joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: costuri

14 articole
Politică

Cu ce sumă cumpără primăria Baia-Mare o căsuță de lemn. Cost uriaș al Sărbătorii Castanelor

Cu ce sumă cumpără imensă primăria Baia-Mare o căsuță de lemn stil „jucării”: 81.000 de lei/bucata, respectiv peste 16.000 de euro. Primăria, condusă de pesedistul Doru Dăncuș, va achiziționa zece căsuțe de lemn, cinci în stil „maramureșean” și cinci în stil jucării. Ele vor fi folosite la Sărbătoarea Castanelor, unde sunt închiriate de primărie cu 4.000 de lei, scrie presa locală.  Citește și: Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă Prețul de piață al unei căsuțe de lemn nu sare de 4.000 de euro, deci de patru ori mai puțin decât plătește primăria din Baia Mare, prin Serviciul Public Ambient Urban.  Primarul Dăncuș se autodefinea drept locotenent al fostului edil Cătălin Cherecheș, acum la închisoare.  Cu ce sumă cumpără primăria Baia-Mare o căsuță de lemn Baia Mare va achita un cost uriaș al Sărbătorii Castanelor, în 2025: peste 550.000 de euro. Din această sumă. 160.000 de euro sunt căsuțele de lemn, iar restul banilor pentru eveniment.  „Așadar, firma care va organiza Sărbătoarea Castanelor 2025 este Stellar Events SRL, înregistrată în București. Este o firmă cu 4 angajați, care îi aparține lui Ionuț Mădălin Mavriche. Până în urmă cu 2 ani, Mavriche, originar din Bârlad (jud. Vaslui) și cunoscut în lumea spectacolelor sub porecla „Mexicanul”, doar administra această firmă cu istoric de doar 4 ani, însă din august 2023 a preluat-o de la cele două firme care o dețineau (Global Records a lui Ștefan Lucian Gitița și Forward Music Agency a lui Cristian Sorin Ochiu), devenind asociat unic. Nicio surpriză. Absolut niciuna. Și anul viitor o să vă spunem înaintea deschiderii ofertelor cine va câștiga. Nu pentru că suntem inspirați”, scrie 2mnews.ro. Prezentatoare va fi Ilinca Vandici, care ar fi, potrivit Curentul, iubita lui Bogdan Boitor, fost candidat PSD la Camera Deputaților.   

Cu ce sumă cumpără primăria Baia-Mare o căsuță de lemn Foto: Facebook Doru Dăncuș
Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Creditul ipotecar: unde se ascund costurile pe care nu ți le spune banca

Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse. Pentru mulți români, creditul ipotecar reprezintă singura soluție pentru a deveni proprietarii unui apartament sau a unei case. Însă, deși reclamele bancare promit „dobânzi atractive” și „condiții flexibile”, realitatea din spatele contractelor este mai complexă. Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse Dobânzile pot varia de la un an la altul, comisioanele „invizibile” se acumulează, iar graba poate transforma o alegere rezonabilă într-o povară financiară. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Un credit ipotecar este un angajament pe 20–30 de ani. De aceea, înainte de a semna, e nevoie de o informare atentă. În continuare, vom explica tipurile de dobânzi, costurile ascunse la care trebuie să fii atent și pașii de urmat pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză. Dobândă fixă și dobândă variabilă Dobânda fixă îți oferă stabilitate pe o perioadă limitată (3, 5 sau chiar 10 ani), după care se transformă, de regulă, în variabilă. Avantajul: știi exact cât plătești. Dezavantajul: după expirarea perioadei fixe, rata poate crește considerabil. Dobânda variabilă este calculată în funcție de indici de piață (IRCC pentru lei, EURIBOR pentru euro) la care se adaugă marja fixă a băncii. Avantajul: poate fi mai mică decât dobânda fixă la început. Dezavantajul: ești expus la creșteri bruște. Conform datelor The Global Economy, în aprilie 2025 rata medie a dobânzilor la creditele ipotecare în România era de 6,52%. O variație de numai 1% poate însemna câteva sute de lei în plus la fiecare rată lunară, pe întreaga durată a creditului. IRCC și ROBOR – cifre care contează Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) este recalculat trimestrial. În perioade de inflație ridicată, creșterea acestuia poate majora brusc ratele. De exemplu, potrivit BRD, în anii recenți ROBOR a crescut cu peste 5 puncte procentuale într-un interval de câteva luni. Costurile ascunse și cheltuieli neprevăzute Un credit ipotecar nu înseamnă doar dobândă. Costurile „invizibile” pot ridica semnificativ suma finală plătită. Evaluarea și notarul: Evaluarea imobilului: între 300 și 1.000 de lei (Patria Bank). Taxele notariale: 1–2% din valoarea locuinței (Credit Europe Bank). Intabularea în Cartea Funciară: aproximativ 0,15% din valoarea imobilului. Comisioane bancare Comision de analiză dosar: 400–900 lei, uneori exprimat în euro (150 € la anumite bănci). Comision de administrare: lunar, aplicat la sold (ex. 0,04%) (CEC Bank). Comision de rambursare anticipată: până la 1% din sold, deși unele bănci îl elimină. Asigurări Asigurarea obligatorie de locuință (PAD) – anuală, cu sumă fixă. Asigurarea facultativă a imobilului – uneori impusă de bancă prin companii partenere. Asigurarea de viață – nu e obligatorie prin lege, dar poate fi condiție de credit. Alte cheltuieli Impozitul pe proprietate: stabilit de primăria locală. Costuri de transfer bancar și administrare cont: aparent minore, dar pe termen lung se acumulează. Pașii de urmat înainte de semnare Înainte de semnarea unui contract este esențial să comparăm mai multe oferte. Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este cel mai relevant indicator. Include dobânda și principalele comisioane, astfel încât poți compara corect ofertele între bănci. De asemenea, este indicată consultarea unui broker de credite. Aceștia colaborează cu mai multe bănci și, conform Finance Imobiliare, serviciile lor sunt gratuite pentru client. Pot obține condiții mai bune și te scapă de drumuri. Bineînțeles, contractul trebuie citit integral. Atenție mare la clauzele privind modificarea dobânzii, a comisioanelor sau la obligația de a încheia anumite asigurări! Negocierea Nu trebuie ignorată arta negocierii. Se pot obține eliminarea unor comisioane sau reduceri (evaluare gratuită, vouchere pentru taxe notariale, dobândă promoțională pentru primii ani). De asemnea, opinia unui specialist este de dorit. Pentru că un notar sau consilier financiar pot explica termenii tehnici și implicațiile juridice. Scenariul pesimist Deși băncile aprobă credite cu rate de până la 40% din venituri, specialiștii recomandă să nu depășești pragul de 30–35%. Trebuie avute în vedere și scenariile pesimiste, precum veniturile care ar putea fi reduse, sau dobânzile care ar putea să crească. Sfaturi practice pentru un credit sănătos Un credit sănătos cere, așadar, urmarea unor pași concreți Crearea unui fond de urgență, cu echivalentul a 6 luni de rate. Evitarea unui împrumut la limita maximă aprobată de bancă. Monitorizează permanent IRCC și ROBOR. Evoluția lor influențează direct rata. Analiza perioadei de dobândă fixă: ce se întâmplă după expirarea ei? Informarea la bancă despre condițiile de rambursare anticipată. Unele credite permit plata în avans fără penalizare. Evitarea surprizelor Creditul ipotecar nu este doar un instrument financiar, ci și un angajament pe mai mulți ani. Însă drumul către propria locuință poate deveni un maraton al costurilor, dacă nu suntem atenți la detalii. Dobânda, comisioanele și asigurările cer o informare corectă și multă prudență înainte de semnarea unui contract.. Iar o decizie înțeleaptă astăzi poate însemna o viață liniștită mâine, fără surprize neplăcute din partea băncii.

Rogobete impune responsabilitate financiară spitalelor private (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Spitalele private care transferă pacienți la spitale de stat vor plăti costul tratamentului

Rogobete impune responsabilitate financiară spitalelor private. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, 21 iulie, că spitalele private vor fi obligate să suporte costurile aferente pacienților transferați în unități medicale publice, în cazurile în care apar complicații medicale după tratamentele inițiate în sistemul privat. Rogobete impune responsabilitate financiară spitalelor private În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul a explicat că numeroși pacienți, în special cei supuși intervențiilor chirurgicale, încep tratamentele în spitale private, dar ajung ulterior în spitale publice din cauza unor complicații. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Aceste cazuri generează costuri mari pentru sistemul public, care nu sunt decontate corespunzător de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Pacienții sunt transferați 100% din cazuri în spitalele publice, care investesc sume importante în recuperarea lor, fără ca aceste servicii să fie acoperite financiar de unitatea sanitară privată de unde pleacă”, a subliniat ministrul. Măsura vizează limitarea transferurilor nejustificate Alexandru Rogobete a recunoscut că această decizie va genera dezbateri intense în spațiul public, însă a subliniat că este „absolut necesară” pentru a stopa un fenomen devenit frecvent și costisitor pentru stat. Noua măsură prevede că, în cazul pacienților transferați sau reinternați într-un spital public în termen de 48 de ore de la externarea dintr-un spital privat, responsabilitatea financiară va reveni unității private care a efectuat transferul sau care a determinat reinternarea. Această regulă se aplică atât în cazuri acute, cât și în cazuri cronice, dacă reinternarea vizează aceeași patologie.

Avioanele închiriate de Iohannis, sume uriașe (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

DESECRETIZAT Mult peste 100 de milioane RON a plătit Cotroceniul pe avioane închiriate de Iohannis

Avioanele închiriate de Iohannis, sume uriașe. Fostul președinte Klaus Iohannis a efectuat 193 de zboruri în timpul celor două mandate, iar costul total al deplasărilor externe a depășit 113 milioane de lei, echivalentul a aproape 23 de milioane de euro. Avioanele închiriate de Iohannis, sume uriașe În anul 2023, Administrația Prezidențială a cheltuit peste 7 milioane de euro pentru avioanele utilizate în călătoriile oficiale ale fostului șef al statului. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Sub mandatul interimar al lui Ilie Bolojan, Administrația Prezidențială a publicat un tabel detaliat cu toate zborurile efectuate de Klaus Iohannis între 2015 și 2025. 31,6 milioane de lei în primul mandat În 2015, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat 25 de deplasări, valoarea totală pentru zborurile speciale ridicându-se la 6.606.090,90 lei. Pentru anul 2016, valoarea totală a celor 20 de zboruri efectuate de fostul şef al statului s-a ridicat la 5.189.818,19 lei. În anul următor, cele 16 zboruri în străinătate au costat 5.600.407,28 lei. În 2018, fostul preşedinte a efectuat 17 zboruri speciale, în valoare totală de 4.923.229 lei. Cele 21 de zboruri speciale executate în anul 2019 pentru deplasările externe ale delegaţiilor conduse de preşedintele Klaus Iohannis au costat 9.335.729 lei. 82 de milioane de lei în al doilea mandat În 2020 au fost efectuate cele mai puţine zboruri speciale pentru deplasările în străinătate. Cele nouă zboruri au costat 3.167.074,10 lei. Cele 16 zboruri speciale efectuate în anul 2021 au costat în total 7.039.007 lei. În 2022, au fost 20 de zboruri speciale în străinătate, iar acestea au costat 13.719.191,25 lei. Delegaţiile conduse de fostul preşedinte Klaus Iohannis au efectuat în anul 2023 cele mai multe zboruri speciale în străinătate. Cele 26 de zboruri au costat 36.459.563 lei. În 2024, cele 22 de zboruri speciale au costat 20.899.997 lei. În anul 2025 a fost un singur zbor special a cărui valoare a fost de 685.125 lei.

Cât costă relocarea penitenciarului din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cât costă relocarea penitenciarului din Iași

Cât costă relocarea penitenciarului din Iași. Costul complexului ce urmează să fie construit la Cristești (Holboca) este estimat la 140-180 milioane de euro, iar Ministerul Justiției caută surse de finanțare. Cât costă relocarea penitenciarului din Iași Relocarea Penitenciarului Iași în afara zonei urbane a fost aprobată printr-un memorandum adoptat de Guvern pe 16 februarie. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Proiectul implică o colaborare între autoritățile centrale și locale pentru identificarea soluțiilor legale și viabile. Primarul comunei Cristești a subliniat avantajele economice și administrative ale investiției pentru comunitatea locală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat miercuri că suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din acest an este estimată la 1,39 miliarde lei. Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate "Astăzi au fost adoptate trei hotărâri de Guvern care stabilesc în detaliu calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României în datele de 24 noiembrie 2024 - primul tur, respectiv 8 decembrie - al doilea tur de scrutin", a spus Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Constantin a adăugat: "Suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde lei"" Înregistrarea alegătorilor din străinătate El a menţionat că 24 septembrie este data limită până la care alegătorii care doresc să voteze în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul formularului online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. "5 octombrie este data-limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central. (...) 25 octombrie - începerea campaniei electorale, 23 noiembrie, ora 7,00 - încheierea campaniei electorale. (...) 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00 este prima zi a votării în străinătate, 23 noiembrie - a doua zi a votării în străinătate - votul începe în a doua zi la ora 7,00 la ora locală şi se încheie la ora 21,00. 24 noiembrie este ziua votării în ţară - votul începe la ora 7,00 şi se închide la orele 21,00", a mai punctat Constantin. Pe 29 noiembrie se va aduce la cunoştinţa opiniei publice cine sunt cei doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin şi în aceeaşi zi este şi începerea campaniei electorale pentru al doilea tur de scrutin. Pe 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală la nivel naţional, iar 8 decembrie este ziua votării pentru turul al doilea. Votul se desfăşoară între orele 7,00 şi 21,00, a mai spus Constantin.

Cheltuielile alegerilor parlamentare din anul acesta (sursa: Facebook/Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor)
Eveniment

Cheltuielile alegerilor parlamentare din anul acesta

Cheltuielile alegerilor parlamentare din anul acesta. Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri hotărârile privind calendarul, organizarea, desfăşurarea şi cheltuielile aferente alegerilor parlamentare din acest an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Cheltuielile alegerilor parlamentare din anul acesta Suma totală estimată pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este de 878,103 milioane lei, a precizat Mihai Constantin. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite "Pentru organizarea alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024 şi pentru asigurarea, în cât mai bune condiţii, a dreptului la vot al cetăţenilor, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor, Guvernul a adoptat astăzi legislaţia necesară concretizată în trei hotărâri de guvern. Aceste trei hotărâri stabilesc în detaliu, calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea şi organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor", a declarat Constantin. Unde vor vota românii din diaspora El a amintit că primul pas prevăzut în calendarul electoral îl reprezintă constituirea Biroului Electoral Central. Data limită pentru depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a unei alianţe electorale este 10 septembrie, iar 16 septembrie este termenul până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul Electoral, cu adresa din străinătate, pentru opţiunea de a vota la secţia de votare. Autoritatea Electorală Permanentă are un site dedicat - votStrainatate.ro, a indicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Începând cu 16 septembrie, misiunile diplomatice şi oficiile consulare comunică AEP propunerile privind sediile secţiilor de votare din străinătate. Până la data de 2 octombrie, a adăugat Constantin, va avea loc depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor la circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi depunerea listelor de candidaţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale. Totodată, 17 octombrie este data până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul Electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, online pe site-ul votStrainatate.ro.

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, vineri, că vor fi necesare aproximativ 130 de milioane de lei în vederea aducerii Podului Basarab la standarde şi realizarea recepţiei. Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție În prezent, autoritatea locală poartă discuţii cu constructorul, care ar putea suporta o parte din această sumă, în vederea evitării unui litigiu, a precizat Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă. Citește și: EXCLUSIV De ce Pasajul Basarab, inaugurat acum 12 ani și care a costat 760 de milioane de lei, nu are nici azi recepția făcută: constructorii nu au remediat niciodată lucrările neconforme iar PMB nu i-a sancționat în nici un fel "Avem discuţii pentru Podul Basarab. Am făcut o expertiză. Ca să putem să facem în sfârşit recepţia, după mai bine de zece ani, costurile sunt de vreo 130 de milioane de lei. Avem discuţii cu constructorul ca să evităm un litigiu şi pare că ne îndreptăm către o soluţie, în care noi să plătim vreo 40 - 50 de milioane, ei să plătească restul şi să avem la standarde Podul Basarab şi să facem recepţia, să putem să facem mai departe un contract de mentenanţă. Dar, suma asta, pentru moment, nu prevede şi acea bandă rulantă (trotuarul rulant de la Gara de Nord - n.r.), care o să mai rămână închisă o perioadă", a explicat el. Acum nu sunt respectate standardele Potrivit primarului, trotuarul rulant de la Gara de Nord a fost închis, pentru a evita eventuale vandalizări. "Nu s-a făcut recepţie nici la Podul Basarab, nici la trotuarul rulant (de la Gara de Nord); nefăcându-se recepţie, nu s-a făcut nici mentenanţă şi a rămas în grija nimănui şi e mai bine închis decât să fie vandalizat mai mult decât este stricat până în momentul acesta", a precizat Nicuşor Dan. Edilul a subliniat că recepţionarea ar fi trebuit realizată în urmă cu zece ani, astfel încât să fie evitate discuţii ulterioare privind cui revine responsabilitatea unor deteriorări. "Podul Basarab trebuia recepţionat în momentul în care s-a dat în folosinţă, aşa cum am făcut noi cu Podul Doamna Ghica. Nu s-a întâmplat, iar atunci procedura administrativă este să faci o expertiză ca să îţi spună ce mai este de făcut la pod, astfel încât el să fie în standarde şi să poţi să faci o recepţie. Acum, discuţia foarte lungă este: din toate lucrurile de care mai ai nevoie, de exemplu deteriorarea parapetului, ele vin din cauză că nu le-a făcut constructorul la timpul potrivit sau că au trecut anii şi oricum s-ar fi stricat? De aceea e bine să faci recepţia după ce ai terminat lucrarea şi nu zece ani după", a transmis el.

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului Foto: Facebook
Politică

Probabil cea mai scumpă șosea din România

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului, care are circa 50 de kilometri. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei Orașul are circa 13.000 de locuitori. Centura va fi construită printr-un „parteneriat” în Consiliul Județean Suceava și CNAIR. Probabil cea mai scumpă șosea din România Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, ieri, indicatorii tehnico-economici pentru şoseaua de centură Gura Humorului, parte a Autostrăzii Nordului, costurile fiind estimate la circa 539 de milioane de euro, respectiv 2.698.840.811,24 lei (cu TVA), din care construcţii-montaj (C+M) 2.318.151.912,36 lei. Acest consiliu județean este condus de Gheorghe Flutur, prim-vicepreședinte al PNL. Pentru comparație, costurile porțiunii din nord al autostrăzii de centură a Capitalei sunt de circa 2,35 miliarde de lei, dar fără TVA. Însă aceasta este o autostradă de circa 50 de kilometri, iar costurile exproprierilor sunt mult mai mari în Ilfov. Vicepreședintele CJ Suceava Vasile Tofan a arătat că varianta de ocolire Gura Humorului este proiectată la profil de autostradă (profil de munte), cu o lungime de 10.142,04 m având o viteză de proiectare de 100 km/h, cu 2 benzi de circulație pe sens, cu benzi de încadrare și staționare de urgență, o zonă mediană, având o lățime totală a platformei de 23,50 m. Pentru comparație, lățimea platformei pe autostrada București este de 26 de metri, iar viteza cu care se va putea circula va fi de 140 km/h. CJ Suceava speră să obțină finanțare din surse europene, prin Programul Transport 2021-2027. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, s-a abținut de la vot, arătând că are un teren pe traseul centurii. Pe rețelele sociale, sucevenii au protestat față de acest cost imens. „Este un cost uriaș”, a scris jurnalista Oana Șlemco, de la Intermedia TV. „Politic, Suceava e Italia anilor 80-90 când mafia domina toate instituțiile statului și singura diferență e că acum toți «lucrează» doar prin instituții cheie!”, a răspuns, la o postare a lui Șlemco, Vasile Bolohan.

Branșarea la apă, canal, investiție proprie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Branșarea la apă, canal, investiție proprie

Branșarea la apă, canal, investiție proprie. Toate branşamentele ar trebui să fie gratuite, adică plătite de primăriile locale. Branșarea la apă, canal, investiție proprie În realitate, doar proiectele reţelelor nou înfiinţate au incluse aceste costuri. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Multe primării nu au alocate bugete pentru branşările şi racordurile solicitate de localnici în afara acestor proiecte. Extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în judeţ înseamnă de fapt două provocări: una, construirea propriu-zisă a sistemului de apă, iar a doua, conectarea propriu-zisă a locuinţelor şi gospodăriilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costurile pentru spitalele regionale au explodat cu peste 30%
Eveniment

Costurile spitalele regionale au explodat cu peste 30

Costurile pentru spitalele regionale au explodat, peste noapte, cu peste 30%, a anunțat, azi, Guvernul, afirmând că a „actualizat” valoarea proiectelor, deși aceste investiții bat pasul pe loc de foarte mulți ani. Pentru spitalele din Iași și Cluj a fost finalizată anul acesta proiectarea. În plus, la Iași au fost lansate și primele licitații de supraveghere de șantier. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze La Craiova, încă nu e gata faza de proiectare. Costurile pentru spitalele regionale au explodat cu peste 30% Potrivit deciziei de azi a Executivului, costurile pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă (SRU) Iaşi au crescut cu peste 800 de milioane de lei, de la 2,4 miliarde de lei la 3,27 miliarde de lei. În cazul Spitalului Regional de Urgență Cluj, valoarea proiectului a crescut de la 2,6 miliarde de lei, cât a fost estimată în 2019, la 3,4 miliarde de lei, adică cu 34,5%. Realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara este acum estimată la un cost de 1,153 miliarde de lei, comparativ cu valoarea de 511 milioane lei, aprobată iniţial. Prețul a crescut cu mai mult de 100%. „Valoarea proiectului de construire a spitalului regional de urgenţă Iaşi se estimează acum la 3,27 miliarde de lei, iar cea a spitalului regional de urgenţă Cluj, la 3,4 miliarde de lei. Pentru Institutul Regional de Oncologie Timişoara s-a luat o decizie similară. Se reaprobă indicatorii tehnico-economici, iar valoarea investiţiei este estimată să crească la 1,15 miliarde lei", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria. El a spus că decizia a fost luată ca urmare a creşterii preţului materiilor prime, materialelor de construcţie, echipamentelor, utilajelor, energiei, precum şi adaptării soluţiilor tehnice. Cele două spitale regionale se realizează de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site Ele ar urma să fie gata în 2028, dar lucrările nu au început încă.

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Pe americani i-au costat „banii alune” să ajute Ucraina

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina să facă praf armata Rusiei, arată o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA), un think rank american specializat în problemele Europei de Est. Studiul arată că costurile susținerii militare a Kievului au fost ridicol de mici prin comparație cu dezastrul suferit de armata rusă. Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina „Forțele armate ucrainene au ucis sau rănit deja peste 100.000 de soldați ruși, jumătate din forța sa de luptă inițială. Au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, mii de transportoare blindate, piese de artilerie, sute de aparate de zbor și numeroase nave. Cheltuielile SUA, de 5,6% din bugetul său pentru apărare, pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convențională a Rusiei pare o investiție absolut incredibilă. Dacă împărțim bugetul de apărare al SUA în funcție de amenințările cu care se confruntă, Rusia ar fi probabil de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în cheltuială/ amenințare. Deci, cheltuind doar 40 de miliarde de dolari pe an, erodează o valoare de amenințare de 100-150 de miliarde de dolari, o rentabilitate de două până la trei ori”, scrie CEPA. Organizația arată că guvernarea Biden a primit aprobare de la Congres să ajute Ucraina cu 40 de miliarde de dolari și a cerut aprobare pentru încă 37,7 miliarde. Jumătate din bani au însemnat ajutor militar. Dar bugetul SUA pentru apărare este de 715 miliarde USD, în 2022. „Asistența reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Însă Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de rang înalt, nu prea departe de China, provocatorul său strategic numărul unu. În termeni reci, geopolitici, acest război oferă SUA o oportunitate primordială de a eroda și de a degrada capacitatea de apărare convențională a Rusiei, fără soldați pe teren și cu riscuri reduse pentru viețile americanilor”, explică think-tankul. CEPA arată că vestul are un PIB de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile de apărare, de circa 2%, sunt de circa un trilion USD, în timp ce tot PIB-ul Rusiei este de 1,8 trilioane USD. Producătorii americani de armament și-au făcut reclamă „Războiul a ajutat la distrugerea mitului potrivit căruia tehnologia militară rusă este oarecum comparabilă cu cea din SUA și Occident. Amintiți-vă că Ucraina folosește doar tehnologie americană de a doua generație, îmbunătățită, dar bate în mod constant orice poate desfășura armata rusă. Războaiele sunt vitrine pentru producătorii de echipamente militare; orice cumpărător rațional va dori tehnologia realizată de câștigător. Judecata greșită a lui Putin a oferit o oportunitate de marketing fantastică pentru concurenții săi occidentali”, se mai arată în analiză. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte „Armata SUA și-ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue desfășurarea forțelor militare pentru ca Ucraina să le distrugă”, apreciază CEPA.

Un milion euro, un hectar verde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un milion euro, un hectar verde

Un milion euro, un hectar verde. Primăria are nevoie de peste zece milioane euro pentru reabilitarea a peste zece hectare de spaţii verzi. Un milion euro, un hectar verde Consilierii locali vor aproba studiile de fezabilitate în cazul modernizării Parcului Ciurchi şi a şase zone verzi din diverse cartiere ale oraşului. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, municipalitatea va putea lansa licitaţii de execuţie a lucrărilor. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Desigur, în măsura în care va dispune de resurse financiare în acest sens. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră