joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

124 articole
Politică

Ciolacu, o nouă nesimțire: De când mi-am dat demisia nu am văzut nici o nenorocire legată de buget

Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului. Fostul premier Marcel Ciolacu a făcut declarații ironice, luni, în legătură cu discuțiile privind situația deficitului bugetar. Acesta a susținut că, de la demisia sa, nu s-a concretizat nicio „nenorocire” economică, în ciuda previziunilor pesimiste. Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului Întrebat despre eventualele riscuri bugetare, Marcel Ciolacu a răspuns tranșant că nu vede motive de îngrijorare, la 45 de zile de la părăsirea funcției de prim-ministru. Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Eu aştept nenorocirile anunţate. De 45 de zile mi-am dat demisia, nu am văzut nicio nenorocire şi nu o să fie nici în continuare”, a afirmat Ciolacu. Declarația, înaintea votului pentru Guvern Declarațiile lui Ciolacu au fost făcute la Parlament, chiar înaintea ședinței de învestire a Guvernului condus de Ilie Bolojan. Fostul premier a părut încrezător că economia nu se confruntă cu riscuri majore imediate.

Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele, la o postare în care afirma că „nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau 21.000 de lei pe lună Bolojan a evitat să spună clar cum trebuie redus deficitul, dar vineri el a afirmat: „Niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea veniturilor, ceea ce înseamnă creştere, din păcate, de taxe şi de impozite”.  Azi, cititorii de pe Facebook i-au transmis să reducă cheltuielile.  Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile „Domnule Bolojan, nu ne puteti cere noua, cetatenilor cinstiti, care de ani de zile ne platim taxele la zi, sa platim taxe mai mari. Nu e posibil sa continuie bataia de joc, a super bugetarilor cu salarii de mii si zeci de mii de euro, a pensiilor speciale, cand romanul de rand de abia se descurca cu 3000 de lei. NU VREM TAXE MARITE. PUNCT.   Nu v-am votat sa ne ingropati in taxe. Asta era in stare sa faca si PSD”, i-a scris Mircea Balea.   Florin Iliuță: „Tăiați din cheltuielile aparatului bugetar! Și nu puteți încă o povară pe oamenii muncitori!”   Ionuț Vlad: „Apreciem rolul ingrat pe care vi l-ați asumat si care, in caz de eșec, poate însemna sfarsitul carierei politice la nivel înalt pt dvs, însă inainte de a cere solidaritate, haideți sa vedem tăieri serioase din mesele la restaurant și din concedii. Apoi va veni și solidaritatea, cu siguranță. Sunt destui oameni care înțeleg situația, însă pur și simplu s-au saturat sa finanteze un aparat bugetar bolnav”.   Mind Hack: „Pe vremea lui A.I. Cuza, corupții pierdeau pensiile și toate beneficiile, astăzi ne putem unita la SUA unde, polițiștii sau alții își pierd pensiile dacă sunt dovediți a fi corupți. Este o măsură justă”.   Daniela Tudor: „Și ce vină avem noi?! Știți mai bine ca oricine ce aveți de făcut, s a văzut ce ați făcut la Oradea și în Bihor! Aparatul de stat și privilegiile trebuie taiate, ajustate! Va prețuiesc și vă rog să nu mă dezamăgiți!”

Numărul angajaților primăriilor a explodat Foto: Facebook
Eveniment

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creșterea a fost de peste 20%, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă numărul angajaților primăriilor a explodat Astfel, în decembrie 2015 erau circa 234.000 de funcționari în administrația publică locală, fără cele câteva mii de persoane din învățământul preuniversitar. În martie 2025 erau, potrivit datelor prezentate de ministerul de Finanțe, circa 283.000. Creșterea numărului angajaților în adminsitrația locală a fost de aproape 50.000 de persoane. Ziarul Financiar arată că primăriile nu publică pe site numărul angajaților și nu se știe cum evoluează aceste date de la o administrație la alta. În ceea ce privește numărul total al bugetarilor, acesta a crescut în zece ani cu circa 10%, de la 1.187.217 la 1.306.241.  „Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2015, s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei”, scrie Ziarul Financiar.  În plus, în decembrie 2015, statul român cheltuise 7,4% din PIB cu personalul (salariile bugetarilor), respectiv 52 de miliarde de lei. În decembrie 2024, aceste cheltuieli erau de 164 miliarde de lei, respectiv 9,3% din PIB. 

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR discută despre o „taxă pe orice mișcare de bani din economie”, susține Profit. Ieri, aceeași publicație arăta că în discuții s-a aflat o taxă pe orice tranzacție bancară, între unul și trei lei. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Ar fi vorba de o taxă extrem de mică, dar, având în vedere numărul uriaș de tranzacții gestionate de bănci - care ar reține taxa în momentul tranzacției - se estimează încasări uriașe la buget. Potrivit Profit, statul ar colecta 20 de bani la fiecare 100 de lei tranzacționați.  „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, a relatat o sursă citată de Profit. Aceste surse estimează că statul ar încasa astfel 50 de miliarde de lei. 

Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Foto: Inquam/Paul Ursachi
Economie

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară, relatează Profit. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi Ea ar urma să contribuie la reducerea uriașului deficit bugetar. Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Potrivit Profit ar fi vorba de „taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare”. Informația aceasta, pe surse, apare și pe alte site-uri, precum Economedia.  „Una dintre părțile implicate în discuții a propus această «taxă», iar discuțiile au avut loc în cursul zilei de joi. Surse politice au declarat pentru Profit.ro că la acest moment nu există un acord pe această propunere. Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat sursele Profit.ro. O astfel de taxă ar funcționa ca un comision perceput pe tranzacție, astfel că de fiecare dată când ar plăti (altfel decât cash) o factură, de exemplu, sau când ar face un transfer bancar, românii ar cotiza cu 1 sau 3 lei și la bugetul statului”, mai arată această publicație.  Principala discuție în coaliția PSD-PNL-UDMR-USR este însă legată de majorarea, într-o formă sau alta, a TVA-ului. Ar urma să se reducă o serie de sporuri, unele vor fi desființate, dar nu eixstă informații despre concedieri, prin desființarea unor instituții.

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL Foto: Facebook
Politică

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat: de exemplu, la buget au intrat, în primul trimestru, doar 35,1% din sumele estimate să vină de la Uniunea Europeană. La TVA, ANAF a colectat cu aproape 10% din ceea ce își plănuise, arată un raport al ministerului de Finanțe.  Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL „Sumele primite de la Uniunea Europeană (...) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 25,4%”, arată ministerul de Finanțe Raportul acestui minister arată că, în primul trimestru din 2025, ANAF nu și-a atins propriile ținte de colectare la mai multe taxe și impozite: colectarea TVA a fost la nivelul a 91,5% din planificare impozitul pe profit: 84,5% din planificare venituri nefiscale: 97,3% „Ținând cont că pe primul trimestru plățile aferente proiectelor finanțate din PNRR, în special din componenta de grant, precum și proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027 au fost semnificativ sub nivelul programul trimestrial (39,9%), apreciem ca ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită”, arată raportul ministerului de Finanțe, într-un limbaj de lemn. 

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent (sursa: Pexels/energepic.com)
Economie

Dăianu susține că România trebuie să reducă rapid deficitul: Toţi cetăţenii români vor plăti

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent. România nu mai are timp de amânări în ceea ce privește ajustarea fiscală, iar piețele financiare nu vor tolera întârzieri, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta critică dur lipsa de realism a discursului public și politic, în contextul unei situații economice tensionate. Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent „Să colectăm mai bine”, „să reformăm statul” – sunt doar sloganuri, nu soluții urgente, a declarat Dăianu la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Dăianu subliniază că România trebuie să reducă rapid deficitul bugetar, iar măsurile propuse nu pot aștepta până în 2026: „Nu poți prezenta un pachet neconvingător în fața investitorilor, a agențiilor de rating și a Comisiei Europene. Piețele nu așteaptă reforme pe hârtie.” Creșteri de taxe sau tăieri de cheltuieli Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, reducerea cererii agregate este imperativă, fie prin creșterea veniturilor fiscale, fie prin diminuarea cheltuielilor publice: „Nu mai e timp de fine tuning sau studii de impact. Nu le putem spune finanțatorilor că mai avem nevoie de analize teoretice.” Piețele vor reacționa haotic Daniel Dăianu avertizează că, în lipsa unui pachet de ajustare fiscală credibil, România riscă o reacție negativă puternică a piețelor financiare: „Dacă nu acționăm, piețele vor reacționa cu dezordine. Și vor plăti toți cetățenii români, nu doar cei care au guvernat greșit.” Ratingul de țară, în pericol Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția și asupra riscului retrogradării ratingului de țară. El speră că va exista un răgaz din partea agențiilor, însă acest lucru depinde de credibilitatea măsurilor anunțate. „Important este ca acel pachet de corecție să apară cât mai repede. Altfel, costurile vor fi suportate de întreaga societate.” Politica fiscală și politica monetară În final, Dăianu a transmis un semnal și către autoritățile fiscale, spunând că acestea nu trebuie să pună piedici Băncii Naționale: „BNR nu este un magician. Politica fiscală trebuie să colaboreze cu cea monetară, nu să-i pună bețe în roate.”

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Foto: Facebook
Economie

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele principale invocate de acest minister: deficitul uriaș și amânarea reformelor. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată În anul 2024, creșterea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene a fost în valoare de 179,7 miliarde lei, respectiv de 5,9% din PIB. Mai rău, în 2025 au crescut dobânzile la care se împrumută România. Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Potrivit Ministerului Finanțelor, costurile de împrumut ale României în moneda locală sunt mai mari cu 85 bps/200 bps față de Ungaria (adică 0,85%, respectiv 2%), 285 bps/385 bps față de Polonia și 350 bps/580 bps față de Bulgaria. Practic, dobânzile obținute de Bulgaria la împrumuturi în moneda locală sunt cu 5 procente mai mici decât ceea ce obține România.  „Principalele cauze care au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat emise de România comparativ cu ţările comparabile din regiune sunt: 1. Menţinerea unui deficit bugetar ridicat în perioada post-pandemie ce a determinat un necesar de finanțare considerabil; 2. Anunţarea unui necesar de finanțare ridicat și pentru anul 2025, estimat la 232 miliarde lei, în condițiile unui deficit bugetar asumat de 7% din PIB, се reprezintă o consolidare comparativ cu deficitul bugetar aferent anului 2024, când s-a înregistrat o valoare de 8,65%; 3. Incertitudinea generată de calendarul electoral din România сеîntârziat implementarea măsurilor de ajustare fiscală;4. Anunţurile agențiilor de rating care au modificat perspectiv României de la stabil la negativ, apetitul investitorilor pentru titlurile de stat emise de România schimbare de perspectivă de la stabilă la negativă pe 17 decembrie 2024 (Fitch), 24 ianuarie 2025 (S&P) si 14 martie 2025 (Moody's)”, explică Finanțele.  Statul român se împrumută la dobânzi în creștere semnificativă Ministerul explică cum au crescut dobânzile, din 2024 în 2025, la împrumuturile statului român.  „Comparativ cu debutul anului 2024, pentru datoria publică emisă în RON au fost înregistrate creşteri între 170 bps şi 230 bps accentuat pe segmentul maturităţilor cuprinse între 2/4 ani, pentru Euro creșteri între 80 bps și 145 bps accentuat pe segmentul lung al curbei și pentru USD creşteri între 60 bps şi 160 bps, creşteri accentuate fiind înregistrate pentru segmentul peste 8 ani. Pentru exemplificare, pentru maturitatea reziduală de 5 ani emisă în moneda locală, evoluţia randamentelor a consemnat o evoluție constantă în jurul valorii de 6,5% în perioada ianuarie - octombrie 2024, începând cu luna noiembrie a anului trecut fiind înregistrat un trend ascendent, la data prezentei pentru maturitatea reziduală de 5 ani fiind înregistrat un randament de 8,11%”, artată ministerul. 

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor Foto: Facebook
Economie

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii, cu legături politice, propun soluții la reducerea cheltuielilor statului, pentru ca deficitul să se încadreze în țintele fixate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor Ce soluții au fost avansate, în timp: „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” - decanul FABIZ, Tănase Stamule, pe Facebook, la 2 mai 2025. „Putem concedia (...) 20-30.000 de angajați la stat pe an” -  Stamule, Facebook, 12 mai.  „Minimum 60% din primării trebuie desființate” - Stamule, 20 aprilie, Facebook „Nicio clasā sub 15 elevi. Asta va duce la fuziuni masive de școli în mediul rural astfel încât să se ajungă la cohorte sustenabile. Nebunia asta prin care fiecare primar își apără școala din localitate pentru a păstra câteva sinecuri pentru apropiați deși nu are copii suficienți în localitate trebuie să înceteze” - Stamule, 20 aprilie, Facebook. „Pomenile publice trebuie reduse drastic. Gratuități pentru reabilitarea de blocuri, gunoi, sanatate, învățământ superior, preț plafonat la electricitate, taxe mici pe proprietate, subvenții pentru orice: toate duc la falimentul sigur al statului” - Stamule, 20 aprilie „Actualul sistem de pensii speciale este monstruos. Cei ce au avut diferite privațiuni la job merită să primească ceva în plus la pensie însă la 65 de ani nu la 45” - Stamule, 20 aprilie Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior trebuie desființată - Claudiu Năsui, deputat USR, fost ministru al Economiei, Twitter, 23 mai Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desființată - Cristina Prună, deputat USR. „Subvenții pentru partide: 814 milioane” - Năsui, 21 mai „Creșteri de capital la bănci de stat (CEC Bank și Exim Bank): 2.4 miliarde” - Năsui, 21 mai „Vouchere de vacanță la stat: 1 miliard” - Năsui „PNDL, ajutoarele de stat de la buget trebuie rapid revizuite si eliminate in cea mai mare parte!” - Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, 19 mai, Facebook „Ăștia dinainte au crescut taxele de 3 ori la rând și au făcut cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani. Asta poate să facă orice prost. Să eviți creșterea marilor impozite, însă, mai ales când ești amenințat cu retrogradarea la junk, doar niște oameni tare deștepți pot reuși. Nu prea s-a întâmplat în istorie. Dar suntem datori să încercăm și să sperăm”, scria economistul Bogdan Glăvan pe Facebook, la 20 mai. 

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro de la buget Foto: Facebook
Economie

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat, a arătat președintele ales într-un interviu pentru Financial Times. El a mai spus că este realist ca viitorul guvern să țintească la un deficit bugetar de 7,5%. Citește și: „Tarif neobrăzat” în noua parcare a Aeroportului Otopeni, mai mult decât dublu față de Cluj, scrie Asociația Pro Infrastructura „Dan a recunoscut că performanța sa și a noului guvern va fi esențială pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige următoarele alegeri parlamentare din 2028”, arată Financial Times.  Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro În interviu, președintele ales a arătat că este de acord ca cheltuielile pentru Apărare să ajungă la 3,5%, plus încă 1,5% pentru infrastructură și securitatea cibernetică. „Vom rămâne parte a efortului european de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace. Aceasta înseamnă să continuăm să sprijinim Ucraina și să participăm la efortul european de a lua securitatea acesteia în propriile noastre mâini”, a spus Nicușor Dan. „Dan, matematician de formație, a declarat că este «realist» să se urmărească un deficit bugetar de 7,5 % din PIB în acest an. «Va trebui să reducem cheltuielile cu 6 miliarde de euro în acest an. Cred că putem face acest lucru . . . Vreau să fiu implicat în discuții», a declarat el, adăugând că un nou guvern ar putea lua forma în termen de o lună. Argumentul său în fața investitorilor și a UE va fi să se uite la bilanțul său ca primar al Bucureștiului și «să aibă încredere în noul nostru plan». La începutul mandatului său, plățile imediate ale datoriilor totalizau 75% din bugetul anual, dar în patru ani a adus orașul la un bilanț stabil și la un rating premium al datoriei. Cea mai presantă sarcină a lui Dan este să numească un prim-ministru care să poată forma un guvern de coaliție capabil să treacă reformele necesare pentru a readuce economia pe drumul cel bun. «Vreau să echilibrez bugetul de stat și să ofer spațiu liber inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide [principale] în guvern», a declarat el. Primele negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare sunt deja în curs de desfășurare, dar rămâne neclar dacă cel mai mare partid, social-democrații (PSD), va rămâne la guvernare sau se va alătura partidului de extremă dreapta al lui Simion, AUR, în opoziție”, relatează Financial Times. Urmează sistemul de justiție Nicușor Dan a cerut, de asemenea, mai multe investigații privind presupusul amestec al Rusiei în votul anulat din primul tur din noiembrie, câștigat de un politician anterior marginal, Călin Georgescu. „Următorul pas va fi sistemul de justiție. O parte din motivul pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a spus el pentru Financial Times. 

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR este blocat din decembrie 2023, iar absorbția fondurilor de coeziune este jalnică, unele programe, precum cel pentru Sănătate, având rată de absorbție zero.  Citește și: Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB Azi, președintele ales, Nicușor Dan, se va întâlni cu miniștrii de finanțe și ai fondurilor europene. „Cumva noi suntem în recesiune în momentul acesta și în 2024 de asemenea”, a spus el, azi, precizând că „este nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”.  Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Ce va moșteni viitorul guvern, cel mai probabil condus de Ilie Bolojan, care miercuri a primit susținerea PNL pentru a fi premier: Datoria publică la final de februarie (ultimele date publicate de Finanțe) ajunsese la 56,3% din PIB, o creștere de 1,5% din PIB în doar două luni. Doar în primele trei luni din 2025, plata dobânzilor a consumat 0,7% din PIB, deci ar putea ajunge la 2,8% din PIB. PNRR este blocat de 16 luni, tentativa de renegociere - care a avut loc acum câteva zile - a eșuat. Blocajul se datorează faptului că legea pensiilor speciale a fost modificată, după ce se ajunsese la un acord cu Comisia Europeană, și politizării companiilor de stat din subordinea lui Grindeanu (Transporturi) și Burduja (Energie). Potrivit unor estimări, s-ar putea pierde zece miliarde de euro din PNRR.  Rata de absorbție a fondurilor de coeziune 2021-2027 era, la final de aprilie, la doar 4,4%. Sănătatea și alte două programe cu alocări de 10,5 miliarde de euro aveau absorbție zero, nici măcar nu au depus cereri de plată. Digitalizarea (alocare de 2,1 miliarde euro) avea o absorbție de 0,77%. Pentru comparație, Transporturile au ajuns la 10,7%. România are cea mai mare inflație din UE - 4,9% Deficitul bugetar ar fi ajuns la 2,94% la final de aprilie, potrivit unor prime informații neoficiale În patru luni, guvernul Ciolacu nu a făcut nici o reformă, nu a oprit creșterea salariilor din sectorul bugetar și a continuat să politizeze conducerile companiilor de stat.  „Nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE”, spunea președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în aprilie.   

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan a fost deja la Finanțe pentru a discuta despre deficit: nu vrea creșterea TVA

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat marți că soluția pentru deficitul bugetar nu constă în majorarea TVA, ci în optimizarea cheltuielilor statului. Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA Președintele ales a reafirmat că se opune introducerii de taxe noi, pledând pentru măsuri de austeritate controlată și dialog cu toate părțile implicate. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Potrivit declarațiilor făcute pentru Pro TV, Nicușor Dan a avut marți o întâlnire de aproximativ patru ore cu specialiști din Ministerul Finanțelor, axată pe analiza structurii bugetului consolidat și a deficitului. „Azi am discutat vreo patru ore, în detaliu, bugetul național consolidat, structura deficitului.” El a adăugat că miercuri se va întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, iar joi ar putea avea o discuție directă cu ministrul de Finanțe, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern. Dialog deschis cu mediul bancar și investitorii Președintele ales și-a exprimat speranța că, în urma dialogului cu sistemul bancar, mediul privat și Ministerul Finanțelor, va fi găsită o soluție coerentă care să evite creșterea fiscalității și să asigure predictibilitate pentru piața financiară și investitori. „Cred că putem să tăiem niște cheltuieli. Să mai așteptăm câteva zile, să vedem opiniile din toată societatea.” Nicușor Dan a evidențiat rolul președintelui în medierea unui dialog echilibrat, care să includă și actorii economici care contribuie direct la bugetul de stat. Fonduri suficiente pentru pensii și salarii În final, președintele ales a ținut să clarifice că nu există riscul suspendării plății pensiilor sau salariilor, respingând orice speculație în acest sens: „Nu s-a pus niciodată în discuție că nu ar exista banii necesari pentru pensii și salarii.”

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Isărescu: Societatea va suporta costul reducerii deficitului. Fără dezmăț la cheltuieli publice

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că restabilirea încrederii piețelor de capital este o prioritate esențială, în contextul unei instabilități economice accentuate. Potrivit acestuia, piața nu a fost doar tulburată, ci zguduită profund de mesajele politice care au afectat încrederea investitorilor. Restabilirea încrederii pe piețele de capital „Ne-am jucat cu focul. Dacă vorbim despre naționalizare, capitalul pleacă imediat.” Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Isărescu a atras atenția că în urma unor declarații hazardate din zona politică, au avut loc ieșiri masive de capital din România. El a avertizat că încrederea nu poate fi recâștigată doar prin declarații, ci prin măsuri coerente și stabilitate economică într-un climat de pace socială. Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate Guvernatorul BNR a explicat că reducerea deficitului bugetar este inevitabilă, însă distribuția costurilor ajustării trebuie să fie echitabilă și decisă la nivel politic. Acesta a subliniat că ajustarea nu trebuie să afecteze disproporționat anumite categorii sociale. „Trebuie găsită o formulă sustenabilă, fără a accentua problemele sociale.” Mugur Isărescu a reiterat ideea că România poate evita austeritatea dacă urmează un plan gradual de reducere a deficitului, corelat cu menținerea unei creșteri economice de minimum 3%. El a numit acest plan „o dietă bugetară”, care presupune reducerea anuală a deficitului cu 0,7% – 1%, fără măsuri bruște. „Să nu mai fie dezmăţ în ceea ce priveşte cheltuielile, dar nu austeritate", a declarat Mugur Isărescu. Comisia Europeană avertizează: creștere slabă, deficit ridicat Potrivit previziunilor economice de primăvară publicate luni de Comisia Europeană, România va înregistra în 2025 o creștere economică de doar 1,4%, în scădere față de prognoza anterioară de 2,5%. În același timp, deficitul guvernamental este estimat la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, niveluri îngrijorătoare în contextul angajamentelor europene. Deficit de 2,28% din PIB în primul trimestru Bugetul pentru anul 2025 este construit pe o estimare de creștere economică de 2,5% și o țintă de deficit de 7% din PIB. Totuși, în primele trei luni ale anului, economia a stagnat, iar deficitul bugetar a ajuns deja la 2,28% din PIB, semnalând riscuri majore pentru atingerea obiectivelor fiscale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră