joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: constanta

59 articole
Politică

Arhiepiscopia, vinovată pentru incendiul din podul Palatului

Primăria Constanța arată că arhiepiscopia lui Tedosie este vinovată pentru incendiul din podul clădirii Palatului Arhiepiscopal. City-managerul municipiului Constanţa, Felicia Ovanesian, a anunţat că nu există autorizaţie de construire pentru podul Palatului Arhiepiscopal, distrus în incendiul de sâmbătă seara, precizând că supraetajarea neautorizată a fost făcută în 2007, iar în prezent nu mai pot fi date sancţiuni, fapta fiind prescrisă, scrie news.ro. Arhiepiscopia, vinovată pentru incendiul din podul Palatului Felicia Ovanesian a declarat, într-o conferinţă de presă, că pentru Palatul Arhiepiscopal în evidenţele Primăriei Constanţa nu mai există vreo autorizaţie emisă din anul 2000. “Din verificările efectuate până la acest moment, nu există autorizaţie de construire sau nu a existat pentru podul clădirii de pe Arhiepiscopiei numărul 23. Din informaţiile obţinute în cursul zilei de ieri, pe care le puteţi eventual verifica pe Google, supraetajarea neautorizată a fost edificată în anul 2007 sau în jurul anului 2007. La nivelul municipiului Constanţa, în evidenţele Primăriei, pentru locaţia Arhiepiscopiei 23 nu mai există vreo autorizaţie emisă pentru construire din anul 2000”, a declarat Felicia Ovanesian. Ea a precizat că nu i se pare etic să dea bani pentru ceva ce nu a fost autorizat. “Vi se pare etic să dau bani să se refacă ceva ce nu a fost niciodată autorizat? Dar vorbesc din perspectiva Feliciei Ovanesian, nu a autorităţii locale, nu a administraţiei locale. Nu mi se pare etic să dau bani să refac ceva ce nu a fost niciodată autorizat. Dovadă ce se întâmplă cu lucrările neautorizate”, a afirmat Felicia Ovanesian. Citește și: Șefii serviciilor secrete din țările baltice, despre mentalitatea Rusiei: „cruzime”, „viața nu are nici o valoare”, „Ivan cel Groaznic”. „Majoritatea este responsabilă”, spune unul dintre ei Arhiepiscopia susține că podul exista din 1932 În replică, Arhiepiscopia Tomisului acuză city-managerul Constanţei că a oferit informaţii false. Foto: News.ro “Arhiepiscopia Tomisului constată, cu uimire, că city-managerul municipiului Constanţa Felicia Ovanesian a lansat informaţii false cu privire la instituţia noastră. Astfel, referindu-se la sediul Arhiepiscopiei Tomisului a afirmat că acesta ar fi fost . În realitate, sediul Arhiepiscopiei Tomisului nu a fost supraetajat niciodată. Anexăm fotografii de epocă care demonstrează că acoperişul şi podul clădirii a existat dintotdeauna acolo legal, de la construcţia ei (1932) şi cât timp a fost muzeu sau bibliotecă. Referitor la eventualele amenajări tehnice ale interiorului podului, autorităţile abilitate pot cerceta legalitatea acestora”, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.

Arhiepiscopia lui Tedosie este vinovată pentru incendiul din podul Palatului Arhiepiscopal, susține primăria Constanța
Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța (sursa: Facebook/Ziua de Constanța)
Eveniment

Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului

Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța. Un puternic incendiu a izbucnit, sâmbătă seara, la mansarda sediului Arhiepiscopiei Tomisului din municipiul Constanţa, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea". Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța La această oră pompierii intervin cu mai multe echipaje pentru stingerea focului. Din informațiile G4Media, incendiul de la mansarda și acoperișul clădirii Arhiepiscopale se manifestă pe o suprafață de 100 metri pătrați. Citește și: Scandalagiul Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, fost turnător la Securitate și deținător al unei averi uriașe, preotul nunții lui George Simion La momentul producerii incendiului în interior se aflau angajați ai instituției care s-au autoevacuat.

Gazprom, influență subterană în portul Constanța (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Gazprom, influență subterană în portul Constanța

NIS Petrol, o filială românească a gigantului Gazprom, se află în centrul unui scandal de spionaj de amploare. Patru cetățeni străini și români sunt acuzați de procurorii DIICOT de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. În urmă cu zece ani, NIS Petrol a apelat la serviciile notariale ale Ioanei Băsescu, fiica președintelui de atunci al României, Traian Băsescu. Gazprom, influență subterană în portul Constanța: cea mai mare companie energetică din Rusia derulează afaceri cu gaze naturale, carburanți și bunkeraj estimate la peste 400 milioane de euro în România. Alexei Miller, șeful gigantului rusesc, considerat „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, deși a șantajat direct comunitatea europeană. Chiar dacă UE s-a arătat indulgentă din cauza dependenței de gazul rusesc, SUA l-a inclus pe lista neagră de sancțiuni. Gaz rusesc de 945 de milioane de lei România a importat de la începutul anului în jur de trei milioane de metri cubi de gaz pe zi de la Gazprom, prin intermediul filialei locale Wiee România. Dar, în ultima perioadă, Gazprom a redus la 10% livrările de gaz către Transgaz. Gazele rusești ajung în România prin gazoductul Turkstream, prin Bulgaria. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Wiee România este deținută Gazprom Schweiz AG, filiala elvețiană a gigantului rus. La conducerea companiei din România se află Oleg Slafman. În ultimul an fiscal, Wiee România a avut o cifră de afaceri de peste 945 milioane lei și un profit net de peste 46 de milioane de lei. Benzinăriile Gazprom, afaceri de 570 milioane de lei Gazprom a intrat în urmă cu zece ani și pe piața carburanților din România, prin intermediul companiei NIS Petrol din Serbia. În acel an, la conducerea țării se afla președintele Traian Băsescu. Compania controlată de Gazprom a apelat pentru serviciile de notariat la cabinetul Ionei Băsescu, fiica președintelui. Vadim Smirnov, directorul general al NIS Petrol, spunea că la cabinetul Ioanei Băsescu au fost întocmite șase contracte, dar că ar fi aflat că este fiica președintelui de la televizor. Planurile companiei NIS Petrol erau de a atinge o cotă de piață de cel puțin 10% după anul 2015, respectiv să ajungă la 120 de stații de carburant. Însă de atunci au trecut aproape zece ani, iar compania are doar 19 stații care operează sub brandul Gazprom. NIS Petrol este deținută de NIS A.D Novi Sad, care la rândul ei este deținută în proporție de 56,15% de Gazpromneft. Compania sârbească a cumpărat la finalul anului 2012 o parte din OMV Bosnia – Herțegovina. Adică un terminal de combustibil, 28 de stații de alimentare și sediul central din Sarajevo. Datele financiare ale NIS Petrol arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 570 milioane de lei și pierderi de peste 106 milioane lei. Însă are active imobilizate de peste 506 milioane lei. Spionaj prin firma controlată de Gazprom Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat că în data de 3 octombrie 2022 a efectuat nouă percheziții în București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale companiei NIS Petrol. Ancheta vizează „comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. Compania NIS exploatează șase perimetre de petrol și gaze, în județele Bihor și Timiș. Petrolul extras din România este exportat în Serbia. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în urma percheziițiilor, patru cetățeni străini și români au fost acuzați de comiterea infracțiunilor de „divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Anchetatorii susțin că informațiile despre rezervele minerale din România au fost transmise către o firmă din același consorțiu din Serbia. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, prietenul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, a declarat pentru Euronews Serbia că „este important să subliniez că nu există cetăţeni sârbi, nu are nimic de-a face cu noi. Sunt în mare parte ruşi, dar vom cere mai multe informaţii de la Poliţia Română”. Gazprom, influență subterană în portul Constanța Gazprom Neft, prin divizia de bunkeraj Gazpromneft Marine Bunker, a cumpărat în anul 2013 Marine Bunker Balkan SA de la Unicom Holding, companie controlată de Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Firma lui Iavorski opera activitatea de buncheraj în Portul Constanța pentru navele aflate în Marea Neagră. Anul trecut, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a avut o cifră de afaceri de peste 357 milioane lei și pierderi de aproape 70.000 de lei. Legăturile lui Iavorski cu Moscova sunt de notorietate. El a lucrat pentru firma Runicon SA, din Elveția, controlată de către oligarhul rus Roman Abramovici, patronul echipei de fotbal Chelsea, din Londra. Runicon a fost implicată într-un scandal legat de deturnarea a 17,5 milioane euro, bani care aparțineau Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Abramovici este considerat unul dintre cei mai puternici afaceriști ruși, în special pentru legăturile lui cu foști ofițeri KGB și președintele Vladimir Putin. La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să nu îl includă pe oligarhul Roman Abramovici pe lista neagră de sancțiuni. UE nu cedează șantajului Gazprom Alexei Miller, șeful Gazprom pe care Wall Strett Journal îl descrie ca „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic cu Europa, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Chiar dacă a purtat propriul război economic împotriva Ucrainei. Compania Gazprom, sub conducerea lui Alexei Miller, a anunțat la finalul lunii aprilie că va întrerupe livrările de gaze către anumite state ale UE. „Anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către anumite state membre ale UE reprezintă o altă provocare din partea Kremlinului. Dar utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne șantajeze nu ne surprinde deloc. (…) Acest ultim demers agresiv al Rusiei ne reamintește încă o dată că trebuie să colaborăm cu parteneri de încredere și să ne construim independența energetică”, spunea Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Deputat PSD, Horia Țuțuianu, care își bate joc de aliații din PNL Foto: Facebook
Politică

Deputat PSD bate joc aliații PNL

Încă un deputat PSD care își bate joc de aliații din PNL: „S-a încins tărâța liberală!”, a scris, pe Facebook, Marius Horia Țuțuianu. Acesta este deputat de Constanța și a apărat decizia PSD de a schimba conducerea portului. Deputat PSD care își bate joc de aliații din PNL „Căldură mare mon cher! S-a încins tărâța liberală! Dau în clocot neuronii și sinapsele PNL-iste! Atât de tare, că nu se dumiresc de ce a fost schimbat directorul general de la Compania Națională Administrația Porturilor Constanța. Este așa de greu pentru acești “stimabili” să se dumirească, în condițiile în care mandatul directorului CNAPMC a expirat din data de 15 august? Sincer vorbind, nici nu putem să avem pretenții de la cei trei specialiști de la PNL Constanța, care s-au dovedit a fi incapabili să vadă că activitatea din Portul Constanța a fost bramburită la momentul la care navele și tirurile încărcate cu cereale l-au luat cu asalt! Să fi avut, oare, Huțucă, Bourceanu, Crușoveanu și te miri ce alți “specialiști” orbul găinii liberale, de nu au văzut imaginile cu vapoarele ancorate în radă pentru că nu aveau loc la chei? Sau, poate, purtau ochelari de cal PNL-ist atunci când, identificat fiind locul, au trecut săptămâni bune până când au fost trasate niște dungi pentru amenajarea unei parcări la Poarta 9. Timp în care sute de tiruri au așteptat ore în șir ca să ajung în port, formându-se cozi inclusiv pe autostrada care duce spre Portul Constanța! Ca să nu mai spunem și că cealaltă parcare se află, de mai bine de două luni, în faza… documentaţiilor”, a susținut Țuțuianu. Ciolacu: portul, un dezastru Și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a apărat decizia de schimbare a directorului portului Constanța. „Categoric lucrurile nu funcționează cel puțin când am fost eu cu domnul ministru, nu funcționau cum ne-am fi dorit să funcționeze lucrurile în Portul Constanța. Unde este problema? Era Portul Constanța vreo oglindă? Era totul ok? Eu îmi aduc aminte că am găsit un dezastru”, a spus Ciolacu. În iunie, el vorbea despre „tiriplicii” din PNL, fără să-i nominalizeze însă: „„M-am săturat, eu nu sunt pompier de serviciu. Am fost pompier după două guvernari de dreaptadezastruoase. (...) M-am săturat la fiecare discuție așezată, să apară tot felul de tiriplici care vin și își dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei, cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există”.

Scene de groază în sala de judecată (sursa: ziuaconstanta.ro)
Eveniment

Scene de groază în sala de judecată

Scene de groază în sala de judecată. O femeie de 33 de ani a fost atacată și rănită cu un cutter de fostul soţ, cu care se judeca pentru custodia copilului. Potrivit primelor informaţii, atacul a avut loc în sala 1, acolo unde se desfăşura procesul intre cei doi soţi. Femeia se judeca cu atacatorul pentru custodia copilului pe care îl aveau împreună. Agresorul avea interdicţie să se apropie de fosta lui soţie, aşa că a profitat de faptul că se vor afla în judecătorie în aceeaşi încăpere. Scene de groază în sala de judecată Bărbatul a intrat în sală cu un cutter şi a atacat-o pe fosta soţie. Femeia a fost tăiată pe obrazul drept şi în zona urechii. Rana ar fi ajuns şi pe gât. O ambulanţă a ajuns la faţa locului şi au preluat-o pe femeie pentru a o transporta la spital în vederea primirii de îngrijiri medicale suplimentare. Între timp, bărbatul a fost reţinut de poliţişti. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor "Astăzi, în jurul orei 11.45, polițiștii Secției 3 au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, în incinta Judecătoriei Constanța s-ar afla o persoană care prezintă o plagă tăiată. Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că cele sesizate se confirmă, fiind vorba despre o femeie, de 33 de ani, care ar fi fost tăiată, în zona feței, de către fostul concubin, de 44 de ani, potrivit ziuadeconstanta. https://www.youtube.com/watch?v=59uMAiPLbD0&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=ZIUAdeConstanta Din primele cercetări, se pare că incidentul a avut loc în timp ce ambele persoane se aflau într-o sală de judecată, într-un proces civil. Autorul se află în custodia polițiștilor, urmând a fi condus la audieri. Femeia a fost transportată la spital, pentru îngrijiri medicale, fiind conștientă și cooperantă. La acest moment, cercetările sunt în desfășurare", transmit poliţiştii constănţeni.

ÎPS Teodosie îl afurisește pe primarul Chițac Foto: Facebook Arhiepiscopia Tomisului
Politică

Teodosie îl afurisește pe primarul Chițac

ÎPS Teodosie îl afurisește pe primarul Constanței, Vergil Chițac (PNL), fiindcă acesta vrea să-i dărâme biserica ridicată peste un trotuar: „Cei care au dărâmat biserici au murit în chinuri groaznice!”. Reacția sa vine după ce Primăria Constanța a obținut în justiție autorizația de demolare a lăcașului de cult pe motiv ca nu avea autorizație de construcție. ÎPS Teodosie îl afurisește pe primarul Chițac Teodosie a declarat, după slujba de astăzi, că lăcașul de cult va fi păzit zi şi noapte de credincioși şi nu va fi niciodată demolat. ”Vorbesc astăzi și de domnul primar de care îmi este foarte milă, că și-a pierdut credința. Este ca un om apostat care, după o hotărâre judecătorească fără discernământ, cum să hotărască o instanță să dărâme o biserică? Ce e biserica? E locașul lui Dumnezeu. Nu te temi de cuvântul lui Dumnezeu, care zice: de va strica cineva lucrul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe acel şi s-a dovedit că așa este. Toți care au dărâmat biserici au murit în chinuri groaznice. Ce urmaș este domnul Vergil care vrea să se dărâme biserica? Azi era ziua hotărâtă să se dărâme. Nu se va dărâma! Aici vom sta! Ca să nu îndemne Satana pe mai știu eu cine să înceapă să atace biserica! Vom pune paza creștină aici și câte un preot sau doi să stea de strajă aici, vom face zi și noapte până când se vor împlini formele prin care biserica va rămâne aici! Cum să mutăm un loc sfințit de 20 de ani și cum să lăsăm pe Dumnezeu batjocorit? Nu voi accepta! Mai degrabă mor eu decât să moară biserica aceasta!”, a declarat IPS Teodosie. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar

Explozie la un bloc de garsoniere din Constanța (sursa: Facebook/IGSU)
Eveniment

Explozie la un bloc de garsoniere din Constanța

Explozie la un bloc de garsoniere din Constanța. Două persoane au ajuns la spital în urma unei explozii urmată de incendiu, care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi, într-un bloc de garsoniere din municipiul Constanţa, fiind afectate 26 de locuinţe. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea", 20 de locatari au fost evacuaţi de către echipajele de intervenţie iar 71 de persoane s-au autoevacuat. Explozie la un bloc de garsoniere din Constanța La faţa locului au fost mobilizate 13 echipaje de intervenţie. "În jurul orei 3:14 minute, prin apel unic de urgenţă 112 am fost informaţi despre faptul că în Constanţa, pe aleea Egretei, la un bloc de locuinţe P+3, a avut loc o explozie urmată de incendiu. Din primele momente au fost alocate 3 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, 2 autoscări, 1 descarcerare, 3 SMURD tip B, 1 autospecială transport victime multiple şi 3 ambulanţe de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă", a informat ISU, printr-un comunicat de presă, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Conform sursei citate, incendiul a izbucnit într-o garsonieră situată la etajul doi, fiind distrusă pe o suprafaţă de circa 25 metri pătraţi, iar în urma exploziei au fost afectate alte 25 de locuinţe. Două victime care prezentau arsuri au fost transportate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa de către un echipaj SMURD şi un echipaj SAJ. La faţa locului a fost şi un reprezentant al Primăriei Constanţa pentru a stabili dacă sunt locatari care ar avea nevoie de relocare. "Incendiul a fost lichidat în mai puţin de o oră, iar misiunea de evaluare a pagubelor s-a finalizat în jurul orei 8.00", a mai spus ISU "Dobrogea".

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR Foto: Facebook Constanta Info
Politică

IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR

Înalt Prea Sfințitul (IPS) Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a sfințit, duminică, un sediu al AUR. La slujbă au fost prezenți mai mulți lideri ai partidului, în frunte cu co-președintele George Simion. IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR „Astăzi, la Constanța, în prezența parlamentarilor AUR, a co-președintelui partidului George Simion, a coordonatorului județean Ionuț Carp, dar și a unor invitați străini, am inaugurat noul sediu AUR. Echipa AUR Constanța l-a avut ca invitat special pe ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care, cu un sobor de preoți a sfințit sediul și a urat partidului viață lungă alături de românii pe care îi reprezintă. Deși în ultima săptămână au circulat tot felul de știri false, iată că AUR dovedește contrariul dușmanilor și strânge și mai mult rândurile. Te așteptăm și pe tine alături de echipa AUR pentru o Românie așa cum ne-o dorim cu toții!”, a scris, pe pagina sa de Facebook deputatul AUR Dumitru Viorel Focșa. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA ÎPS Teodosie i-a miruit pe cei prezenţi, inclusiv pe George Simion. "Să vă ţineţi promisiunile făcute înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor, pentru că adevărul va birui", a spus ÎPS Teodosie. Patriarhia ia distanță față de AUR Patriarhia Română a transmis, acum două săptămâni, un comunicat, extrem de dur, în care se delimitează de AUR, criticând „confiscarea politico-ideologică a credinței”. Chiar dacă nu nominalizează explicit numele partidului, Biserica Ortodoxă face referire la la „apologia iresponsabilă făcută a exponenților unor regimuri politice dictatoriale din trecut sau din prezent”. Într-un alt comunicat referitor la AUR, de acum trei săptămâni, conducerea BOR afirma: „Amestecarea nătângă a religiei cu politica a făcut deja prea multe victime”.

Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit (sursă: Facebook/Paul Pârvu)
Eveniment

Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit

Ziaristul căruia Ion Iliescu i-a strigat „Măi, animalule!” a murit duminică, 30 ianuarie 2022, cu o zi înainte de a împlini vârsta de 61 de ani, fiind internat după un atac cerebral dublat de infectarea cu noul coronavirus. Jurnalistul constănţean a rămas în memoria tuturor ca fiind cel căruia Ion Iliescu i s-a adresat în anul 1992: „Măi, animalule“, incident petrecut la festivităţile dedicate Zilei Marinei. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR După manifestările din faţa Comandamentului Marinei, Iliescu şi suita de oficialităţi merg la Prefectură, pentru a ciocni un pahar de şampanie, relatează Adevărul. Baia de mulţime este însă perturbată de un grup de protestatari care cer zgomotos demisia lui „Ilici“. Un ziarist de la Telegraf, investigatorul Paul Pârvu, îl abordează cu aplomb pe omul providenţial al românilor. Paul era unul dintre contestatari şi avea de pus o grămadă de întrebări despre Revoluţie, despre Piaţa Universităţii, despre KGB, Moscova şi influenţa sovietică. Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit la 61 de ani Ion Iliescu îşi pierde cumpătul. Se înfurie pe ziaristul extrem de insistent şi aproape îl ia de gât, lăsându-i să scape apelativul celebru: „Măi animalule!“ Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia După ciocnirea cu Iliescu, partidele de dreapta l-au ofertat pentru a profita de celebritatea lui. Paul Pârvu a refuzat, fiind un ţărănist din convingere. N-a activat niciodată în politică, nu a intrat nici în administraţia publică şi s-a despărţit de colegii lui de drum: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Sorin Strutinski.

IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții (sursă: Facebook/Arhiepiscopia Tomisului)
Eveniment

IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții

IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții și a mers la slujba de la catedrala din Constanța. Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a ieşit din carantină la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, în timpul slujbei pe care o susţinea online în capela amenajată în interiorul Palatului Arhiepiscopal, fiind însoţit de preoţi până în Catedrală, unde era aşteptat de zeci de enoriaşi pentru a continua ceremonialul religios.Înainte de a ieşi din Palatul Arhiepiscopal, locul unde a stat în carantină, IPS Teodosie s-a adresat credincioşilor, spunându-le că exilul lui a luat sfârşit, urmând să fie faţă în faţă cu oamenii, în Catedrală. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză"Iubiţi credincioşi, a trecut de miezul nopţii, s-a sfârşit exilul, aici într-o cămăruţă din Arhiepiscopia Tomisului, coborând din acest paraclis micuţ, dar frumos şi plin de sfinţenie în biserica cea mare, în Catedrală, ca să fim de acum faţă către faţă şi iată să ne bucurăm împreună în rugăciune şi în toate slujbele pe care le facem în catedrală zilnic sau la alte biserici", a spus arhiepiscopul Tomisului.Potrivit acestuia, uşile bisericii au fost ferecate fără logică câteva zile pentru el, după legile pământeşti. IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții și a mers la slujbă "Iată, acatistul Învierii Domnului îl vom săvârşi în Sfânta Catedrală, mergem să deschidem uşile bisericii care pentru mine au fost ferecate câteva zile după legile acestea pământeşti, nu cu logică, dar fiind de la stăpânire, ca să dau pildă credincioşilor că mă supun şi unor legi vremelnice care niciodată nu pot fi perfecte, pentru că numai Dumnezeu este perfect şi legea Lui este a adevărului, iată vin acum spre Sfânta Catedrală. Vă mulţumesc că v-aţi rugat, v-am simţit rugăciunea, dar v-am simţit şi lipsa, pentru că păstorul fără oi nu poate fi împlinit. De aceea, vă mulţumesc şi sperăm ca de acum să nu se mai petreacă acestea", a mai afirmat IPS Teodosie. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușitArhiepiscopul Tomisului a fost plecat în perioada 16-20 ianuarie în Iordania, iar la revenirea în ţară Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a emis decizia de carantinare a sa.Pe 24 ianuarie, pentru că nu a respectat carantinarea şi a participat la diferite evenimente, IPS Teodosie a fost amendat de trei ori de poliţişti, cu câte 1.000 de lei, la intervale diferite de timp. Reprezentanţii Arhiepiscopiei au anunţat că IPS Teodosie nu fusese înştiinţat că trebuie să intre în carantină.Arhiepiscopul Tomisului a atacat în instanţă decizia de carantinare şi a solicitat anularea acesteia, cererea fiind respinsă de judecători.

Teodosie rămâne în carantină Foto: News.ro
Eveniment

Teodosie rămâne în carantină

Teodosie rămâne în carantină! Tribunalul Constanţa a respins apelul Arhiepiscopului Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, în legătură cu anularea deciziei de carantinare. Hotărârea este definitivă. Carantina este valabilă până sâmbătă, inclusiv. Teodosie rămâne în carantină Tribunalul a judecat, vineri seara, apelul lui ÎPS Teodosie la decizia Judecătoriei Constanţa, care a respins cererea de ridicare a carantinei. Instanţa a menţinut decizia primei instanţe, iar hotărârea este definitivă, scrie news.ro. Judecătoria Constanţa a decis, joi, să respingă ca neîntemeiată cererea Arhiepiscopului Tomisului privind decizia de carantinare emisă de Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti. Decizia instanţei a fost atacată cu apel. Arhiepiscopia Tomisului a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că, în 25 ianuarie, a fost depusă la Judecătoria Constanţa acţiunea de contestare a Deciziei DSP Bucureşti de confirmare a carantinării ÎPS Teodosie, solicitându-se, pe de o parte, suspendarea efectelor, pe de altă parte, anularea hotărârii. Bătălia lui Teodosie cu DSP Arhiepiscopia Tomisului a menţionat că un motiv pentru contestarea acestei decizii este faptul că documentul nu este semnat. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro "Actul emis de DSP Bucureşti nu este semnat de nimeni, nu indică o persoană împuternicită şi asumată de a emite un act administrativ şi nu are completate cu date câmpurile special destinate identificării persoanei. Ca atare el nu este temeinic, nu îndeplineşte condiţiile formale impuse de lege şi nu are legalitate Adică el NU EXISTĂ. Prin însăşi natura sa, Decizia de Confirmare a Carantinării trebuie semnată de către persoana împuternicită, căci actul semnării reprezintă manifestarea sa de voinţă în sensul restrângerii drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Constituţia României – libertatea individuală, libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, libertatea cultelor şi dreptul la muncă. Fără semnătură, actul nu are autenticitate, conform normelor de drept”, se arăta în comunicat. Teodosie crede că nu trebuia carantinat Sursa citată a arătat alte două motive pentru contestarea deciziei de carantinare emise de DSP Bucureşti. "Actul DSP nu este motivat de fapt şi de drept, deoarece la art.4, lit. i din Hot. CNSU 2/7.01.2022 se prevede excepţia suspendării pentru persoanele care sosesc din state terţe, care participă la evenimente culturale, artistice sau de divertisment, şi care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării. În plus, acţiunea contestă decizia carantinării preventive a celor ce revin în ţară, care sunt presupuşi ca persoane care riscă să infecteze pe alţii. Din moment însă ce testele medicale negative autorizate arată că nu există risc epidemiologic, pentru ce mai sunt carantinaţi cei testaţi negativ? În acest fel, carantinarea devine lipsită de motivaţie. În acţiuni motivate asemănător, Judecătoria Sector 5 Bucureşti şi Tribunalul Prahova au admis contestaţiile şi au anulat deciziile de suspendare”, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN, câștigată de Naval Group (sursa: naval-group.com)
Investigații

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN. Afaceristul Gheorghe Bosânceanu, care controlează Șantierul Naval Constanța, a blocat semnarea contractului de 1,2 miliarde euro pentru construcția corvetelor militare. Licitația a fost câștigată la finalul anului 2018 de grupul francez Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Ministrul Forțelor Armate din Franța, Florence Parly, a avut deja o întâlnire la București cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu. Cei doi au discutat și despre situația contractului. De la atribuire directă prin HG la licitație În anul 2016, ministrul Apărării de atunci, Mihnea Moțoc, a emis o notă de fundamentare pentru o Hotărâre de Guvern prin care solicita achiziționarea a patru corvete Sigma 10514 direct de la compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding. Valoarea contractului a fost estimată atunci la 1,6 miliarde de euro. Anterior, Mihnea Motoc fusese ambasador în Regatul Țărilor de Jos. Achiziția corvetelor a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 906, asumată de premierul Dacian Cioloș, actual europarlamentar. Afacerea păstorită de Mihnea Moțoc și Dacian Cioloș a picat două ani mai târziu: procedura de achiziție nu îndeplinea condițiile legale. Adică nu avea acordul Parlamentului, acord care trebuie cerut pentru toate contractele privind achizițiile militare de peste 100 de milioane de euro. Ulterior, a fost organizată o licitație internațională. În ultima etapă s-au calificat asocierea dintre francezii de la Naval Grup și Șantierul Naval Constanța, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Procedura de licitație a fost finalizată în mandatul de ministru al lui Gabriel Leș. În urma deschiderii ofertelor financiare, contractul a fost câștigat de francezi pentru suma de 1,2 miliarde euro. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, urmați de italienii de la Fincantieri. Bosânceanu a blocat licitația corvetelor: refuză semnarea Licitația a fost contestată de olandezii de la Damen. Într-un final, după mai bine de doi ani de procese, compania Damen a pierdut pe linie. De abia în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Apărării a decis să cheme asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța pentru semnarea contractului. Deși partea franceză avea mandat să semneze contractul, reprezentantul Șantierului Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, s-a răzgândit, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Reprezentantul Șantierului Naval Constanța nu a depus nici un document în acest sens, refuzul a fost verbal. De ce nu vrea să semneze contractul Gheorghe Bosânceanu? Surse citate anterior susțin, sub protecția anonimatutului, că omul de afaceri nu ar vrea să își asume anumite riscuri cu privire la derularea contractului. Partea franceză și-a arătat disponibilitatea, totuși, de a prelua riscurile prin contract. Chiar și așa, Bosânceanu a refuzat să semneze înțelegerea. Contactat de către defapt.ro, afaceristul a refuzat orice comentariu. Directorul SNC: "Nu se pune un contract în față și semnezi" Radu Rusen, directorul Șantierului Naval Constanța (SNC), a precizat că doar liderul de asociere, în acest caz Naval Group, poate face declarații despre situația contractului. "Nu facem declarații. Asta este înțelegerea cu partea franceză". Întrebat de ce nu a vrut să semneze contractul, Radu Rusen a spus că nu știe despre ce vorbim: "E un contract care se negociază. Nu a ajuns la faza de semnare. Nu au îndeplinit… orice contract se negociază. Nu se pune un contract în față și semnezi. Nu îți punem nimeni pistolul la tâmplă. Eu nu fac și nu pot să fac nici o declarație legată de acest contract. E un contract, se negociază. Repet! Eu în momentul de față nu fac nici o declarație." Între timp, francezii au prelungit oferta făcută Ministerului Apărării Naționale cu încă două luni. Oferta fost prelungită și de competitorii clasați pe următoarele două locuri, adică de olandezi și italieni. În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale va atribui contractul ofertantului de pe locul al doilea. În această situație, olandezilor de la Damen. Dar, cel mai probabil, italienii vor contesta atribuirea contractului. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde Președintele Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România în contextul tensiunilor ruso-ucrainene. Ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a venit la București pentru o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Prima întâlnire a avut-o cu ministrul Vasile Dîncu. În cadrul întâlnirii dintre cei doi s-a discutat despre posibilul ajutor de trupe anunțat de către președintele Macron. Dar și despre achiziția corvetelor, contract câștigat de asocierea franco-română. Dîncu: "Mai avem doar câteva clauze" Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus în cadrul conferinței de presă că s-a "discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final, mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Dialogul va fi și aici între părțile contractante, va fi și aici important pentru a găsi o soluție rapidă având în vedere contextul geostrategic, cât și nevoia de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt." La rândul său, ministrul Florence Parly a salutat întărirea parteneriatului strategic dintre Franța și România. „Franța și industria sa sunt angajate să ajute forțele armate române să intre într-o nouă etapa a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operațională e puternică, avem o istorie bogată și lungă de relații comune", a declarat Florence Parly. Totodată, ministrul francez a mai spus că "trăim timpuri grele, iar în aceste timpuri grele Franța va sta alături de România, Franța nu își va abandona niciodată aliații și prietenii săi." Cu ce se apără România la Marea Neagră România este vulnerabilă din punct de vedere militar la Marea Neagră. Forțele Navale Române au în acest moment la dispoziție fregata Mărășești și patru corvete înarmate cu rachete și torpile. Pe lângă acestea mai sunt cele două fregate, Regina Maria și Regele Ferdinand, care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 mm. Ministerul Apărării Naționale avea în plan achiziția unui submarin, dar deocamdată s-a renunțat acest proiect. În urmă cu patru ani, ministrul Apărării de atunci, controversatul Mihai Fifor de la PSD, spunea în timpul audierilor parlamentare pentru preluarea mandatului de ministru că și-a propus achiziționarea unui submarin pentru Forțele Navale Române. Însă militarii români au nevoie de cel puțin trei submarine. Într-un editorial scris pentru agenția de știri United Press International, comandorul (ret) Harlan Ullman spunea că dotarea cu submarine a Forțelor Navale Române ar permite NATO să conteste dominația Rusiei în Marea Neagră. Soluția oferită de comandorului Ullman este adaptarea parteneriatului AUKUS la contextual românesc.

Tensiunile geopolitice anulează croazierele (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Tensiunile geopolitice anulează croazierele

Tensiunile geopolitice anulează croazierele la Marea Neagră, avertizează specialiștii din turism. Multe din sosirile navelor de croazieră maritime şi fluviale în Portul Constanţa din 2022 ar putea fi anulate din cauza tensiunilor geopolitice din bazinul Marii Negre, a avertizat luni, într-o postare pe Facebook, Corina Martin, preşedintele de onoare al Asociaţiei Patronale RESTO Constanţa şi fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Conform unui Comunicat al Administraţiei Port Constanta, aproape 40 de nave de croazieră maritime şi fluviale şi-au anunţat până acum sosirea în acest port în anul 2022. Tensiunile geopolitice anulează croazierele spre portul Constanța Cu toate acestea, susţine Corina Martin, "multe din aceste sosiri vor fi, din păcate, anulate, în urma tensionării situaţiei geopolitice în bazinul Marii Negre. Circulaţia turistică şi turismul în general reprezintă o industrie extrem de sensibila la orice tensiuni politice". De asemenea, Corina Martin reaminteşte că fiecare asemenea navă de pasageri aduce mii de turişti străini la Constanta, care devine astfel poarta de intrare în România, iar aceste mii de turişti consumă, în cele câteva ore de escală, servicii turistice ale judeţului Constanta. Agenţiile de turism specializate organizează tururi şi excursii locale, care pun în valoarea, promovează şi "vând" Dobrogea turistică: Tur de Litoral, Degustări de vinuri la cramele dobrogene, Croazieră de o zi în Delta Dunării cu prânz pescăresc, Tur de mănăstiri cu prânz gătit de călugări la mănăstirile dobrogene, Tururi antice şi arheologice etc, adaugă Corina Martin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră