joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de conturi

42 articole
Politică

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii pentru a verifica ilegalităţi „cu impact deosebit de important asupra activităţii”. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct BTT a fost controlat de ministerul Familiei în cea mai mare parte a perioadei controlate de Curtea de Conturi, adică perioada 2021-2023. Acum, BTT este controlat de ministerul Muncii.  În februarie 2024, DeFapt.ro a scris că finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei.  Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Ce au găsit auditorii Curții de Conturi:  chiriași ai imobilelor deținute de BTT care nu-și plăteau cu lunile chiria, dar nu li s-au aplicat penalități.  Un soft care a costat 34.000 de lei era de negăsit Alte două softuri care au costat 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie deloc Facturi/creanțe de câteva zeci de mii de lei pe care BTT n-a făcut nici un efort să le încaseze.  Nenumărate închiriere problematice: de exemplu, în acte, chiria creștea, dar se încasa tot vechea chirie, mai mică.  În plus, „ entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele care au fost astfel înstrăinate prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractelor de asociere în participaţiune anulate de instanţa penală”.  „De asemenea, s-a constatat acceptarea, în mod nejustificat, de către BTT SA a exploatării unor active aflate în proprietatea sa de către terţe persoane, fără a fi încheiate angajamente legale, precum şi inexistenţa la nivelul entităţii a unei situaţii clare, corecte şi reale a activelor ce au făcut obiectul unor contracte de asociere în participaţiune”, mai arată Curtea de Conturi. 

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Foto: Jurnalul
Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat (sursa: Facebook/Institutul Național al Patrimoniului)
Eveniment

Patrimoniul cultural românesc, în derivă: bunuri subevaluate, neclasate și lipsa unor evidențe clare

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat. Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), analizând modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului în perioada 2023–2024. Raportul final relevă deficiențe majore, semnalând neconformități semnificative și generalizate față de criteriile de audit aplicate.  Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat Una dintre principalele concluzii este absența unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a bunurilor culturale mobile și imobile. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu dețin o bază de date unitară, fapt care îngreunează monitorizarea și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național. Auditul relevă că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile deținute de minister și instituțiile afiliate au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă. Mai mult, 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate, în ciuda obligațiilor legale privind protejarea patrimoniului cultural mobil. Probleme de clasare și situații de dublă evidență Inspectorii au identificat inclusiv cazuri de dublă clasare a unor bunuri, ceea ce afectează corectitudinea inventarului. Curtea solicită o evaluare cuprinzătoare a bunurilor mobile – inclusiv a celor neclasate – pentru a stabili prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată. Sistemele de siguranță din muzee, o altă vulnerabilitate Raportul Curții de Conturi recomandă evaluarea sistemelor de siguranță din muzee și analizarea riscurilor la care sunt expuse bunurile culturale. În funcție de rezultate, ar trebui luate decizii cu privire la necesitatea încheierii de polițe de asigurare pentru protejarea patrimoniului. Monumente istorice gestionate defectuos Auditul a descoperit deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, administrate de Ministerul Culturii. Curtea recomandă implicarea activă a ministerului în protejarea, valorificarea și integrarea acestora în viața culturală și socială. Închirieri ilegale de imobile și pierderi pentru bugetul de stat S-au constatat și cazuri în care imobile din domeniul public au fost închiriate fără respectarea prevederilor legale. Curtea solicită intrarea în legalitate și monitorizarea încasării veniturilor care revin bugetului de stat. Lacune legislative privind expozițiile internaționale Neconformități au fost semnalate și în organizarea expozițiilor internaționale, precum și în cazul exportului temporar de bunuri culturale. Curtea recomandă actualizarea legislației și a procedurilor interne, cu includerea unor măsuri de securitate clare pentru protejarea bunurilor în timpul transportului și expunerii. Necesitatea unor norme contabile adaptate patrimoniului Curtea subliniază importanța unor norme metodologice clare pentru evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Au fost identificate situații în care bunuri cu regim special au fost înregistrate greșit ca obiecte de inventar sau bunuri consumabile. Un punct pozitiv: inventarierea este centralizată la nivelul ministerului Singurul aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii Ministerului Culturii pentru anexarea proceselor-verbale de inventariere la situațiile financiare. Acestea sunt centralizate la nivelul ministerului, un prim pas către o gestionare mai riguroasă.

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Tractoristul Paul Stănescu, lăsat fără funcție la Curtea de Conturi: „Rămân alături de partid”

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a respins ferm, sâmbătă, speculațiile privind o posibilă numire a sa la Curtea de Conturi. Acesta a declarat că nu a cerut și nu a acceptat nicio funcție și că nu acesta este drumul său. Mesajul a fost transmis public prin intermediul paginii de Facebook a PSD. Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu „Rămân alături de partid şi de oameni. Curtea de Conturi nu este drumul meu”, a afirmat Paul Stănescu, reafirmându-și angajamentul față de echipa PSD și de activitatea politică. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Acesta a subliniat că prioritatea sa este pregătirea unei noi generații de lideri politici, „oameni serioși, cu conștiință, bine pregătiți și cu respect pentru români”. Formarea noii generații din PSD Stănescu a punctat că viitorul partidului depinde de felul în care este crescută noua generație. „Trebuie să ne aplecăm tot mai mult asupra viitorului. Tânăra generație care vine trebuie să fie formată din oameni serioși”, a declarat liderul social-democrat. El susține că investiția în caracter, competență și responsabilitate este esențială pentru continuitatea politică. Politica nu este loc pentru superficialitate În opinia lui Paul Stănescu, politica trebuie abordată cu seriozitate și echilibru. „Nu e loc de superficialitate și aventură. Sfatul celor cu experiență rămâne esențial. Este ancora de echilibru”, a subliniat acesta. Pentru el, rolul generației actuale este de a îndruma, nu de a controla. Un pas în spate, dar nu din slăbiciune Stănescu a recunoscut că va veni momentul în care va face un pas în spate, însă nu din slăbiciune, ci „din respect pentru viitor și pentru cei care trebuie să ducă mai departe munca noastră”. Acesta le-a mulțumit celor care l-au întrebat direct și nu au dat crezare zvonurilor. „Sunt aici. Rămân aproape. Și voi continua să sprijin, să construiesc și să dau mai departe ce am învățat”, a concluzionat Paul Stănescu, reafirmându-și loialitatea față de partid și angajamentul pentru viitorul PSD.

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc Foto: Facebook
Politică

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi

A mai apărut un pretendent PSD la Curtea Constituțională, pe lângă senatorul Robert Cazanciuc sau Alina Corbu, acum președintele ICCJ: ex-tablagiul Mihai Busuioc, pus de Liviu Dragnea șef la Curtea de Conturi. Citește și: Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile De altfel, Curtea de Conturi a declanșat în ultima vreme controale dure și a publicat rezultatele, fapt cu totul neobișnuit în ultimii șapte ani. Printre instituțiile controlate se află Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de o posibilă rivală a lui Busuioc, Alina Corbu.  Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc În schimb, presa a acuzat Curtea de Conturi că „a îngropat” controalele la PSD în legătură cu cheltuirea subvențiilor de la buget.  Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Busioc a fost numit secretar general al Guvernului, în ianuarie 2017, de către Sorin Grindeanu, imediat după acesta a fost investit în funcția de premier. Numirea lui Busuioc a fost prima decizie a lui Grindeanu în calitate de premier. În aprilie 2017, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către statul român, prin Ministerul Energiei.  

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Foto: Saptamana Financiara
Eveniment

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD, arată un raport al Curții de Conturi. Însă, potrivit acestui raport, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care ar trebui să recupereze o parte din banii scoși din aceste bănci și nerambursați, este complet opacă în comunicarea situației și a ratat executarea unor creanțe uriașe. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Statul are de recuperat, după jaful Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Potrivit raportului de audit al Curții de Conturi, valoarea inițială a creanțelor deținute de fostele bănci Bancorex și Banca Agricolă, plus CEC, BCR, Fondul Dunărea și ministerul Finanțelor, preluate de AAAS a fost de 2,6 miliarde USD (valoare consolidată). Au mai rămas creanțe de 2,08 miliarde de dolari. „AAAS nu a formulat un punct de vedere asumat de către conducerea entității, ci a transmis doar răspunsurile Direcției Creanțe (...)  Prin răspunsul transmis de către Direcția Creanțe (...), conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente, care să confirme veridicitatea datelor prezentate (...) Prin răspunsul transmis de către Direcția Management Economic și Administrativ, conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente suplimentare, rezumându-se doar la anexarea proceselor verbale de inventariere întocmite de către subcomisiile responsabile cu inventarierea portofoliului de creanțe”, scrie Curtea de Conturi. Însă raportul de audit al Curții arată cum a ratat AAAS executarea unor datornici: „În cazul a 8 debitori, pentru creanțe în sumă de 99.476.530,73 lei şi 2.850,62 euro (anexa nr. 12), nu s-au organizat licitații pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile, contrar prevederilor legale. „În cazul a 14 debitori, pentru creanțe în sumă de 1.899.374,34 lei, 2.983,74 euro şi 488.392,52 USD (anexa nr.9), nu au fost întreprinse demersuri în vederea identificării veniturilor şi/sau bunurilor acestora supuse executării silite, contrar prevederilor legale” „Neconcordanțe între soldul creanțelor preluate (bancare, comerciale și fiscale), înregistrat în evidența contabilă și soldul acestora din evidența operativă a AAAS, identificate în cazul unui număr de 40 debitori din portofoliul entității (anexa nr.29), în sensul că în evidența contabilă acestea sunt în sumă de 4.899.285,50 lei, iar în evidența operativă în sumă de 10.344.234,21 lei” În plus, Curtea de Conturi a descoperit „neaplicarea consecventă a tuturor formelor de executare silită (somație de plată, titlu executoriu, popriri conturi bancare, popriri terți, sechestru asigurător), pentru alți 97 debitori față de cei exemplificați la punctul 5, cu creanțe în sumă de 108.688.568,05 lei, 8.537,52 USD şi 64.460,44 euro, existând pericolul ca aceștia să se sustragă, să-și ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând și îngreunând în mod considerabil recuperarea creanțelor”.  

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce: 6.000 de lei, arată unn raport de audit al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica În raport se arată că nu se știe de ce a fost acordat acest premiu uriaș: „Entitatea, în condițiile în care nu a făcut dovada evaluării performanțelor individuale profesionale ale salariaților pentru perioada 2020-2022, fișele de evaluare a performanțelor individuale profesionale ale salariaților nefiind întocmite, precum și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității, a acordat prime cu caracter special”.  Un șofer al acestui monopol de stat a fost premiat cu 10.000 de lei, iar un așa zis consilier de specialitate - nu se știe ce specialitate - a luat 16.000 de lei. În schimb un inginer energetician, DEN, a primit primă de numai 700 de lei, iar un responsabil de proiect de investiții - 300 de lei.  Curtea de Conturi arată că au fost salariați angajați de câteva zile sau o lună care au primit prime.  Șefii se judecă la Viena cu Transelectrica Curtea de Conturi mai arată că, prin contract, membrii Consiliului de Supraveghere au primit dreptul să-și rezolve litigiile cu Translelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei), nu în instanțele românești.  Care au fost consecințele: „CNTEE Transelectrica SA este parte într-un număr de 12 litigii, în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (aprox. 14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizarea sumelor cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale, la care se adaugă sume achitate de către entitate de aprox. 130.000 euro către Curtea de Arbitraj Viena. În anul 2023 au fost pronunțate Hotărâri Arbitrale într-un număr de 5 dosare, entitatea efectuând plăți, reprezentând compensații/despăgubiri în sumă totală de 3.867.480 lei, la care se adaugă cheltuieli arbitrale de 46.720 euro și 371.797 lei”.  Curtea a mai descoperit că, între 2020 și 2022, Transelelctrica a achitat chiriile și deplasările unor directori, deși această măsură nu era prevăzută în contract. Doar pentru chiria unui director s-au plătit 308.000 lei. 

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi, după un audit la această companie. Raportul Curții de Conturi a fost publicat de publicația economică Bursa, el nefiind postat pe site-ul acestei curți.  Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Transelectrica este subordonată Secretariatului General al Guvernului.  Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica „Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi”, scrie Bursa. Mai rău, Transelectrica a pierdut un proces cu foști membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere fiindcă a făcut apel „tardiv” la prima sentință. În consecință, aceștia au câștigat drepturi salariale - bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT)  - în valoare de 11 milioane de lei, din care opt milionae dobânzile penalizatoare. Strict în cazul în care apelul a fost „tardiv” pierderile au fost de 4,2 milioane de lei.  Tot tardiv, Transelectrica a solicitat, la final de noiembrie 2023, companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Transelectrica nu a primit nici un ban. Romelectro trebuia să execute o stație electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, dar contractul a fost reziliat când lucrarea era la doar 7%. 

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, iar instituția a înregistrta „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei, arată raportul Curții de Conturi. Raportul arată și cum se pierd în birocrația ANAF datorii către stat, care nu mai sunt recuperate.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Ce arată Curtea de Conturi: „Cu privire la evidența analitică și înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale (...) La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată aplicația informatică NOES, astfel încât aceasta să permită centralizarea în mod corect debitele din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”. NOES înseamnă „Nivelul Operativ al Executării Silite”.  Nivelul abaterilor financiar contabile la ANAF, constate de Curtea de Conturi: 2.762.818.969 lei.  Raportul arată, printre altele, cum a îngropat ANAF Argeș recuperarea unei datorii de circa 4,4 milioane de lei de la o persoană fizică autorizată. Aceasta și-a încetat însă activitatea, iar ANAF nu a mai încercat să recupereze datoria de la persoana fizică.  „La AJFP Argeș au fost raportate, în mod eronat ca și arierate nerecuperabile, obligații fiscale în sumă de 4.400.720 lei ce reprezintă creanțe fiscale ale unei persoane fizice care a desfășurat activitate economică în mod independent și care a fost radiată din data de 20.03.2017. S-a constatat astfel că, organul fiscal nu a procedat la anularea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică ce a desfășurat activitatea economică și transferarea acestora în sarcina persoanei fizice titulare pe CNP și totodată la raportarea acestora ca și arierate recuperabile, explică Curtea de Conturi. Saygo despre ANAF: Complicitate, nu incompetenţă Valentina Saygo, fost secretar de stat în ministerul Economiei, a comentat pe Facebook raportul Curții de Conturi: „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii”. „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii. Cifre care ar trimite orice antreprenor la puşcărie: • 2,76 miliarde lei – abateri contabil bugetare „cosmetizate” în bilanţurile Fiscului. • 572 milioane lei – venituri suplimentare descoperite doar în primele 7 obiective de audit, ţinute departe de buget. • 47 513 firme, datorii 30 miliarde lei, toate ascunse la 2 440 de adrese fantomă. Record: o garsonieră cu peste 8 000 de „contribuabili”. • Softul care ar trebui să urmărească debitele din sentinţe penale? NEFUNCŢIONAL. Procedura? INEXISTENTĂ.   Dacă un privat raporta aşa ceva, era încătuşat pentru fals intelectual şi evaziune (art. 43 din Legea contabilităţii + Legea 241/2005). ANAF? Primeşte „recomandări” şi încă un buget mai gras.   Complicitate, nu incompetenţă   Suveica şi caruselul nu funcţionează fără funcţionarul public şi sprijin politic. În timp ce ANAF popreşte conturi pentru sume neexigibile şi blochează TVA uri legitime, „incubatoarele” de datornici se plimbă nestingherite prin sistem, cu cod de TVA valabil.   Vom avea o vară fierbinte, cu aceeași incontinență fiscală cu care ne‑am obișnuit în ultimii ani, doar că, ce să vezi, 1 iulie bate la ușă și intră în vigoare sancțiunile pentru e‑TVA și SAF‑T”, a arătat Saygo.  

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care fie nu mai existau în lege, fie se acordau altor categorii profesionale, arată Curtea de Conturi după un control la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivul invocat de magistrați: discriminarea. În coinsecință, la 31 decembrie 2023, restanțele salariale acumulate urmare a acestor procese săriseră de uriașa sumă de 6,8 miliarde de lei.  Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Curtea de Conturi arată, în termeni tehnici, ce fantezie au avut judecătorii în favorizarea propriei bresle.  Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege „Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității). În cea mare parte din cazuri, acţiunile au fost întemeiate pe discriminarea salarială între diverse categorii profesionale”, arată Curtea de Conturi.  Curtea de Conturi arată că s-a ajuns ca până și personalul care „ocupă funcții conexe” a ajuns să beneficieze astfel de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.  „În aceste circumstanțe, unele curți de apel au acordat personalului care ocupa funcții conexe din cadrul instanțelor sporuri în procent total de 45%, inclusiv sporuri neprevăzute de legislația în vigoare pentru funcțiile conexe, dar recunoscute de instanță și pentru această categorie profesională”, se arată în raportul Curții.  Așa s-a ajuns ca datoriile de la buget față de salariații plătiți prin bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătorii și angajații instanțelor de judecată - să fie în valoare de 6.799.139.547 lei. Din această sumă, accesoriile reprezentând dobâzile și rata inflației sunt de 941.781.272 lei. 

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali Foto: Facebook
Eveniment

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei, arată un raport al Curții de Conturi. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Abia după ce Curtea de Conturi a început să verifice „activitatea de executare silită desfășurată de Serviciul executare silită cazuri speciale regional București” s-a pus poprire pe 69.834. Informația apare într-un raport de audit de conformitate al Curții de Conturi la ANAF.  Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali „Curtea de Conturi a constatat întârzieri semnificative în aplicarea procedurilor de executare silită, dintre care exemplificăm cazul unui debitor persoană fizică care datorează bugetului general consolidat al statului suma de 1.248.487,52 lei reprezentând confiscare și suma de 145.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, organele fiscale neefectuând până la data auditului Curții de Conturi niciun act de executare silită în vederea încasării sumelor datorate de acest debitor într-o perioada de 18 luni. În timpul și ca urmare a controlului Curții de Conturi, Serviciul executări silite cazuri speciale din cadrul DGRFP București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București au procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și la sechestrarea unor bunuri imobile ce aparțin debitorului (...)  În urma popririlor efectuate, în perioada 23.09.2024-03.10.2024 pentru acest debitor a fost încasată prin poprire suma de 69.834 lei”, se arată în raportul Curții.  „Cu toate că debitorul respectiv încasa lunar venituri substanțiale din salarii și asimilate salariilor, deținea disponibilități bănești în mai multe conturi la bănci precum și bunuri imobile, Serviciul executări silite cazuri speciale regional București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București nu a procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și nici la sechestrarea, evaluarea și vânzarea la licitație a acestor bunuri imobile. Nu au fost evaluate și valorificate nici bunurile imobile pentru care au fost dispuse măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală”, se mai afirmă în raportul de audit la ANAF. 

6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă, arată Curtea de Conturi Foto: ANAF
Eveniment

6.061 de PFA-uri și 2.398 societăți comerciale, la aceeași adresă - Curtea de Conturi

Nu mai puțin de 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale sunt înregistrate la aceeași adresă din Bucureștii Noi, Sectorul 1, arată un comunicat al Curții de Conturi după un control la ANAF.  Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă „Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București.  Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și 2398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023)”, arată Curtea de Conturi.  „Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, mai explică Curtea de Conturi. Curtea arată că în România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Curtea a descoperit 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație. 

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE

Pe șest, Marcel Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Lucian Romașcanu, pe un post gras la UE: deși nu are nici o competență în acest domeniul, el va face parte din Curtea de Conturi a Uniunii, de unde va supraveghea utilizarea corectă a banilor europeni. Însă numirea sa efectivă încă nu a fost finalizată.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Guvernul sau PSD n-au comunicat nimic despre această propunere, ea apare într-un document al Parlamentului European.  Fostul director de tabloid Romașcanu, post gras la UE Lucian Romașcanu este din Buzău, ca și premierul Ciolacu, cu care este bun prieten. Soția sa este director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat.  Romașcanu a fost, din 2009 în 2012, directorul tabloidului CanCan. El a fost ministru al Culturii în cabinetul Tudose, din iunie 2016 în ianuarie 2018, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, și, din 2021 în 2023, a deținut aceeași poziție în guvernul Ciucă. În iunie 2024 el a fost ales președinte al Consiliului Județean Buzău.  În august 2020, el a fost înregistrat în timp ce înjura ziariștii care nu veniseră la conferința sa de presă: „O să mai primească o p*l* în c*r toţi”. Ulterior, și-a cerut scuze, dar a încercat să minimalizeze fapta sa: „Se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid am avut o reacţie exagerată care, totuşi, fiind în SPAŢIU PRIVAT şi într-o CONVERSAŢIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică şi, în consecinţă, îmi prezint SCUZELE de rigoare”.  Parlamentul European urmează să emită un aviz asupra candidaturii sale, decizia finală aparţinând Consiliului UE.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră