisteme au fost aduse din diverse regiuni ale Federației Ruse cu un singur scop: protejarea Pieței Roșii de eventuale atacuri ucrainene cu drone, în special în contextul paradei militare programate pe 9 mai. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Popovici atrage atenția că această concentrare defensivă lasă numeroase obiective militare din restul Rusiei fără protecție antiaeriană, transformându-le în ținte accesibile pentru armata ucraineană. El a amintit atacul recent asupra unei uzine din Elabuga, unde sunt asamblate drone Shahed, folosite de Rusia pentru a bombarda teritoriul ucrainean. „Fiecare lovitură ucraineană asupra instalațiilor ruse reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul”, a afirmat Popovici. Dronele ucrainene lovesc adânc în teritoriul rus Dronele ucrainene sunt utilizate în mod constant pentru a lovi ținte militare ruse, inclusiv în Moscova, ca răspuns la bombardamentele care au devastat orașe ucrainene timp de peste trei ani. În ultimele zile, dronele ucrainene au vizat: Uzina Strela din regiunea Briansk, specializată în electronice pentru industria militară – activitatea acesteia a fost suspendată temporar; Baza navală din Novorossiisk, unde Rusia a relocat navele de război pentru a le proteja de atacurile din Crimeea. Atacurile reflectă capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a proiecta forța militară în adâncimea teritoriului inamic, un scenariu de neimaginat în primele luni ale invaziei. Rusia vrea armistițiu de 72 de ore, Ucraina refuză Pe fondul pregătirilor pentru parada de 9 mai, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu temporar de trei zile, începând cu miezul nopții de 7 mai. Acesta ar urma să dureze până pe 10 mai, ora 24:00, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, propunând în schimb o încetare a focului pentru 30 de zile. Casa Albă a transmis că Donald Trump sprijină un armistițiu permanent în Ucraina, spre deosebire de varianta temporară propusă de Moscova. Avertizările Kievului Zelenski a avertizat liderii internaționali care ar putea participa la festivitățile din Moscova că Ucraina nu le poate garanta securitatea, invocând riscul unor „provocări” rusești. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a catalogat declarațiile lui Zelenski drept „amenințări directe” la adresa siguranței fizice a veteranilor care vor participa la festivități.

Ucraina are drone de producție proprie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina are acum drone de producție proprie care pot ataca ținte aflate la 3.000 de kilometri

Ucraina are drone de producție proprie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat testarea cu succes a unei drone de producție proprie, capabilă să lovească ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță. Ucraina are drone de producție proprie Președintele Ucrainei a punctat această evoluție care marchează un pas important în strategia Kievului de a-și consolida capacitățile militare. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Zelenski a confirmat și utilizarea cu succes a rachetei ucrainene Neptune, fără a oferi detalii suplimentare despre atac. „Și putem spune că suntem mulțumiți de rezultatele atacului”, a declarat președintele ucrainean. Un pas spre independență Ucraina își dublează producția de armament, concentrându-se pe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Prin această strategie, Kievul își propune să reducă dependența de sprijinul extern în conflictul cu Rusia. Dronele ucrainene au demonstrat deja eficiența lor, lovind ținte aflate la aproximativ 1.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. O nouă arhitectură de securitate în Europa Zelenski a subliniat importanța dezvoltării capacității de producție a Ucrainei, afirmând că aceasta, alături de sprijinul partenerilor internaționali, va sta la baza noii arhitecturi de securitate europene. „Capacitatea de producție a Ucrainei, combinată cu investițiile partenerilor noștri, reprezintă fundamentul fiabil al noii arhitecturi de securitate care se va stabili în mod inevitabil pe continent. Nu există alternativă la asta”, a declarat liderul ucrainean. Investiții în industria militară Zelenski a anunțat că joi va avea loc o întâlnire a reprezentanților militari ai partenerilor Ucrainei la Londra, unde se va discuta despre investițiile în industria de apărare a țării. Această reuniune este crucială pentru viitoarele dezvoltări strategice ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.

"Suveraniștii" nu vor drone rusești doborâte (sursa: kyivindependent.com)
Politică

De ce se opun "suveraniștii" legii care să permită doborârea dronelor rusești de pe cerul României

"Suveraniștii" nu vor drone rusești doborâte: legea privind controlul spațiului aerian național a divizat grupul parlamentar de la Iași. "Suveraniștii" nu vor drone rusești doborâte Opoziția venind din partea deputaților "suveraniști" din AUR, SOS și POT. Aceștia s-au aliniat explicațiilor liderilor centrali, votând "împotrivă" în Parlament. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Dintre cei cinci deputați ai acestor partide, doar trei au răspuns criticilor lansate de liderul PNL Iași, Alexandru Muraru.  Pe lângă legea privind controlul spațiului aerian, deputații au votat și reglementarea desfășurării misiunilor militare pe timp de pace. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: nu vor să doborâm dronele rusești Foto: Twitter
Politică

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești

O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova: se opun doborârii dronelor rusești care intră în România. Miercuri, fără nici o explicație, toți deputații AUR, SOS România și POT prezenți au votat împotriva unei legi cerute de mai mulți ani de ministerul Apărării pentru a-i permite să intervină împotriva aeronavelor fără echipaj. Citește și: VIDEO Andrew Tate, prieten în viața reală cu Donald Trump Jr, cu care se întâlnea când putea călători. Acum, cei doi mențin legătura online Parlamentarii AUR, SOS și POT nu și-au explicat votul, așa cum se obișnuiește la decizii majore ale Legislativului.  O nouă dovadă că „suveraniștii” țin cu Moscova Este vorba de legea „privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional”. Însă, în pofida votului negativ al celor trei partide, legea a trecut și va ajunge la Senat, care este cameră decizională.  Liderul AUR, George Simion, nu a votat.  „Măsura focului de nimicire este ultima în cadrul reacției graduale la riscul sau amenințarea (...) siguranței aeriene în spațiul aerian național”, se arată în expunerea la proiectul de lege.  „Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia”, arată proiectul.  „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”, explica, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Candidatul la președinție Nicușor Dan a comentat votul din Camera Deputaților: „Masca suveranismului s-a prăbușit! Adevărata lor prioritate nu este România. Nu este siguranța oamenilor. Este Putin”    

Guvernul de la Chișinău închide Centrul Cultural Rus  Foto: Radio Chișinău
Eveniment

Guvernul de la Chișinău închide Centrul Cultural Rus

Guvernul de la Chișinău închide Centrul Cultural Rus după ce bucăți de dronă rusească au căzut din nou pe teritoriul Republicii Moldova. Ministerul de Externe al Republicii Moldova l-a convocat miercuri pe ambasadorul desemnat al Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Ozerov, pentru a-i transmite o notă de protest după ce două drone ruse au încălcat spaţiul aerian al republicii în timpul unui atac al Rusiei asupra portului Reni din Ucraina în noaptea de miercuri spre joi, anunță Radio Moldova. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Guvernul de la Chișinău închide Centrul Cultural Rus Reprezentanţi ai MAE de la Chişinău au declarat că, în timpul întrevederii cu Oleg Ozerov, "partea moldoveană a exprimat un protest ferm faţă de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii naţionale şi a cetăţenilor Republicii Moldova". "Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acţiuni constituie o încălcare a suveranităţii naţionale şi este un alt gest neprietenos din partea Federaţiei Ruse. Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din ţara noastră. Ministerul Afacerilor Externe a reiterat apelul către autorităţile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni şi de a respecta strict suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova", a comunicat MAE de la Chişinău, citat de NewsMaker. În acelaşi timp, MAE a avertizat că în semn de "răspuns la aceste provocări", Chişinăul va denunţa "unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înfiinţarea şi funcţionarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998". "După finalizarea procedurilor de denunţare, Centrul Cultural Rus urmează să-şi sisteze activitatea la noi în ţară", au comunicat reprezentanţi ai diplomaţiei Chişinăului. După discuţiile de la sediul MAE, ambasadorul rus a evitat să recunoască responsabilitatea Moscovei şi a declarat că este prematur să se tragă concluzii privind originea dronelor. Rusia nu recunoaste nimic "Am dori să atenţionăm atât autorităţile oficiale, cât şi presa împotriva concluziilor pripite. Plecăm de la premisa că Moldova nu este o parte a conflictului şi că Federaţia Rusă nu are intenţia de a agrava situaţia în relaţiile cu Moldova. Toate acestea necesită o anchetă suplimentară. Deocamdată nu comentăm nimic, trebuie să ne lămurim cu privire la situaţie. De unde ştiţi că sunt ruseşti (?). Inscripţiile pot fi aplicate de orice persoană şi în acest sens nu excludem provocări din partea unor terţe părţi. Ştiţi că există şi incidente întâmplătoare şi din păcate ele au loc. Acest lucru necesită o anchetă suplimentară", a declarat Oleg Ozerov. Autorităţile Republicii Moldova au anunţat că în noaptea de 12 spre 13 februarie două drone au survolat teritoriul republicii. Una a căzut pe un teren agricol din apropierea satului Ciumai din raionul Taraclia şi a explodat. A doua dronă, care a explodat la rândul său, a căzut pe un câmp dintre oraşul Ceadîr Lunga şi satul Valea Perjei din raionul Taraclia. Potrivit autorităţilor moldovene, dronele au intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova în urma unui atac masiv cu drone asupra portului Reni din Ucraina. Poliţia a menţionat că, din investigaţiile preliminare, fragmentele depistate la Ceadîr-Lunga aparţin unei drone ruseşti, conform NewsMaker.

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane (sursa: Facebook/EUROFIGHTER TYPHOON - Official Page)
Internațional

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane. Autoritățile din Bavaria și Parchetul General din Munchen au anunțat deschiderea unei anchete după identificarea mai multor drone care au survolat instalații militare sensibile în sudul Germaniei. Spionarea Rusiei nu poate fi exclusă. Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane Potrivit WELT, cel puțin zece drone au fost detectate survolând zona fabricii Airbus Defence and Space din Manching, unde sunt produse avioanele de luptă Eurofighter. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Centrul de operațiuni al comandamentului de poliție din Bavaria Superioară a fost alertat duminică după-amiază, iar investigațiile au fost declanșate imediat. „Întrucât nu poate fi exclusă spionarea instalațiilor militare și a companiilor sau partenerilor din domeniul apărării, au fost mobilizate elicoptere ale poliției pentru a investiga incidentul,” a declarat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Serii de incidente similare raportate Acest incident nu este izolat. Drone au fost detectate anterior în zilele de 16, 17, 18 și 25 decembrie în aceeași zonă, iar un alt incident a fost raportat pe 19 decembrie deasupra orașului Neuburg an der Donau. Survolurile neautorizate vizează instalații militare, dar și infrastructuri critice precum terminale GNL, porturi maritime și companii de logistică. Acum există o creștere a cazurilor în apropiere de Ingolstadt. Suspiciuni de sabotaj rusesc În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile germane suspectează implicarea unor actori statali în aceste acte de sabotaj. „Survolurile dronelor pot face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj sau sabotaj,” a subliniat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Bruno Kahl, șeful Serviciului de informații externe al Germaniei, a avertizat recent că astfel de acțiuni ar putea determina NATO să ia în considerare invocarea Articolului 5 din clauza de apărare reciprocă. Autorii rămași necunoscuți Deși autoritățile au mobilizat echipamente și elicoptere pentru a identifica piloții dronelor, aceștia nu au fost încă depistați. Apelurile către populație pentru furnizarea de informații continuă. Incidentul accentuează vulnerabilitățile infrastructurii critice și militare în fața unor posibile acte de spionaj sau sabotaj. Germania își intensifică măsurile de monitorizare și investigare pentru a preveni noi incidente care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Atacurile cu drone și baza Ramstein (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Atacurile cu drone și baza Ramstein

Atacurile cu drone și baza Ramstein. Curtea Constituțională a Germaniei va examina dacă guvernul federal de la Berlin poate fi considerat responsabil pentru loviturile americane cu drone desfășurate din baza aeriană Ramstein. Procesul, aflat în atenția instanței de la Karlsruhe, este legat de o plângere veche de un deceniu, înaintată de doi yemeniți care susțin că rudele lor au fost victime ale unui atac cu dronă americană în Yemen, în 2012. Atacurile cu drone și baza Ramstein Atacul cu dronă a avut loc în timpul unei întâlniri în care au fost ucise două victime: un polițist și un cleric care predica împotriva organizației teroriste al-Qaeda. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Documentele Curții indică faptul că SUA suspectau prezența unor membri al-Qaeda în acel loc. Reclamanții argumentează că baza aeriană Ramstein, situată în vestul Germaniei, a avut un rol central în executarea loviturii. Evoluția juridică a cazului Cazul a fost inițial prezentat în instanțele germane în 2014. Reclamanții susțin că implicarea bazei militare Ramstein ar face guvernul german complice și, implicit, responsabil de încălcarea dreptului internațional. Instanțele germane au fost până acum divizate. În 2019, Înalta Curte Administrativă din Münster a obligat guvernul german să investigheze activ utilizarea bazei Ramstein în misiuni americane cu drone în Yemen. În 2020, Curtea Administrativă Federală a anulat decizia din Münster. Argumentele aduse în fața Curții Constituționale Avocații reclamanților susțin că loviturile cu drone constituie o încălcare a dreptului la viață și integritate fizică, garantat de Legea Fundamentală a Germaniei. O întrebare esențială pentru Curtea Constituțională este în ce condiții aceste drepturi se aplică în afara granițelor Germaniei și cine beneficiază de protecția acestora. Decizia Curții Curtea Constituțională de la Karlsruhe a început audierile marți, dar o decizie finală este așteptată abia peste câteva luni. Rezultatul acestui proces ar putea crea un precedent important în ceea ce privește responsabilitatea guvernelor europene în contextul utilizării infrastructurilor militare pentru operațiuni străine. Acest caz aduce în prim-plan tensiuni juridice și morale între alianțele internaționale, drepturile fundamentale ale omului și suveranitatea statului german.

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA (sursa: X/UFO Disclosure Solana)
Internațional

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA. Observarea dronelor și a altor aparate zburătoare neidentificate pe cerul din nord-estul Statelor Unite a provocat îngrijorare, dar autoritățile americane asigură că nu există indicii ale unei amenințări externe. Ministrul securității interne, Alejandro Mayorkas, a reiterat această poziție, duminică. Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA Locuitorii din regiunile New York și New Jersey au raportat recent o creștere semnificativă a observațiilor de drone și lumini neidentificate pe cer. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Înregistrările video cu aceste fenomene au devenit virale pe rețelele sociale, alimentând speculațiile și îngrijorările. De la balonul chinezesc la drone Incidentul din 2023, când un balon chinezesc a fost doborât de Statele Unite, continuă să influențeze percepția publicului. În prezent, unii politicieni americani, precum Chris Smith, au sugerat fără dovezi posibila implicare a unor state străine precum Rusia sau China în observațiile recente de drone. Reacția autorităților Autoritățile americane au intensificat eforturile de a liniști populația. Ministrul Alejandro Mayorkas a explicat că majoritatea observațiilor se referă la drone comerciale sau de agrement și că multe dintre ele sunt confundate cu avioane pilotate. "Sunt mii de drone care zboară zilnic în Statele Unite, iar până acum nu s-a constatat nicio implicare străină în aceste observații din nord-est," a declarat Mayorkas. Apeluri pentru reglementări mai bune Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a solicitat utilizarea celei mai avansate tehnologii de detectare a dronelor. Într-o scrisoare adresată ministrului Mayorkas, Schumer a pledat pentru o nouă lege care să sprijine autoritățile locale cu instrumente mai eficiente de supraveghere. „Dacă guvernul federal dispune de tehnologia necesară, ar trebui să facem tot posibilul pentru a o folosi,” a subliniat Schumer într-un comunicat. Clarificările senatorului Kim Senatorul democrat Andy Kim a împărtășit recent pe rețeaua X observațiile sale cu privire la aparatele zburătoare din New Jersey. După consultări cu piloți civili și poliție, Kim a concluzionat că majoritatea acestor observații sunt aproape sigur avioane. Totuși, el a cerut o mai bună comunicare din partea autorităților naționale și sprijin suplimentar pentru autoritățile locale în reglementarea și supravegherea dronelor. Deși îngrijorările publice cresc, autoritățile americane nu au identificat indicii ale unei implicări străine în observațiile de drone.

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor (sursa: Facebook/Anatolie Nosatîi)
Internațional

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor. Republica Moldova plănuiește achiziționarea a două sisteme avansate pentru detectarea și distrugerea dronelor, în contextul încălcării repetate a spațiului său aerian de către drone rusești, a declarat miercuri ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor „Examinăm posibilitatea achiziționării unor sisteme care să ne permită identificarea rapidă a dronelor și avertizarea populației în timp util”, a spus ministrul Nosatîi. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Republica Moldova a alocat deja fonduri pentru aceste achiziții, iar procesul este în desfășurare. Cele două sisteme vizate includ unul pentru supravegherea aeriană și altul pentru distrugerea dronelor, menite să răspundă provocărilor tehnologice moderne. Nosatîi a precizat că, deși detaliile exacte nu pot fi dezvăluite din motive strategice, acestea reprezintă un pas esențial în securizarea spațiului aerian al țării. Radare noi pentru o apărare eficientă Ministrul a subliniat și necesitatea modernizării echipamentelor actuale: „Pentru a proteja eficient spațiul aerian, avem nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.” În prezent, cele 20 de radare din dotarea armatei moldovenești, fabricate în anii ’60-’80, nu pot detecta dronele moderne utilizate de Rusia. Drone rusești deviate și prăbușite pe teritoriul Moldovei Anul acesta, mai multe drone rusești lansate spre Ucraina au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Republica Moldova, inclusiv în apropierea capitalei Chișinău. Recent, o dronă a fost găsită în incinta unui centru comercial, iar alte două au fost descoperite în regiuni rurale. Moldova a protestat oficial împotriva Rusiei pentru aceste incidente. Strategii moderne pentru contracararea dronelor În timp ce Ucraina folosește tot mai frecvent sisteme de război electronic pentru a perturba semnalele dronelor, Moldova încearcă să-și consolideze capacitățile defensive prin investiții în tehnologii moderne. Aceste măsuri vizează nu doar protecția împotriva dronelor, ci și adaptarea la noile tactici de război, în care dispozitivele aeriene joase joacă un rol semnificativ. Rusia intensifică atacurile cu drone asupra Ucrainei Din octombrie, Rusia a lansat peste 2.000 de drone împotriva Ucrainei, dintre care multe au fost doborâte sau deviate de la țintă de armata ucraineană. Acest context subliniază urgența măsurilor luate de Moldova pentru a-și întări apărarea aeriană și a preveni eventualele pericole pentru populație.

Armata nu mai primește Watchkeeper X (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Armata nu mai primește Watchkeeper X

Armata nu mai primește Watchkeeper X. 300 de milioane de lei a încasat în avans firma israeliană Elbit Systems Ltd. de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru a furniza primele trei sisteme de drone Watchkeeper X. Aceste urmau să fie recepționate etapizat până în vara anului 2025. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că israelienii de la Elbit Systems Ltd nu mai pot onora contractul în termen, chiar dacă au încasat bani în avans. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, au solicitat MApN să recunoască un "Eveniment de Forță Majoră": "războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract". Avans de 300 de milioane de lei Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a semnat la finalul anului 2022 un acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei (380 de milioane de euro) pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems Ltd. Ulterior, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat un prim contract subsecvent în baza căruia au fost comandate trei sisteme de drone Watchkeeper X. Valoarea contractului a fost de aproximativ 825 milioane lei. Conform contractului, MApN a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, companiei israeliene. În schimbul banilor, Elbit Systems Ltd. s-a obligat să onoreze complet comanda până la data de 19 iunie 2025. Testele, prevăzute pentru primăvara 2025 Înainte ca sistemele de drone să fie recepționate de partea română, Elbit Systems Ltd. era obligată să le testeze pentru a putea fi omologate. "Omologarea produselor este o etapă care urmează efectuării testării și evaluării de acceptanță a acestora și precedă recepția lor. Aceste activități sunt planificate să înceapă cu trei luni înainte de termenul de livrare prevăzut în contract", a potrivit unui răspuns transmis de către Biroul de Presă al MApN. Armata nu mai primește Watchkeeper X Israelienii de la Elbit Systems Ltd. nu mai pot respecta termenele de livrare a celor trei sisteme de drone Watchkeeper X care urmau să intre în dotarea Armatei române în vara anului viitor. Motiv pentru care au cerut clemență din partea MApN invocând războiul din Fâșia Gaza. "Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract. Elbit: No comment Această solicitare se află în prezent în proces de analiză", potrivit Biroului de Presă al MApN. Până în prezent, MApN nu a impus penalități de întârziere. DeFapt.ro a cerut un punct de vedere companiei Elbit Systems Ltd. în legătură cu această decizie, mai ales că statul român a plătit un avans de aproape 300 de milioane lei. Reprezentanții Elbit au transmis prin intermediul firmei de consultanță Șerban & Musneci Associates, cea care îi reprezintă în România, că nu vor să facă nici un comentariu în legătură cu acest subiect. Pe scurt, acum nu se știe nici dacă vor mai livra sistemele de drone, nici când vor restitui banii, în caz contrar.

Rusia, atac cu drone asupra Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, atac cu drone asupra Kievului

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone. O dronă lansată din Liban a lovit sâmbătă orașul Cezareea, situat în centrul Israelului, în apropierea reședinței private a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Locuința lui Netanyahu, vizată de drone Presa arabă a relatat că reședința privată a premierului israelian a fost vizată de un atac cu trei drone. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Dintre acestea, două au fost interceptate de forțele armate israeliene, în timp ce a treia dronă a reușit să lovească în zona Cezareei. Comunicatul armatei israeliene Potrivit armatei israeliene, "în ultima oră au fost identificate trei vehicule aeriene fără pilot care traversau din Liban spre teritoriul israelian. Două dintre ele au fost interceptate, iar un al treilea a lovit în zona Cezareei". Reacția oficialilor israelieni Un purtător de cuvânt al premierului Benjamin Netanyahu a confirmat atacul cu dronă asupra locuinței acestuia din nordul Cezareei. El a precizat că prim-ministrul nu se afla în apropiere în momentul incidentului și că nu au fost înregistrate victime.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră