miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

dna

302 articole
Investigații

EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic. Minimum 4,8 milioane de euro speră să obțină din vânzarea a 20,1 hectare de teren firma Elsid, patronată în acte de controversatul afacerist Mihai Emil Tufan, dar administrată de avocatul Doru Trăilă. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Acesta din urmă este acuzat de DNA de trafic de influență în dosarul de corupție al generalilor SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Totodată, firma lui Tufan vrea să mai obțină un credit de un milion de euro de la CEC Bank, plus o majorare a unei facilități de factoring de la 9 la 16 milioane de lei. Numele firmei Elsid, dar și al lui Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al foștilor șefi din Serviciul Român de Informații. De exemplu, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei "analize de risc" ce viza interesele legitime ale companiei. Tufan și-a înjunghiat în gât o angajată Afaceristul Mihai Emil Tufan se afla în data de 9 aprilie 2020 pe locul din dreapta al unui Range Rover aflat în mișcare. La volan se afla Daniela Huhulea, una din angajatele sale de încredere. În jurul orei 20:50, în dreptul orașului Otopeni, între cei doi a izbucnit un conflict iar Tufan și-a înjunghiat partenera de drum în gât. Femeia a deschis portiera mașinii încercând să scape, dar a fost ținută pe loc de centura de siguranță. Șoferii aflați în trafic au alertat imediat autoritățile. Daniela Huhulea a fost transportată la Spitalul Elias, acolo unde medicii i-au salvat viața. Mihai Emil Tufan a fost reținut de anchetatori, în fața cărora și-a recunoscut vinovăția. A dat de o judecătoare miloasă Dosarul lui Tufan a ajuns la Tribunalul București, acolo unde judecătoarea Daniela Toader l-a condamnat la o pedeapsă suspect de mică de doar doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor. În motivarea deciziei, judecătoarea Daniela Toader a invocat pandemia, dar și că Tufan a făcut numeroase acțiuni caritabile. Procurorii au atacat decizia, apoi Curtea de Apel București l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat la data de 20 octombrie 2022, apoi și-a reluat viața extravagantă. Apare Trăilă, fațada lui Tufan La câteva luni după ce a ieșit din închisoare, afaceristul Mihai Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă, pe o perioadă de șapte ani, administrarea participațiilor și a bunurilor sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, afaceri cu profituri nete de 30 de milioane de euro, conform G4media.ro. În mai 2024, procurorii DNA au deschis un dosar de corupție care arată legăturile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera justiția un "câmp tactic". DNA suspectează o "consultanță" pentru judecătoare "La data de 12.04.2021, între SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. Doru Trăilă și Asociații a fost încheiat un act adițional la Contractul de consultanță potrivit căruia obiectul Actului adițional îl constituie efectuarea de către prestator a serviciilor de consultanță de specialitate raportat la solicitarea Clientului Beneficiarului, respectiv Elsid SA, de a subcontracta un consultant în vederea realizării unei analize de risc ce vizează interesele sale legitime", se menționează în ordonanța DNA. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urma să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În acest context, procurorii DNA investighează acum posibile infracțiuni de trafic de influență după ce judecătoarea Daniela Toader i-a dat o pedeapsă suspect de mică lui Mihai Tufan, aparent neținând cont de gravitatea faptei. Elsid vrea 4,8 milioane de euro Acționarii Elsid SA au aprobat la data de 11 iulie 2024, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, să vândă 13 terenuri cu o suprafață cumulată de 20,1 hectare. 12 dintre aceste terenuri sunt situate în comuna Corbu din județul Constanța. Celălalt se află în localitatea Mihai Kogălniceanu. Conform hotărârii, terenurile pot fi vândute către una sau mai multe persoane. "Preţul pentru terenuri nu va putea fi mai mic de 4.800.000 euro, chiar şi în cazul în care terenurile sunt degradate, au servituţi urbanistice, sunt trasate de utilităţi etc.", potrivit hotărârii. Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic De vânzarea terenurilor se va ocupa Marian Popa, administratorul firmei Elsid. Tot pe 11 iulie 2024 s-a mai aprobat majorarea "facilității de factoring – ALRO", acordată de CEC Bank, de la valoarea de 9 milioane lei la 16 milioane lei. În plus, s-a mai decis contractarea unei linii de credit de un milion de euro de la CEC Bank, banca controlată de stat, pentru capital de lucru. Bani ce vor fi folosiți pentru plata furnizorilor de materii prime. Din același document mai aflăm că Societatea Civilă Profesională Trăilă şi Asociaţii SCA a fost împuternicită să înregistreze hotărârea la Oficiul Registrului Comerțului. Legătură dintre Partidul Câmpina Curată și Soceram În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2024 a fost publicată lista persoanelor juridice care au donat bani pentru Partidul Câmpina Curată, partid înființat de fostul liberal Rudolf Leica. Din acest document aflăm că firma lui Mihai Tufan, Elsid SA, sub administrarea avocatului Doru Trăila, a sponsorizat cu 750.000 lei Partidul Câmpina Curată. Întâmplător sau nu, Rudolf Leica este director general la una din firmele grupului Neptun – Soceram, controlată indirect de afaceristul Mihai Anastasescu, fostul asociat al lui Mihai Tufan. Soceram, bani către Dumbravă Conform ordonanței DNA, firma generalului Dumitru Dumbravă, Intel Cube Consulting SRL, actuala Wise Line Consulting, a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă un contract de consultanță "având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță de specialitate raportat la litigiile care au luat naștere ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. 539 din 16 iulie 2007 încheiat între Soceram SA și First Bank". Prețul serviciilor de consultanță a fost de 10.000 de euro. Se întâmpla în ianuarie 2019. În mai 2019, s-a semnat un prim act adițional prin care firma lui Dumbravă urma să primească un onorariu de succes de 120.000 de euro. Plata acestuia urma să se facă lunar în cuantum de 10.000 de euro în perioada iulie 2019 – iunie 2020, după asigurarea fondurilor de către Soceram. Ulterior, generalul Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au decis să împartă suma în mod egal.

EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei
Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei. Acesta mai avea un dosar de corupție, aflat în faza de judecată
Eveniment

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei. Acesta mai avea un dosar de corupție, aflat în faza de judecată

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei: Petcu Dorel - Emanuel, vameș în portul Constanța, a consumat, fără apă, o hârtie cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm pe care erau înscrise șpăgile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Informația apare în comunicatul DNA privind destructurarea unei rețele de vameși corupți din portul Constanța. Potrivit DNA, aceștia luau o mită dee cel puțin 500-700 dolari/container, dar suma putea crește. Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA „În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate. În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei. La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală”, arată comunicatul DNA. Ulterior, percheziționând mașia vameșului care a mâncat hârtia cu șpăgile, DNA a găsit sumele de 12.300 de dolari și aproximativ 1.000 de euro. Petcu Dorel - Emanuel era deja trimis în judecată pentru două infracțiuni de fals intelectual săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu, iar dosarul se judecă la Tribunalul București. Procurorii DNA relatează, în comunicat, pentru ce se lua mită. „Sensibiliza lucrătorii vamali” „Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE. În perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate. De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud. Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului”, susține DNA.

Viitor pensionar special, un comisar-șef făcea afaceri imobiliare ilegale folosindu-se de resursele Poliției. DNA i-a găsit aproape un milion de euro
Justiție

Viitor pensionar special, un comisar-șef făcea afaceri imobiliare ilegale folosindu-se de resursele Poliției. DNA i-a găsit aproape un milion de euro

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată. Comisarul-şef de poliţie Marian Robert Iancu, şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Sectorului 3 (SICE3), a fost trimis în judecată de DNA pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fiind acuzat că a fost implicat timp de 9 ani în diverse afaceri din domeniul imobiliar. Comisar-șef de poliție, trimis în judecată Conform DNA, în perioada 2015 - 2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, Marian Robert Iancu a efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Procurorii susţin că Marian Robert Iancu a investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti, pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Poliţistul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat. Afaceri adiacente Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie). În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat, astfel încât să nu "livreze" mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA. În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, el ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3 un teren în judeţul Giurgiu, pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor. În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la Marian Robert Iancu, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului pe imobile şi sume de bani. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Hrăpărețul Havrileț a încasat un milion de lei ilegal: deși avea interdicție la afaceri cu energie după ce a condus ANRE, nu s-a abținut
Eveniment

Hrăpărețul Havrileț a încasat un milion de lei ilegal: deși avea interdicție la afaceri cu energie după ce a condus ANRE, nu s-a abținut

Fostul șef ANRE, trimis în judecată. Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Niculae Havrileţ a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că a ocupat diverse funcţii în trei societăţi din domeniul energiei după ce a plecat de la ANRE, deşi avea interdicţie pe o perioadă de cinci ani, primind foloase necuvenite de peste un milion de lei. Fostul șef ANRE, trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, Niculae Havrileţ a fost preşedinte al ANRE şi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea El este acuzat de săvârşirea infracţiunii de obţinerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a controla un operator economic privat, dacă îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului. Procurorii susţin că Havrileţ ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, deşi legea stabileşte interdicţii clare în acest sens. Astfel, Havrileţ a îndeplinit funcţia de preşedinte al ANRE în perioada iunie 2012 - octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea şi controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/2007) şi al gazelor naturale (art.10 din OUG nr.33/2007). Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale şi nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceştia a unor operaţiuni comerciale sau financiare. Încălcările legii Totodată, în perioada 6 decembrie 2019 - 29 martie 2021, Havrileţ a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuţii de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competenţă al Ministerului Economiei, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice. În intervalul de 5 ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, Havrileţ ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care au capital majoritar privat: *în perioada 7.02.2019 - 10.12.2019, membru în consiliul de administraţie la Societatea Energetică Electrica SA; *în perioada 27.09.2021 - 28.03.2022, director general la societatea Distribuţie Energie Electrică România SA; *în perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom SA. Conform DNA, în perioada 7 februarie .2019 - 15 februarie 2024, Niculae Havrileţ a obţinut, de la cele trei societăţi comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei. În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri şi clădiri. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

EXCLUSIV Primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară a declarat câștiguri de 626.000 de lei la jocuri de noroc. Procurorii DNA spun că a luat 50 de șpăgi de la Iulian Dumitrescu, "baronul" PNL
Investigații

EXCLUSIV Primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară a declarat câștiguri de 626.000 de lei la jocuri de noroc. Procurorii DNA spun că a luat 50 de șpăgi de la Iulian Dumitrescu, "baronul" PNL

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

"Baronul" PNL Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi descoperite de DNA. În dosar, audiat și primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară
Eveniment

"Baronul" PNL Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi descoperite de DNA. În dosar, audiat și primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi. Primarul oraşului Lehliu Gară, Iulian Iacomi, s-a prezentat vineri la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi Audierea vine după ce în referatul de extindere penală pe numele lui Iulian Dumitrescu apar detalii despre o afacere de corupţie cu terenuri în oraşul Lehliu. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Astfel, conform unor stenograme apărute în presă, Iulian Dumitrescu i-ar fi dat primarului din Lehliu mari sume de bani, pentru ca edilul să aprobe ridicarea unei hale de producţie a panourilor termoizolante, pe un teren de şapte hectare deţinut de firme controlate de preşedintele CJ Prahova. În stenograme, primarul Iulian Iacomi apare cu apelativul "Şpăguţă". Joi, DNA a anunţat că a extins urmărirea penală pe numele lui Iulian Dumitrescu, pentru alte peste 65 de fapte, printre care dare de mită în formă continuată (50 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), luare de mită în formă continuată (8 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Combinațiile lui Dumitrescu Conform DNA, în perioada 22 octombrie 2021 - 8 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, persoană cu rol decizional în cadrul unei societăţi comerciale care era proprietara unui teren şi beneficiar real al sumelor de bani care alimentau un cont bancar având ca titular societatea comercială respectivă, ar fi dat unui funcţionar public, în numerar, suma totală de 923.350 lei (în 43 de tranşe) şi 74.000 euro (în 7 tranşe). "Banii ar fi fost daţi în legătură cu îndeplinirea de către funcţionar a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la terenul respectiv. Suma primită ar fi fost o parte a unui procent calculat din suma de 1.120.000 euro, reprezentând preţul vânzării terenului ce s-a încasat în contul ce avea ca beneficiar real pe Iulian Dumitrescu", arată anchetatorii.

EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală "Microsoft", indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA
Investigații

EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală "Microsoft", indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat. 18 milioane de euro va plăti Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, din fonduri PNRR pentru amenajarea Centrului Principal de Date. Citește și: Procurorul general al României, care ar trebui să reprezinte interesele societății, a făcut avere dând statul în judecată pe “drepturi salariale restante“. Soția, judecător, i-a urmat exemplul Banii vor intra în conturile firmei Synotech Global Services România, societate în spatele căreia s-a aflat controversatul afacerist Claudiu Florică, celebrul denunțător din dosarul Microsoft. Synotech Global Services România nu este la primul contrat cu STS, unul din serviciile secrete de informații ale României. La începutul anului, compania a mai câștigat un contract, de peste opt milioane de euro, bani europeni alocați prin PNRR, pentru furnizarea de echipamente IT pentru amenajarea Centrului Secundar de Date, parte a Cloud-ului Guvernamental. Alte șase contracte, în valoare de 5,3 milioane de euro, au fost adjudecate în cursul anului 2023. Contract pentru cloud-ul guvernamental Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a atribuit un contract de furnizare echipamente tehnologice pentru amenajarea Centrului de Date Principal I, cu servicii de instalare, configurare, punere în funcțiune, operaționalizare, instruire și acreditare incluse, parte a proiectului Cloud Guvernamental. Singura ofertă, care s-a dovedit câștigătoare, a fost depusă de firmele Innova Engineering și Synotech Global Services România, care și-au adjudecat contractul pentru suma de 89,3 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Finanțarea contractului este asigurată prin proiectul "Implementarea infrastructurii Cloud Guvernamental" din cadrul Componentei 7 Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Durata contractului va fi de opt luni de la data semnării contractului. Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat Firma Synotech Global Services România este fosta societate DIM Soft, care până în decembrie 2009 a fost deținută în mod egal de Marius Ioan Ardelean, Andrei Iliescu și Adrian Ujeniuc. Cei trei asociați și-au vândut părțile sociale firmei D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu și controlată de omul de afaceri Claudiu Florică, pentru suma de 3,075 milioane de euro. Ulterior acestei tranzacții Claudiu Florică a fost numit în funcția de administrator al DIM Soft. "Dl Florică Claudiu Ionuț va avea ca responsabilitate efectuarea oricăror acte de gestiune și de dispoziție necesare derulării activităților care decurg din parteneriatul societății cu Microsoft Corporation și afiliații acesteia", se menționa într-un document al firmei, publicat în "Monitorul Oficial". De la o firmă elvețiană, la un off shore cipriot Apoi, părțile sociale ale DIM Soft au trecut de la D-Con.Net AG la Lisaos Ventures Limited, un offshore înregistrat în Cipru, reprezentat de Nicolae Chirvase. Totodată, funcția de administrator a fost preluată de Mircea Săndulescu. În anul 2014, numele companiei DIM Soft a fost schimbat în Synotech Global Services România. Ulterior, Synotech Global Services România a absorbit societățile Abacus Systems & Solutions și Abacus Telecon, ocazie cu care 2,75% din părțile sociale au fost cedate lui Walter Haralambie Cor Hagialinis. Off shore-ul, al lui Florică (declarație la DNA) La data de 25 mai 2015, off shore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, asociatul majoritar al Synotech Global Services România, era reprezentat de Manuela Carolina Popescu. Tot ea a preluat și funcția de administrator al Synotech. "Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie", declara Claudiu Florică la DNA în dosarul de corupție Microsoft. În prezent, Synotech Global Services România este deținută de Manuela Carolina Popescu (70%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (30%). Cealaltă firmă, cu ajutorul căreia s-a câștigat contractul de 18 milioane de euro de la STS, Innova Engineering, este deținută de Manuela Carolina Popescu (60%), Sofia Eftenie (20%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (20%). Toți oamenii denunțătorului "Microsoft" Numele Manuelei Carolina Popescu apare în alte trei societăți strâns legate de controversatul afacerist Claudiu Florică. De exemplu, firma Luxoffice Center îi avea ca asociați în anul 2015 pe Claudiu Florică și off shore-ul său, Lisaos Ventures Limited. În acel an, Manuela Carolina Popescu a fost înlocuită din funcția de administrator cu Mariana Stănciulescu. În prezent, Luxoffice Center este deținută integral de Manuela Carolina Popescu. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste două milioane lei, în timp ce a raportat pierderi de 1,28 milioane lei. O altă societate în care apare Manuela Carolina Popescu este ARTCHIM, o firmă radiată în 2002. A treia societate, Filas Club, era deținută de Irina Mădălina Florică (50%), Alexandra Cornea (25%) și Manuela Carolina Popescu (25%). Și această societate a fost radiată în anul 2015, la scurt timp după începerea scandalului de corupție "Microsoft".

Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară. Acum, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“
Justiție

Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară. Acum, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“

Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară: la 17 iulie, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“. DNA urmează să decidă dacă acceptă restituirea și corectează ceea ce i-a cerut tribunalul sau merge mai departe cu acest dosar, fără a-l modifica. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Dosarul a devenit public în decembrie 2019, când DNA a anunțat declanșarea acțiunii penale și reținerea unei rețele de angajați de la direcția de drumuri și poduri Timișoara, dar și a doi deputați PSD, Dorel Căprar și Florin Tripa, plus un senator de la același partid, Ioan Chisăliță. Nici o angajare fără șpagă pentru Partid “Astfel, în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpații Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian și suspectul Căprar Dorel Gheorghe și-ar fi folosit influența conferită de calitățile lor de persoane cu funcție de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcțiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timișoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi. De menționat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaților, urmând ca decizia finală să îi aparțină suspectului Căprar Dorel Gheorghe. Existau și situații în care candidaților care aveau susținere politică să nu li se mai pretindă și remiterea unor sume de bani. Distinct de folosirea influenței politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro și 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp șef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l privește pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins și acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remiși în mod direct la casieria organizației județene de partid“, arăta DNA în decembrie 2019. Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani Dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2020 și de atunci este blocat la camera preliminară. El a mai fost respins de judecători, dar în iulie 2023 a ajuns din nou în fața Tribunalului. După un an de tergiversări, judecătorii au decis să-l restituie DNA. “În baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penală constată neregularitatea rechizitoriului nr. 287/P/2022 emis la data de 13.06.2023 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție în ceea ce privește descrierea unora din infracțiunile pentru care unii inculpați au fost trimiși în judecată, cu consecința imposibilității stabilirii obiectului și limitelor judecății raportat la aceste infracțiuni, respectiv în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 13 din Legea 78/2000, (sub forma autoratului sau complicității, după caz), reținută în sarcina inculpaților Zamiska Ioan – Iaromir, Căprar Dorel Gheorghe, Jivan Luminița Maria, Tripă Florin Dan, Chisălița Ioan Narcis, Baetan Vasile Alin, Ispravnic Cristian Ilie, Pascu Patriciu Mirel, Lucaciu Mircea Andrei și Horgea Cristian, precum și în ceea ce privește infracțiunea de luare de miță în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 35 alin. 1 Cod pen. (5 acte materiale) reținută în sarcina inculpatului Ispravnic Cristian Ilie. În baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penală respinge restul cererilor și excepțiilor referitoare la neregularitatea rechizitoriului, nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală“, se arată în minuta Tribunalului Arad.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Managerul Spitalului Clinic CF 2 din Capitală, urmărit penal pentru luare de mită: valoarea șpăgilor, peste 10 milioane de lei
Eveniment

Managerul Spitalului Clinic CF 2 din Capitală, urmărit penal pentru luare de mită: valoarea șpăgilor, peste 10 milioane de lei

Managerul Spitalului Clinic CF 2 din Capitală este urmărit penal pentru luare de mită, a anunțat azi DNA. Spitalul aparține ministerului Transporturilor. Citește și: Șoșoacă, în pragul falimentului personal: costurile unui „senviș” de la Bruxelles, la Parlamentul European, îi distrug finanțele Şerban Bucur, managerul Spitalului Clinic CF 2 din Capitală, a fost pus sub urmărire penală de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi cerut şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri între 5 şi 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi plătite furnizorului/prestatorului de servicii de către unitatea medicală. Managerul Spitalului Clinic CF 2 din Capitală, urmărit penal Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând cu ziua de joi, faţă de Şerban Bucur, manager al Spitalului Clinic CF Nr. 2 Bucureşti, pentru săvârşirea a şase infracţiuni de luare de mită, din care cinci în formă continuată, şi a unei infracţiuni de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată. Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în perioada septembrie 2022 - martie 2024, Şerban Bucur, în calitatea menţionată, ar fi pretins şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri, aflaţi în relaţie contractuală cu Spitalul CF Nr. 2, sume de bani, reprezentând un procent variabil cuprins între 5% şi 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi plătite furnizorului/prestatorului de servicii de către unitatea medicală. Foloasele necuvenite ar fi fost pretinse şi primite de manager pentru a asigura derularea în bune condiţii a contractelor încheiate de oamenii de afaceri cu unitatea medicală pe care o conducea, arată anchetatorii. "În mod concret, după ce unitatea medicală efectua plăţile facturilor emise de societăţile comerciale, inculpatul Şerban Bucur i-ar fi contactat pe oamenii de afaceri, de regulă prin apel pe WhatsApp, şi i-ar fi atenţionat că s-a făcut plata, aceştia înţelegând din acest mesaj că trebuiau să se prezinte la biroul acestuia şi să-i remită procentul cuvenit. Sumele de bani ar fi fost primite direct de inculpat, în biroul acestuia, iar, după plecarea oamenilor de afaceri, managerul Şerban Bucur ar fi verificat cu atenţie plicurile primite şi ar fi procedat la numărarea sumelor de bani, de regulă sub birou, distrugând, ulterior, plicurile", se precizează în comunicat. Șpăgi de peste zece milioane de lei Totodată, spun procurorii, în perioada august 2019 - aprilie 2021, Şerban Bucur, în aceeaşi calitate, ar fi încheiat 25 de contracte de achiziţii publice cu două societăţi comerciale pe care le controla, fapt ce ar fi avut ca urmare obţinerea pentru sine a unor foloase patrimoniale în sumă de aproximativ 10.107.439,73 de lei, reprezentând contravaloarea produselor şi serviciilor livrate către unitatea medicală. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să nu părăsească teritoriul României, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar şi să nu să nu exercite funcţia de manager, în exercitarea căreia inculpatul a săvârşit faptele, informează DNA.

EXCLUSIV Afaceristul Verziu, prins cu mită de 70.000 EUR pentru avize de la Autoritatea Aeronautică, a intrat de trei ori în instituție. Spunea că 65.000 EUR erau pentru șeful AACR
Investigații

EXCLUSIV Afaceristul Verziu, prins cu mită de 70.000 EUR pentru avize de la Autoritatea Aeronautică, a intrat de trei ori în instituție. Spunea că 65.000 EUR erau pentru șeful AACR

Șpagă pentru bloc avizat de AACR. Afaceristul Cezar Verziu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce a fost prins în flagrant cu suma de 70.000 de euro, șpagă primită de la un dezvoltator imobiliar pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Citește și: Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic Stenogramele din referatul de arestare arată că Cezar Verziu i-a spus dezvoltatorului că 65.000 de euro din suma primită ar urma să ajungă la directorul general al ACCR. Nicolae Stoica, directorul general al ACCR, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe Cezar Verziu și nu are nici o legătură cu acesta. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul anului. Cel puțin odată a fost la etajul 1, acolo unde se află biroul directorului Nicolae Stoica. Șpagă pentru bloc avizat de AACR Procurorii DNA l-au prins în flagrant pe afaceristul Cezar Ionuț Verziu, la scurt timp după ce a încasat 70.000 de euro de la dezvoltatorul imobiliar Marius Cristian Pavel pentru a obține un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Avizul era necesar pentru a putea crește înălțimea unui bloc de la 46 de metri la 79,5 metri lângă Casa Presei din București. Conform stenogramelor din referatul de arestare, Cezar Verziu s-a lăudat că îl cunoaște pe pesedistul Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, care l-ar fi ajutat imediat, dacă mai era în funcție. Apoi a spus că s-a întâlnit cu prietenul lui, Sorin Astratini. "Dacă scrii Sorin Astratini pe Google, vin ăștia de la poliție… cică ai treabă cu el", spunea cu zâmbetul pe buze Verziu. 65.000 de euro pentru șeful AACR, spunea Verziu La data de 1 iulie 2024, Cezar Ionuț Verziu i-a spus lui Marius Cristian Pavel că trebuie să plătească suma de 70.000 de euro pentru obținerea avizului. Cezar Verziu i-a mai spus că el își oprește 5.000 de euro pentru "deranj", iar diferența de 65.000 de euro va fi remisă directorului general al AACR. Cezar Verziu se destăinuie într-o altă înregistrare: "Am o prietenă super veche, din copilărie, care, tot la fel, lucrează la ROMATSA, se știe cu ăștia, numai că prietena ei bună, care lucrează la AERONAUTICĂ, nu este în departament cu ăsta de la de avizări și cu NICOLAE STOICA și îmi spunea că a făcut el nu știu ce căcaturi cu autorizațiile, nu cu tine, și că sunt cercetați, e mare panică la ei". Intermediarul șpăgii, de trei ori la Autoritatea Aeronautică Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul acestui an. Prima dată a intrat pe 23 ianuarie 2024. A doua oară, pe 26 ianuarie, iar a treia oară, pe 28 februarie. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, care au fost motivele pentru care s-a întâlnit cu Cezar Verziu și dacă a cerut suma de 65.000 de euro pentru a emite avizul necesar dezvoltatorului imobiliar Marius Cristian Pavel. "Îmi mențin răspunsul pe care l-am transmis (că nu-l cunoaște pe Verziu și nici speța cercetată de DNA - n.r.). Având în vedere că pe rolul DNA este deschis un dosar ce vizează aspecte de care sunteți interesat și dvs., pentru o corectă informare a cititorilor vă rog să vă adresați DNA", a declarat Nicolae Stoica. Verziu și asociații lui Numele lui Cezar Verziu apare în mai multe societăți radiate sau active. În două dintre aceste societăți, Medsafe Provider SRL și Metal Track, Cezar Verziu a fost asociat în mod egal cu Gabi Daniel Dumitru. La rândul său, Gabi Daniel Dumitru apare ca fondator al firmei Interkorp Lab SRL, societatea care a primit un contract de la PNL de aproape 883.000 lei. Potrivit europalibera.org, contractul a fost încheiat după Congresul PNL din 25 septembrie 2021, în care Florin Cîțu a fost ales președinte al partidului, iar Dan Vîlceanu, în funcția de secretar general. În prezent, Interkorp Lab SRL a fost trecută pe numele lui Igor Dumitru, iar de administrarea afacerii se ocupă tot Gabi Daniel Dumitru.

Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic
Eveniment

Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri. Afaceristul Cezar Verziu a fost reținut de procurorii DNA pentru că ar fi cerut o șpagă de 70.000 de euro pentru a-i convinge pe șefii Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) să emită un aviz pentru construcția unui bloc. Nicolae Stoica, șeful AACR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe afaceristul Cezar Verziu și nici speța intrumentată de procurorii anticorupție. Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a reținut pentru 24 de ore pe afaceristul Cezar Verziu pentru trafic de influență în formă continuată. El ar fi pretins în luna iunie 2023 de la un alt om de afaceri suma de 33.500 de euro pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, aviz necesar pentru construirea unui bloc de 79,5 metri în București. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Conform ordonanței procurorilor, suma de bani cerută reprezenta câte 1.000 de euro pentru fiecare metru de înălțime al blocului de la înălțimea de 46 de metri până a 79,5 metri. "Ulterior, pretențiile inculpatului ar fi crescut, astfel că, în perioada 01-03 iulie 2024, acesta ar fi pretins de la aceeași persoană suma de 70.000 euro, bani pe care i-ar fi primit în data de 03 iulie 2024, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante", se meționează în comunicatul de presă al DNA. Cezar Verziu urmează să fie prezentat judecătorilor de la Tribunalul București, acolo unde procurorii vor cere arestarea preventivă pentru 30 de zile. Șeful AACR spune că nu știe nimic Reținerea afaceristului Cezar Verziu i-a bulversat pe angajații Autorității Aeronautice Civile Române, care se pregătesc să fie luate la puricat de procurorii DNA toate avizele emise pentru proiecte imobiliare. Mai mult, surse din cadrul AACR susțin că afaceristul Cezar Verziu ar putea denunța mai mulți angajați implicați în emiterea de avize. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, dacă are vreo legătură cu afaceristul Cezar Verziu și dacă DNA a făcut percheziții la instituția condusă de el, precum și subalternii săi implicați în emiterea avizelor. "Nu cunosc persoana la care faceți referire și nu cunosc speța cercetată de DNA. Pentru mai multe detalii, vă rog să vă adresați DNA", a spus directorul Nicolae Stoica.

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile. Activitatea recentă a DNA, în cel mai bun caz mediocră
Justiție

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile. Activitatea recentă a DNA, în cel mai bun caz mediocră

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță (PSD), abia reales în funcție
Politică

DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță (PSD), abia reales în funcție

DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean (CJ) Călărași, Vasile Iliuță (PSD), abia reales în funcție. Acesta este acuzat de abuz în serviciu. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Iliuţă a fost reales în funcţie, la alegerile din 9 iunie, cu aproape 50% dintre voturile exprimate, potrivit rezultatevot.ro. Alături de el au fost trimişi în judecată vicepreşedintele CJ, secretarul general, dar şi doi consilieri de achiziţii publice. DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Călărași „La data de 28 decembrie 2020, inculpatul Iliuţă Vasile, în calitatea menţionată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat cu SC NYLVYAN SRL un număr de trei contracte având ca obiect prestarea unor servicii de pază la obiectivele Consiliului Judeţean Călăraşi, în condiţiile în care societatea respectivă nu ar fi deţinut licenţă de funcţionare eliberată în condiţiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, şi nici nu ar fi îndeplinit criteriile de participare la licitaţii. În demersurile sale, inculpatul Iliuţă Vasile ar fi beneficiat şi de sprijinul consilierilor Tudor Simina Iulia şi Dima Gabriel care, deşi ar fi cunoscut faptul că societatea respectivă nu ar fi întrunit condiţiile legale de a executa obiectul contractului, şi nici condiţiile prevăzute în caietul de sarcini, ar fi întocmit şi semnat mai multe documente, înlesnind în acest fel câştigarea licitaţiilor de către SC NYLVYAN SRL”, au arătat procurorii DNA. Prejudiciul produs CJ Călărași ar fi de 582.083 lei, concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea respectivă. DNA mai arată că „în scopul îngreunării cercetărilor care se desfăşurau în prezenta cauză, inculpatul Beştea Mihăiţă Constantin, cu sprijinul secretarului general al judeţului, Paraschiv Aurel, s-ar fi substituit, fără drept, autorităţilor deliberative, respectiv Consiliului Judeţean Călăraşi, şi a înaintat la DNA un document din care ar fi reieşit faptul că nu s-ar fi produs niciun prejudiciu instituţiei publice pe care o reprezenta, în contextul de mai sus”. Iliuță ar fi amenințat procurorii În martie 2021, G4Media scria că Președintele Consiliului Județean (CJ) Călărași, Vasile Iliuță, actual PSD, fost PNL, l-ar fi amenințat pe procurorul de la PJ Călărași care îl ancheta, potrivit rechizitoriului pus la dispoziția presei de DNA în baza legii 544/2001. Procurorul de la PJ Călărași îl ancheta pe Iliuță pentru că a vrut să dea afară 10 angajați ai CJ și nu i-a plătit, deși aceștia câștigaseră în instanță. „Inculpatul i-a spus persoanei vătămate că o să angajeze detectivi particulari care să o urmărească, context în care a precizat că are serviciile în spate și că dacă în trecut a săvârșit cea mai mică abatere, va afla și o va distruge”, arată procurorii DNA în rechizitoriul lui Iliuță.

Şeful IPJ Cluj, Mihai Rus, şeful Serviciului Rutier din instituţie şi doi poliţişti rutieri, reţinuţi de DNA Cluj
Eveniment

Şeful IPJ Cluj, Mihai Rus, şeful Serviciului Rutier din instituţie şi doi poliţişti rutieri, reţinuţi de DNA Cluj

Şeful IPJ Cluj, Mihai Rus, şeful Serviciului Rutier din instituţie şi doi poliţişti rutieri au fost reţinuţi de DNA Cluj. Rus a fost prins conducând cu viteza de 110 kilometri pe oră pe un tronson unde limita este de 50 de kilometri pe oră şi, în urma unei înţelegeri cu ceilalţi suspecţi, ar fi declarat că o altă persoană se afla la volan, pentru a nu fi sancţionat. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert Potrivit unor relatări din presă, Mihai Rus - nepotul fostului ministru de Interne Ioan Rus - ar fi vrut să susțină că soția sa se afla la volan. Şeful IPJ Cluj, şeful Serviciului Rutier şi doi poliţişti, reţinuţi de DNA „În data de 29 aprilie 2024, suspectul Rus Mihai, în calitatea menţionată mai sus, ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte şi suspecţii Mureşan Cătălin-Claudiu şi Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins cu aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis luni seară. În acest context, Mihai Rus, împreună cu ceilalţi poliţişti cercetaţi în dosar, ar fi stabilit o modalitate prin care conducătorului auto să nu i se aplice sancţiunea contravenţională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispoziţiilor legale. ”Concret, în urma discuţiilor purtate s-ar fi hotărât ca suspectul Rus Mihai să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi şi făcut în data de 22 mai 2024), iar agentul constatator, Paşca Ioan-Raul, să nu aplice sancţiunea contravenţională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripţie. De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca suspectul Rus Mihai să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliţie Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus”, adaugă DNA. Suspecţilor Rus Mihai, Rotar Aurelian Mircea, Paşca Ioan-Raul şi Mureşan Cătălin-Claudiu li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. Procurorii DNA au făcut, luni, percheziţii la Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi la Poliţia Rutieră Cluj, în acest dosar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră