joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dragnea

48 articole
Eveniment

Propaganda Chinei comuniste în instituțiile militare românești

Propaganda Chinei comuniste s-a desfășurat, până în 2019, în perioada în care PSD era la putere, în instituțiile militare românești: “Concepția diplomației socialiste cu caracteristici chineze al Xi Jinping“ a fost prezentată, în decembrie 2019, la Colegiul Național de Apărare. Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o Acest colegiu este considerat a reprezenta cea mai înaltă formă de învățământ politico-militar din România. România este criticată în raportul Comisiei de politică externă a Senatului SUA pentru legăturile cu instituțiile chineze de învățământ militar și pentru cooperarea polițienească dintre cele două țări. Propaganda Chinei comuniste în instituțiile militare românești Prelegerea din 2019, prezentată pe pagina de internet a ambasadei Chinei în România, nu este singura acțiune propagandistică din perioada regimului Dragnea, în cadrul instituțiilor militare din această țară NATO. “La data de 6 decembrie 2019, Atașatul Militar al Amabasadei Chinei în România, Liu Tao, a vizitat Colegiul Național de Apărare al României, pentru a prezenta concepția diplomatică socialistă cu caracteristici chineze în noua eră a lui Xi Jinping, Președintele R. P. Chineze, cu genericul „Securitate globală și guvernare globală”. La eveniment au participat peste 30 de studenți din diverse unități, inclusiv reprezentanți ai Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Ministerul Transporturilor“, arată ambasada Chinei comuniste. Deși nu se menționează direct SUA, este evident atacul la adresa principalului aliat militar al României: “Mai întâi de toate, Atașatul Militar Liu, a relatat despre pericolele hegemonismului, terorismului, egoismului, exclusivismului și utilitarismului pentru securitatea globală și necesitatea consolidării guvernanței globale și a subliniat că lumea se confruntă cu o schimbare majoră fără precedent în utlimul secol, se confruntă cu răspândirea protecționismului și a antiglobalizării. China și-a asumat responsabilitatea cuvenită a unei mari puteri și a propus viziunea unei comunități umane cu destin comun pentru omenire și guvernare globală“. Ministrul PSD Leș, atent la relația cu Beijingul În august 2019, ambasadorul chinez îi mulțumea ministrului PSD al Apărării, Gabriel Leș, pentru “eforturile și contribuțiile sale la consolidarea relațiilor dintre cele două țări și cele două armate“. În aprilie 2017, același Leș spunea ambasadorului de la acel moment că România este “dispusă să consolideze în continuare cooperarea militară dintre cele două țări pentru a proteja împreună pacea mondială“. În martie 2017 - când premier era Sorin Grindeanu și Leș ministru al Apărării - atașatul militar al Chinei comuniste a susţinut o prelegere la Universitatea Națională de Apărare „CAROL I". “În fața acestui fenomen de anti-globalizare cu care se confruntă comunitatea internațională, Președintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping a propus iniţiativa „Comunitatea umanitară cu destinul comun" și conceptul „Gestionarea globală comună", sugerând că Republica Populară Chineză susține procesul de globalizare și manifestă o atitudine de responsabilitate pentru securitatea globală“, le-a spus atașatul militar chinez celor care asistau la prelegerea sa.

Propaganda Chinei comuniste în instituțiile militare românești Foto: Kremlin.ru
Probabil cea mai mare pensie din România, cea primită de judecătorul CCR Cristian Deliorga Foto: Aktual 24
Eveniment

Probabil cea mai mare pensie din România

Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“, încasată în anul fiscal 2023 de Cristian Deliorga, judecător la Curtea Constituțională. Acesta are 66 de ani, s-a pensionat din iunie 2019, și a fost propus de PSD - tot în 2019, când acest partid era condus de Liviu Dragnea - pentru un post la CCR. Anterior, el era judecător la Curtea de Apel Constanța. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Deliorga cumulează pensia cu salariul de peste 480.000 de lei, în anul fiscal 2023. În 2022, salariul său era de 283.980 de lei, deci a crescut cu circa 70%. Probabil cea mai mare pensie din România Judecătorul CCR este printre cei care au dat statul în judecată pentru salarii și a câștigat, primind din aceste procese: “drepturi salariale restante“ de peste 20.000 de lei în 2024 - dar banii au fost încasați în anul fiscal anterior 2023: 41.384 lei 2022: 70.603 lei 2021: 40.480 lei 2020: nu precizează clar, suma recuperată prin aceste procese este declarată în pachet cu salariul de la Curtea de Apel Constanța În anul fiscal 2023, Deliorga a încasat de la stat circa 1,32 milioane de lei, respectiv 110.000 de lei pe lună, în medie. “Cristian Deliorga a făcut carieră la Constanța, unde a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe controverse, între care mușamalizarea unor dosare de politicieni sau implicarea în fraudarea unor examene de procurori. “Numele lui Cristian Deliorga a apărut în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA privind frauda la examenul pentru funcțiile de conducere din parchete. Ulterior, a primit din partea procurorilor DNA verdictul de neîncepere a urmăririi penale, din lipsa de probe suficiente pentru punerea sub acuzare (...) Este considerat protectorul procurorului Adina Florea, iar numele său a mai fost vehiculat în presă ca posibil șef al DNA“, scria Europa Liberă, în 2019.

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata Lia Savonea Foto: Q Magazine
Politică

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție

Cine vrea să-l scape pe Ion Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata judecătoare Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea, care a patronat achitări halucinante și care acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Ei au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul. A treia judecătoare, Elena Barbu, a susținut ideea rejudecării primei faze a camerei preliminare de către ÎCCJ, nu de către CAB, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al Guvernului. Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție În iulie 2023, DeFapt.ro a arătat că judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie, a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Fostul șef al CSM, șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Tot Savonea și Grădinaru sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Clipe de coșmar pentru Maria Grapini
Politică

Clipe de coșmar pentru Grapini

Clipe de coșmar pentru europarlamentarul PSD Maria Grapini: ea a fost urmărită și amenințată de un bărbat, care apoi s-a cazat la același hotel cu ea și i-a trimis un „filmuleț”. Grapini a făcut aceste declarații la Realitatea TV. Grapini nu a spus însă cine este cel care a urmărit-o și de ce a făcut acest lucru. Nu este primul pesedist care se plânge că se încearcă asasinarea sa. Au mai făcut astfel de afirmații, care nu au fost probate niciodată, și Liviu Dragnea, Gabriela Firea și Doina Pană. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Povestea lui Grapini apare la circa 48 de ore după tentativa de ucidere a premierului slovac Robert Fico. Clipe de coșmar pentru Grapini „Și eu am fost amenințată, urmărită în aeroport, după m-am dus în Alba Iulia la 1 dec și m-a amenințat în aeroport că nu o să scap și m-am trezit că s-a cazat exact unde m-am cazat eu și din nou m-a amenințat. I-am făcut plângere, am avut martori, el a trimis un filmuleț, s-a și filmat cu ceea ce a făcut. Dar aici mai este o cauză, justiția. Nu se poate să dai drumul la niște criminali. Cum să le dai drumul, ce siguranță mai au oamenii din acea zonă. Justiția trebuie să fie mult mai puternică și mai dreaptă” a spus Maria Grapini la Realitatea Plus. Nu este clar de ce jurnaliștii nu i-au cerut mai multe detalii. „Nu aveam cum să o înghit atât de mare” Mai sunt și alți lideri PSD care au susținut că s-a încercat asasinarea lor: Fostul ministru PSD Foina Pană a depus plângere la DIICOT, susținând că s-a încercat uciderea ei cu mercur. Dosarul a fost închis din lipsă de probe. Gabriela Firea a spus că „nu exclude” ca o mână criminală să-i fi pus o sârmă în colon. „E posibil să fi fost redus la o mărime mai mică încât să fi putut fi introdus într-o prăjitură sau ceva de genul acesta și să nu se simtă în momentul înghițirii (...) Avea 4 cm. Nu aveam cum să o înghit atât de mare” Liviu Dragnea a vorbit despre o tentativă de asasinat cu patru bărbați în negru: „Într-o seară, în aprilie, lucrurile au mers mai departe. Eram în spatiul public, am simţit iar prezenţa care mă vizează. Erau 4 indivizi, îmbrăcaţi în haine închise la culoare. Au venit spre locul în care eram, un restaurant, s-au oprit la câţiva metri, unul a făcut un semn de genul ăsta şi se apropiau. Unul a răspuns la telefon, a închis telefonul şi s-au întors şi au dispărut”. El a spus că nu a făcut plângere fiindcă nu are încredere în instituțiile statului.

Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Foto: Realitatea.net
Eveniment

Cea mai cunoscută aberație spusă Ponta despre Roșia Montana

Cea mai cunoscuă aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana a început cu „O să fiu sincer...”, iar la final acesta nu a făcut nimic din ceea ce a promis. Proiectul de lege privind Roșia Montana a fost inițiat chiar de guvernul Ponta și poartă semnătura acestuia atât pe expunerea de motive, cât și pe adresa detrimitere de la Guvern la Senat. Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Iată întreaga declarație a lui Ponta, la postul B1 TV, la 13 iunie 2013, potrivit transcrierii Agerpres: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul... (...) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (...) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”. Până și Liviu Dragnea, la acel moment ministru al Dezvoltării, l-a ironizat pe Ponta, care-i era șef pe linie de Guvern și de partid: „Eu am avizat proiectul de lege și nu am personalitate dublă, să vin în Parlament să votez împotrivă”. Însă, potrivit listei de vot la proiectul de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”, Victor Ponta a absentat de la votul final, deci nu a votat nici pentru, nici contra. Declarațiile lui Ponta și Șova au inspirat Gabriel Resources Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie 2013, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”. „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24.

Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu, stropite cu chimicale Foto: Cineclic
Eveniment

Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu

Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu erau atât de încărcate de chimicale încât agricultorii purtau mască de gaze pe față, arată un fotoreportaj prezentat pe pagina de Facebook Cineclic. Citește și: Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM „Când cumpărăm o roșie de la magazin să aibă gustul ăla de roșie și mirosul de roșie…”, spunea Liviu Dragnea, pe vremea când era președintele PSD, lăudând producția românească de tomate. Foto: Cineclic Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu „Pe vremea lu’ nea Nicu roșiile aveau gust!”, scrie azi, ironic, pe pagina de Facebook a Cineclic. Cineclic este un studio de film, „independent”, aflat în Buftea. Sursa imaginilor sunt, potrivit Cineclic, „lăzi pline cu negative, diapozitive foto, industria românească de dinainte de 1989, agricultură, zootehnie și filme pe 16 mm cu industrie și protecția muncii”, o donație făcută de Florin Șerban. Cineclic a digitalizat aceste imagini. Fostul președinte al PSD, Liviu Drganea, a întreținut constant mitul roșiilor românești. „Trebuie să încercăm să reuşim să nu mai existe în România acest standard dublu – şi anume roşiile bune se păstrează pentru ţările din vest, iar în România vin roşiile proaste şi nesănătoase. Şi e valabil pentru orice legumă sau fruct care intră în această ţară”, a declarat Dragnea în judeţul Giurgiu, în aprilie 2019. „În 2013, din cele 101 probe din tomatele românești, 15 au conținut reziduuri mai mari decât cele raportate. Din spațiul comunitar au fost luate 26 de probe, iar 14 au avut reziduuri mai mari decât cele comunicate de responsabilii de pe lanțul alimentar. Din țările non-europene, au fost analizate 103 probe, iar 51 de probe au conținut cantități de pesticide mai mari”, scria site-ul Lanțul Alimentar, în 2019.

Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD problemele fermierilor Foto: Darabaneni.ro
Politică

Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD

Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD problemele fermierilor: Dănuț Andruș, candidat la primăria Păltiniș, și care în 2020 nu avea, potrivit declarației de avere, absolut nici o proprietate, deși se laudă cu ferma sa uriașă. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD problemele fermierilor Numele său a apărut în comunicatul Guvernului, după așa-zisele „consultări între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții transportatorilor și fermierilor”: „a dialog, din partea transportatorilor și fermierilor au participat: Șerbănescu Constantin, Cercel Ionuț-Lucian, Calotă Georgian, Medan Mircea-Marcel, Stemate Ionel-Cristian, Andruș Dănuț, Oltean Denisa Daniela, Dolete Mihai, Dogărescu Constantin, Dumitrache Benone, Petrea Dumitru Alexandru, Dinu Vasile Viorel”. În 2018, presa consemna prezența inedită a lui Andruș la care Viorica Dăncilă a fost desemnată președinte executiv, iar Dragnea a venit însoțit de iubita sa, Irina Tănase. „Delegatul comunei Păltiniș și-a făcut apariția la Congresul PSD îmbrăcat în suman, bundiță, ie, cu opinci și purtând pe cap o căciulă de blană cu pietre strălucitoare în frunte. Asaltat de televiziunile prezente la acest eveniment, Dănuț Andruș a precizat că s-a îmbrăcat astfel pentru că este…român”, arată site-ul Darabaneni.ro. În declarația de avere depusă în 2020, Andruș nu avea nici un teren, nici o mașină, nu avea conturi în bancă și nu deținea nici o societate comercială. El părea că trăiește dintr-un salariu de puțin peste 15.000 de lei pe an de la o asociație locală de vânătoare. În declarația de avere din 2016, aceeași lipsă a oricăror bunuri, dar figura ca acționar la Apimold, șef al PSD Păltiniș și declara subvenții de 100.000 de lei pentru creșterea animalelor. Însă, presa locală a scris frecvent despre ferma sa uriașă. „O fermă de aproximativ 1300 de hectare de teren, un efectiv de peste 1500 de capete de animale, de la capre și oi până la vaci și cai”, arăta Știri Botoșani, acum câteva luni. Acum câțiva ani, a fost concurent al emisiunii de divertisment iUmor de la Antena 1.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Dăncilă îl expune pe Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Dăncilă îl expune pe Ciolacu

Fostul premier PSD Viorica Dăncilă îl expune pe actualul președinte al PSD, Marcel Ciolacu: a votat în cadrul conducerii PSD pentru ordonanţa privind amnistia şi graţierea, solicitată de Dragnea. Ea a făcut aceste afirmații într-o emisiune de la Prima TV. Citește și: Mirel Palada, atacuri suburbane împotriva lui Armand, Udrea și Baconschi. El sugerează că Udrea a fost plasată lângă Băsescu de serviciile secrete, fenomen ce s-ar petrece și acum Dăncilă îl expune pe Ciolacu „Să ştiţi că acea ordonanţă nu mi-a fost cerută de domnul Dragnea în mod expres, acea ordonanţă a fost cerută în Comitetul Executiv al PSD, de toţi preşedinţii de organizaţii judeţene. Inclusiv domnul Ciolacu a votat acea ordonanţă de urgenţă. M-am văzut singură în faţa tuturor”, a spus Viorica Dăncilă, precizând că ”mai erau şi unii care aveau probleme”. ”Nu am participat la această discuţie între domnul Dragnea şi preşedinţi şi răspunsul meu a fost: NU. De ce? Pentru am avut foarte multe discuţii cu Bruxelles-ul. Mi-au spus că, în condiţiile în care dau ordonanţa de urgenţă, va fi activat pentru România Articolul 7, ceea ce presupunea tăierea fondurilor europene”, a mai spus fostul premier. În 2020, Fostul lider PSD Liviu Dragnea declara că Viorica Dăncilă este cea care a deschis discuţia despre emiterea unei ordonanţe privind amnistia, el subliniindu-i că nu i-a cerut niciodată aşa ceva şi că nu a pus o astfel de condiţie şi că nu mai vrea să discute pe această temă. El a mai declarat că Dăncilă ”se trezea foarte des vorbind” despre faptul că nu îl va graţia, deşi el nu intenţionează să facă o astfel de cerere. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită Dragnea a făcut constant presiuni asupra premierilor PSD pentru ca aceștia să adopte o ordonanță de urgență care să îl scape de dosarul de corupție în care a și fost condamnat, în 2019. Singurul premier PSD care a adoptat o astfel de ordonanță a fost Sorin Grindeanu, în ianuarie 2017, dar protestele masive cu sute de mii de oameni în fața guvernului l-au determinat să anuleze ordonanța printr-o nouă ordonanță de urgență.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

Încă un bidon cu sinecuri: o nouă bancă de stat, pe lângă cele două care există deja Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Încă un bidon cu sinecuri

Încă un bidon cu sinecuri: Guvernul dă 3 miliarde lei pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, visul lui Dragnea, deși statul român mai este acționar majoritar la două bănci, care fac exact același lucru - CEC și EximBank Banca Românească. România are multe instituţii prin care se derulează garantarea unor credite, printre care Fondul Naţional de Garantare și Fondul de Contragarantare. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat, în noiembrie 2017, o propunere legislativă de înființare a Băncii de Dezvoltare a României, în tandem cu proiectul de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Primul semnatar al acestui proiect era Liviu Dragnea. Inițiativa PSD-ALDE a rămas blocată în Camera Deputaților, din 2018. Încă un bidon cu sinecuri Potrivit hotărârii de guvern publicată azi, președinte al Consiliului de Supraveghere va fi Ștefan Nanu, care din 2018 în 2022 a lucrat la Banca Internațională de Investiții, cunoscută sub numele de „banca de spionaj a Rusiei” și unde mai erau acționari state precum Republica Bulgaria, Republica Cuba, Ungaria, Mongolia, România, Federația Rusă și Republica Socialistă Vietnam. Banca este acum supusă sancțiunilor internaționale. Nanu a ocupat poziţia de director al departamentului de datorie şi finanţare structurală în cadrul acestei bănci. El câștiga anual 150.000 de euro, adică 12.500 euro/lună. Acum, Nanu este director în ministerul de Finanțe. În hotărârea de guvern publicată azi nu se precizează ce salarii vor primi șefii băncii. „Remunerația membrilor Consiliului de Supraveghere și respectiv Directoratului va fi stabilită prin contractele de mandat și este formată dintr-o indemnizație fixă lunară”, este tot ce se precizează. Dar, la EximBank, membrii Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), câștigă 250.000 de lei pe an. Citiți și: Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3: liberalii, acuzați de Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, Ciolacu îl face „mitocan” pe Rareș Bogdan, Tudose – „liberalii sunt disperați” Banca Națională de Dezvoltare (BND) nu este o necesitate pentru România în acest moment, proiectele de investiții putând fi finanțate oricând de instituțiile financiare deținute de statul român, de băncile comerciale private sau de instituții internaționale, precum Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), afirmau, în 2021, mai mulți economiști care au discutat cu Libertatea. Însă înființarea băncii a fost prinsă în PNRR, la propunerea ministrului USR al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în 2021.

Ionuț Mișa plasat de PSD în conducerea a două companii strategice Foto: revista 22
Politică

Mișa plasat de PSD conducerea companii strategice

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură profesională. În iunie 2017, când abia fusese numit ministru în guvernul Tudose, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Ionuț Mișa plasat de PSD în conducerea a două companii strategice Companiile în care a fost plasat fostul ministru de Finanțe din regimul Dragnea sunt Romtehnica, compania de import-export armament a ministerului Apărării, și Regia Tehnologii pentru Energia Nucleară, RATEN, controlată de ministerul Economiei. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD. Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) se definește, pe site, drept „o regie strategică de importanță națională, care coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National”. Pentru prezența în cele două consilii de administrație, Mișa - recăsătorit, la 48 de ani, cu o suborodonată de la Direcția mari Contribuabili din cadrul ANAF - primește circa 44.000 lei/ an. Mișa este economist, cu facultatea absolvită la Constanța, și, potrivit propriului CV, vorbește o singură limbă străină, engleza. CV-ul său arată că nu are nici o legătură profesională cu tehnologiile nucleare sau cu tranzacțiile de armament. Funcția de bază a lui Ionuț Mișa - fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, cu susținerea lui Liviu Dragnea, și, ulterior, șef al ANAF - este de director general al Direcției Mari Contribuabili din cadrul ANAF. Fostul premier Nicolae Ciucă (PNL) i-a cerut demisia din această funcție pentru nerealizarea încasărilor prognozate, dar Mișa - funcționar superior, angajat pe bază de concurs - a refuzat, știind că era aproape imposibil să fie demis. Salariul său net este de circa 10.000 de lei pe lună. „Pilonul II se va desfiinţa” În iunie 2017, Mișa, pe atunci ministru de Finanțe, anunța ferm desființarea Pilonului II de pensii. „Pilonul II se va desfiinţa. Banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege dacă banii lor vor fi administraţi de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intenţionăm spre sfârşitul anului”, a declarat Mișa. Citește și: VIDEO Șoșoacă, manelistă de limbă rusă: a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis Recent, G4Media a scris că document oficial al Curții de Conturi acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că ”pasează responsabilitatea” de a face o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are obligațiilor fiscale neachitate la buget de 238 de milioane de lei.

George Simion, oficial de partea corupților Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

George Simion, oficial de partea corupților

Președintele AUR, George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români”. Declarația sa, mediatizată de site-uri care au atacat-o constant pe fosta șefă a DNA, a fost făcută în contextul ueni investigații a Parchetului European (EPPO) împotriva Sanimed. Compania a fost trimisă în judecată în octombrie 2022, alături de patronul Cătălin Hideg, într-o cauza în care EPPO reclamă un prejudiciu de trei milioane de euro. Atacul lui George Simion este similar cu cele ale lui Liviu Dragnea sau Sebastian Ghiță, care susțineau că DNA atacă antreprenorii români și tolerează sau ajută, indirect, companiile străine. Citește și: GALERIE FOTO Un episod pe care Simion l-ar vrea uitat: cum l-a ajutat Sebastian Ghiță Simion susține, în declarația sa, că apără companiile „românești”. George Simion, oficial de partea corupților „S-au primit 3 milioane de euro fonduri europene și acum doamna Kovesi îi vrea înapoi pe toți și, din câte se pare, blochează tot ce se întâmplă aici. (…) Uitați, doamna Kovesi – pot confirma: asta e temelia, asta-i bazinul. S-a executat lucrarea. Numai noi, românii, putem să facem așa ceva: jumătate din firmele care au accesat fonduri europene au fost băgate în insolvență, au fost falimentate, proprietarii duși pe la procuratura și opriți din producție. Pe noi din cauza unora ca voi, cum sunteți dumneavoastră, doamna Kovesi, mai rău ne-au încurcat fondurile europene decât să ridice o țară. Că pentru asta erau fondurile europene: să ne ajute să ne ridicăm – de exemplu: să facem și noi produse sanitare aici, în România. (…) Nu e treaba mea să mă implic în dosare ale justiției, însă e treaba mea să mă asigur că în perioada desfășurării proceselor, continuă producția aici, în România, și antreprenorii români (indiferent ce bube au în spate) sunt lăsăți să producă, sunt lăsăți să asigure locuri de muncă aici. Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români. Acum vreți să continuați din postura de Procuror European?”, a spus Simion, într-o filmare video de la finalul lunii octombrie. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime „Cred că dorința este de a se închide și această companie românească, cu o experiență de aproape 20 de ani”, afirmă Hideg pe filmarea făcută de George Simion la Sanimed la 27 octombrie 2023.

La fel ca Dragnea, George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot”

După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa. „Mă urmăresc mașinile oriunde mă duc. Telefoanele îmi sunt ascultate. Am ajuns să ne facem strategiile AUR departe de zonele unde există semnale GSM. E un sistem de teroare”, a spus Simion, la RTV. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. El a mai susținut că „este posibil orice, inclusiv eliminarea fizică”. George Simion a fost stropit cu cerneală la Iași, la 24 ianuarie 2022, în timpul manifestărilor organizate de Ziua Principatelor Române. Foto: Captură video Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” Prin aceste declarații, Simion intră în galeria liderilor politici care au susținut că se vrea asasinarea lor, dar nu au oferit nici o probă. Liviu Dragnea, august 2018: „Am avut o tentativă (de asasinare-n.r) anul trecut. Au venit patru străini au stat la Athenee Palace, au stat 3 săptămâni aici, am scăpat. Au ajuns în preajma mea” Gabriela Firea, mai 2019, despre sârma găsită în colonul ei: „Poate că vom rămâne cu această întrebare: dacă a fost o întâmplare sau dacă a fost o mână criminală (...) Nu vreau să fac un păcat, dar cred că nimeni nu ar exclude nicio variantă, cea a unei întâmplari, dar și să se fi introdus acea mică sârmă sub formă rotundă într-un aliment. Ea, în colon, era identificată desfășurată, nu strânsă”. În ianuarie 2018, Doina Pană a renunţat la funcţia de ministru al Pădurilor, invocând că are probleme de sănătate şi a reclamat că a fost otrăvită cu mercur, indicând ca posibili vinovaţi "mafia din industria lemnului". DIICOT a închis dosarul, în 2022. Președintele AUR a mai declarat, la RTV: „Este posibil orice, inclusiv eliminarea fizică. Suntem primul partid de opoziție, anti-sistem. Acest lucru nu e acceptat de către cei care vor ca românii să rămână iobagi, în poziția ghiocelului la Bruxelles.(…) Vom lupta până la capăt: ori ei, ori noi!” Referirea lui Simion la faptul că stă „departe de zonele unde există semnale GSM” ar putea face referire și la teoriile conspiraționiste despre rețelele 5G. Printre altele, astfel de teorii susțineau că prin aceste rețele se răspândea Covid-19.

Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tudorel Toader a încasat un milion de la statul român

În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român, arată ultima declarație de avere depusă de acesta, în iunie 2023. Cel mai consistent venit salarial: pensia specială, de fost judecător CCR. Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român În plus, tot în 2022, el a câștigat peste un milion de lei din activitatea de avocat. Toader a fost unul dintre avocații Elenei Udrea, dar nu pare să fi reușit să o salveze pe aceasta. În declarația de avere din 2022, care cuprinde veniturile din anul fiscal 2021, Tudorel Toader consemna venituri salariale de la stat de doar 750.000 de lei. În 2022. Tudorel Toader a încasat de la stat: 267254 lei - salariu de la universitatea Cuza din Iași. Este o creștere de 3.000 de lei față de anul anterior. Pensie: 312.345 lei. Fără explicații, aceasta a scăzut, era 493.124 lei cu un an înainte „Diferente compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”: 397.142 lei În total, el a obținut, de la statul român, 976.741 lei. În mandatul său de ministru al Justiției, el a reușit să o revoce pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA. A încercat să-l revoce și pe Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Tudorel Toader a devenit judecător la Curtea Constituțională în 2006 în timpul guvernării Tăriceanu, fiind propus pentru această funcție de grupul PNL. În 2009, judecătorul a fost fotografiat când a venit la o petrecere organizată de deputatul PNL Relu Fenechiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră