joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: comisia europeana

43 articole
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Tentativă de a păcăli Comisia Europeană, spune Raluca Turcan despre actuala formulă de reducere a pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană

Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, despre proiectul de reducere a pensiilor speciale: modificare superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de păcăli Comisia Europeană. Tentativă de a păcăli Comisia Europeană „Încă nu pot să spun că există o reformă asumată de Ministerul Muncii, pentru că varianta transmisă Parlamentului nu răspunde cerinţelor din PNRR pentru a obţine finanţarea pe care o aşteaptă toată România. (...) Dacă într-un final nu se respectă cerinţele din PNRR, nu se respectă angajamentul României, riscăm să pierdem bani, per ansamblu. (...) Revenind la partea de reformă, nu există încă ceva asumat foarte clar şi asta pentru că prin obligaţia de a corecta de fapt o problemă pe care o resimt toţi românii – că eşti angajat, că eşti pensionar, că lucrezi la stat sau la privat, când priveşti spre inechitatea crasă dintre sistemul public de pensii şi sistemul de pensii speciale simţi o revoltă şi te întrebi de ce clasa politică, în decursul timpului, nu a reuşit să găsească o rezolvare, să-şi asume rezolvarea acestei probleme. Este adevărat că şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a creat, oarecum, o legislaţie ambiguă şi atunci politicienii, în funcţie de presiunile, lobby-ul pe care l-au avut de la diferite categorii socio-profesionale, au perpetuat această problemă, în loc să caute rezolvare”, a afirmat Raluca Turcan sâmbătă, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic. Pensionar special cu 50.000 lei/lună ar pierde 7.000 lei Aceasta a arătat că, în condiţiile în care modificările legislative ar trebui să aducă nivelul pensiilor de serviciu cât mai aproape de contributivitate, proiectul aflat în prezent în Parlament pentru dezbateri, proiect adoptat de Senat, aduce doar „o modificare de faţadă”, prin faptul că aduce o impozitare de 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor se serviciu. „Cred că cel mai bine se înţelege lucrul acesta din exemple, de ce, până la urmă, modificarea este superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de a păcăli Comisia Europeană. Pentru că cele mai mari pensii, de exemplu speciale, sunt undeva în jur de 50.000 venit net în momentul de faţă. Or formula din Parlament aduce o reducere a acestor pensii cu maxim 7000 de lei”, a exemplificat fostul ministru. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Puterea de cumpărare a pensiilor se va înjumătăți Ea adaugă că proiectul aflat în Parlament nu răspunde nici la cerinţa privind crearea unui sistem sustenabil pe termen lung pentru întregul sistem de pensii, în condiţiile în care de ani de zile există deficit la bugetul de pensii, iar acesta este în creştere. „Noi, dacă nu face ceva astfel încât să asigurăm o sustenabilitate a întregului sistem de pensii, riscăm ca acest deficit să se adâncească. Nu vreau să se sperie lumea şi să creadă că nu or să mai fie bani de plată a pensiilor, pentru că întotdeauna se vor transfera aceşti bani, dar transferând aceşti bani de la bugetul de stat, înseamnă că tu, de fapt, periclitezi bugetul statului şi scade puterea de cumpărare a pensiilor şi există studii care arată că dacă nu se întâmplă nimic în materie de pensii în sistemul public din România, atunci puterea de cumpărare a pensiilor din România va fi destul de redusă, aproape jumătate din cât avem noi astăzi”, a adăugat Raluca Turcan.

Bankwatch depune o plângere la Comisia Europeană Foto: Facebook Bankwatch
Mediu

Bankwatch depune plângere la Comisia Europeană

Organizația ecologistă Bankwatch depune o plângere la Comisia Europeană: „Jiul și alte râuri vor fi trecute prin țeavă”. Asociația cere Bruxelles-ului să oprească OUG care dă undă verde unor proiecte inclusiv în arii naturale protejate, anunță, la RFI, președinta ONG-ului, Ioana Ciută. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bankwatch depune plângere la Comisia Europeană Proiectele hidro la care se referă Bankwatch România ar afecta două parcuri naționale și 20 de situri Natura 2000. Ele au fost exceptate de la cerințele de evaluare a impactului asupra mediului, în decembrie 2022, conform organizației ecologiste. Mai multe dintre aceste proiecte au fost deja declarate ilegale de către instanțe de judecată din România, precizează Bankwatch. „Să luăm cazul Defileului Jiului, pentru că probabil e cel mai cunoscut dintre toate cele nouă proiecte. Vorbim de trecerea unui râu, a unui organism viu, îl scoatem din albia lui și-l trecem prin țeavă, pe un sector de aproape 30 de kilometri. Tot în cazul Defileului Jiului există și cele mai multe studii de impact independente, făcute de exemplu pentru administrarea Parcului Național Defileul Jiului, care spun că sub un anumit debit de 10 metri cubi pe secundă, nu mai poate fi asigurată viața pentru unele specii de faună și floră în Defileul Jiului. Or proiectul presupune scăderea debitului până la 2 metri cubi pe secundă, ceea ce nu mai poate susține viața”, a explicat Ciută. Citește și: Vasile Blaga, despre discuțiile PNL-PSD pentru formarea viitorului guvern: „Negociem cu șoferii PSD-iștilor de altădată”. Reacție dură din PSD

Investigaţie cu privire la măsurile de sprijin acordate Blue Air Foto: Facebook Blue Air
Economie

Investigaţie măsurile de sprijin acordate Blue Air

Comisia Europeană deschide o investigaţie detaliată cu privire la măsurile de sprijin acordate de România societăţii Blue Air, anunță un comunicat al executivului UE. Din noiembrie 2022, Blue Air a încetat să funcționeze, deoarece autoritățile române i-au suspendat temporar licența de operare, din cauza situației financiare a societății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Investigaţie cu privire la măsurile de sprijin acordate Blue Air Comisia va efectua o investigație detaliată pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt confirmate. În special, Comisia va examina dacă: planul de restructurare poate restabili viabilitatea pe termen lung a Blue Air fără ajutor de stat suplimentar sau continuu; contribuția proprie a Blue Air sau contribuțiile de pe piață la costurile de restructurare sunt reale, efective, suficiente și nu implică acordarea de ajutor, astfel încât să se asigure faptul că ajutorul de restructurare este proporțional; există măsuri adecvate pentru a se limita denaturările concurenței create de ajutorul de restructurare pe piața internă a serviciilor de transport aerian. Inițierea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv beneficiarului ajutorului, posibilitatea de a prezenta observații. Faptul că a fost inițiată o investigație nu anticipează în niciun caz rezultatul acesteia. Guvernul Orban, darnic cu Blue Air În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea Blue Air luate de guvernul Ludovic Orban: o garanție publică în valoare de aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) pentru a compensa daunele suferite în contextul pandemiei de coronavirus și al restricțiilor de călătorie vizând limitarea răspândirii virusului impuse de România și de alte țări și o garanție publică de aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni. România s-a angajat să se asigure că garanția publică aferentă împrumutului pentru salvare va înceta după șase luni sau că va comunica Comisiei fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air în vederea evaluării ajutorului de stat. Citește și: DOCUMENT Rusia a devenit mult mai eficientă în manipulare: rețelele sociale, pline de dezinformări despre armata Ucrainei și efectele colaterale ale vaccinării

Volkswagen cere amânarea normelor de poluare Euro 7 Foto: Volkswagen
Mediu

Volkswagen cere amânarea normelor de poluare Euro 7

Volkswagen cere Comisiei Europene amânarea normelor de poluare Euro 7 până în toamna anului 2026, scrie Pro Motor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noile norme de poluare Euro 7 ar urma să intre în vigoare începând cu luna iulie a anului 2025. Cu toate acestea, mulți producători auto nu sunt foarte încântați de aceste noi norme, despre care spun că vor cauza majorări pentru prețurile mașinilor echipate cu motoare termice. Volkswagen cere amânarea normelor de poluare Euro 7 Pentru a încerca să prevină o astfel de situație, cei mai mulți producători cer amânarea introducerii noilor norme de poluare Euro 7. Potrivit Automotive News Europe, printre acești producători se numără și Volkswagen. Producătorul german dorește să convingă Comisia Europeană să amâne introducerea normelor Euro 7 până în toamna lui 2026. Volkswagen argumentează că, dacă normele vor fi introduse așa cum este stabilit în prezent, atunci va fi forțat să oprească producția unor modele cu motoare termice. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați VW ar putea îndeplini acest termen, cu condiția ca legea să intre în vigoare la jumătatea anului 2024, acordând producătorilor de mașini un preaviz de doi ani pentru a începe implementarea standardelor planificate și trei ani pentru a-și acoperi întreaga gamă de modele, conform unui document depus de Volkswagen. „Sunt necesari câțiva ani”, se arată în declarație, subliniind lipsa furnizorilor sau a producției industrializate de anvelope care să îndeplinească noile cerințe.

Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Amendamente nesemnificative legea pensiilor speciale

Sub presiunea pierderii unor sume uriașe din PNRR, coaliția majoritară a depus o serie de amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale, aflată în dezbaterea Senatului. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare, a explicat, acum câteva zile, europarlamentarul Cristian Bușoi. Azi, liberalul Tănase Stamule a arătat că ministrul Muncii, Marius Budăi, și PSD refuză să-și asume modificări de substanță la pensiile speciale întrucât „cei de la PSD își fac un calcul că având un electorat mai numeros de pensionari preferă să nu facă ei această reformă”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Iată amendamentele susținute acum de coaliția majoritară, potrivit unei sinteze a Europa FM: o supraimpozitare progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, adică acea parte plătită de la bugetul de stat. Primii 2.000 de lei din partea necontributivă vor rămâne neimpozitați, urmând să se plice un impozit de 10% pe diferența de până la salariul mediu brut, adică pe suma de 4.800 de lei. Partea care depășește salariul mediu brut pe țară, va fi impozitată cu 15%. Pensiile speciale ale magistraților: majorarea se face prin indexarea cu rata anuală a inflației. Diplomații se vor pensiona la îndeplinirea vârstei standard. Din baza de calcul a pensiei speciale a militarilor și polițiștilor sunt eliminate câteva sporuri, precum cele acordate în timpul pandemiei de Covid sau tichetele de vacanță. Însă modificările nu satisfac cerințele Comisiei Europene, carecere înjumătăţirea fondurilor cheltuite cu pensiile speciale. „Trebuie rezolvată într-un cadru de sustenabilitate pentru că, până la urma, Comisia Europeană asta ne cere. Dacă se merge în continuare în stilul asta, pensiile speciale o să ajungă la 2, 3, 4, 5% din PIB, total nesustenabile”, a explicat Tănase Stamule, la PSNews. „Aceste amendamente care s-au convenit duminică sunt doar primele amendamente, deci legea intră în procesul de dezbatere legislativă. În paralel se desfășoară un proces de consultare intens cu Comisia Europeană și în funcție de cum ne-am înțeles cu Comisia, așa o să evolueze și legea în următoarele săptămâni”, a mai explicat Tănase Stamule.

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR. Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că în cazul în care vor fi aplicate ad litteram angajamentele României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vor fi "depopulate" Ministerul Apărării, cel de Interne, dar şi justiţia. Ciolacu refuză măsurile deja convenite "Nu vă ascund că şi astăzi am avut o întâlnire cu domnul prim-ministru şi cu toţi miniştrii de resort. Normal, şi ministrul Muncii, pentru că el este şeful de filă pe acest jalon şi căutăm soluţiile cele mai bune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online E o discrepanţă mare între practica din Uniunea Europeană - mă refer la pensiile magistraţilor, mă refer la pensia din apărare, din ordine publică, din siguranţă naţională - şi ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia şi discuţiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă în acest moment noi luăm ad litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, justiţia, toate serviciile din România. Dacă dorim acest lucru - eu nu îmi doresc acest lucru - mergem ad litteram. (...) Armata nu poate să aibă pensie specială. Armata are pensie de serviciu. Franţa are lege specială în ceea ce priveşte armata, ordinea publică şi serviciile. Belgia, Germania... Sunt 22 de state", a spus el pentru Europa FM. Liderul PSD a reproşat Guvernului care a elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă că nu l-a supus dezbaterii publice. El a apreciat că abordarea actuală din PNRR ar crea "haos" în România. "O mare ură împotriva pensiilor speciale" Marcel Ciolacu a mai afirmat că în spaţiul public există "o mare ură împotriva pensiilor speciale" şi că aceasta este "îndreptăţită", având în vedere că "anumite categorii au găsit oportun să facă nişte excese". Potrivit liderului PSD, printre aceste "excese" se numără pensiile mai mari decât veniturile obţinute în timpul activităţii sau faptul că pensia este calculată în funcţie de veniturile obţinute în ultima lună de activitate. O altă "exagerare" a reprezentat-o posibilitatea de a ieşi la pensie la 45 de ani. "Toate aceste lucruri sunt prevăzute în modificare. Mai mult, săptămâna viitoare, coaliţia are obligaţia de a veni cu anumite amendamente, astfel încât să ne apropiem cât mai mult de îndeplinirea jalonului, pentru că altfel legea trece tacit prin Senat şi nu poate să mai aibă modificări. Cum este ea acum nu este acceptată ca îndeplinire de jalon de către Comisia Europeană. (...) Pensiile parlamentarilor nu sunt pe această lege. (...) Ca şi jaloane, în primul rând, avem de venit cu noua lege a pensiilor, unde să închidem inechităţile - şi cred că acolo vom avea abordarea şi în ceea ce priveşte parlamentarii şi primarii. Nu este pe aceeaşi lege. Este o lege distinctă", a precizat el. Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR Marcel Ciolacu a mai declarat că reprezentanţii Guvernului vor trebui să discute cu cei ai Comisiei Europene despre fiecare categorie de pensie. El a exclus ipoteza pierderii banilor din PNRR. "Trebuie să înaintăm şi să discutăm pe fiecare categorie în parte cu Comisia Europeană, pentru că noi, în PNRR, ne-am asumat ceva care ar depopula total justiţia, apărarea - când ai un conflict la frontieră, ordinea publică - când ai una dintre cele mai sigure ţări din lume şi toate serviciile de siguranţă naţională. (...) Vom merge şi vom avea un dialog concret. (...) Haideţi să vedem de unde pleacă răul. Unii care au fost întâmplător prin anumite funcţii în statul român şi au depăşit aceste funcţii au făcut nişte greşeli. Greşeli care pot fi arătate. Dacă este nevoie, mergem ad litteram cu legislaţia din ţara din care este comisarul şi să vedem că acel comisar, care are aceeaşi legislaţie la el în ţară, va spune că legislaţia din România nu este bună", a spus el. Se vor pierde bani din PNRR? Întrebat dacă îşi asumă pierderea banilor din PNRR în cazul în care nu reuşeşte să convingă Comisia Europeană de necesitatea unor modificări în PNRR, Marcel Ciolacu a negat o astfel de variantă. "În primul rând, depui cererea de plată numărul trei. Ai două, trei luni cât se discută dacă jalonul este îndeplinit. Comisia îţi dă şase luni, iarăşi extensie de discuţii, să fundamentezi de ce acel jalon... Este o perioadă totuşi îndelungată. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Dar, e adevărat, sper ca în săptămânile următoare, în Parlament să trecem o lege cu pensiile speciale care să fie şi constituţională, e foarte important, dar care să nu creeze un haos în sistem în România. Şi predictibil, ca să nu minţi pe nimeni. Cine doreşte să se pensioneze să aibă timp să se pensioneze, iar cei care sunt în activitate să ştie că gradual vor fi anumite modificări", a precizat el.

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale Foto: Facebook
Eveniment

Comisia Europeană afirmă pensiile militare sunt speciale

Comisia Europeană afirmă, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR. Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, arată Reprezentanța Comisiei Europeane la București, citată de news.ro Însă această reprezentanță diplomatică arată că reforma pensiilor speciale va fi evaluată atunci când România va transmite a treia cerere de plată din cadrul PNRR. În plus, ea a precizat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranşe a Planului de Redresare şi Rezilienţă, cererea de plată numărul doi fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin PNRR, aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Conform Reprezentanţei Comisiei Europene în România, „pentru toate ţintele şi jaloanele incluse in PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată”. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că ministrul Muncii Marius Budăi a informat, în şedinţa de luni a conducerii PSD, cu privire la faptul că urmează să vină un raport al Băncii Mondiale privind pensiile speciale şi a adăugat că aşteaptă o informare din partea Guvernului cu privire la acest proiect de lege, deoarece a fost asumat de către Executiv, transmite News.ro.

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele Ungariei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Comisia Europeană a suspendat banii Ungariei

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele de Reformă și Reziliență ale Ungariei, 7,5 miliarde de euro, întrucât guvernul Viktor Orban nu a progresat suficient în privinţa reformelor şi trebuie să îndeplinească o serie de jaloane esenţiale pentru a putea să aibă acces la aceste resurse, arată news.ro. Agenția France Presse susține că fondurile înghețate ar fi de 13 miliarde de euro. #UPDATE The European Commission on Wednesday recommended 13 billion euros ($13 billion) in EU funds for Hungary be frozen because Budapest is falling short on its commitments to meeting European rule of law.? Hungarian PM Viktor Orban arrives for an EU summit in March 2022 pic.twitter.com/8pVU9cOYUo— AFP News Agency (@AFP) November 30, 2022 Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele Ungariei Comisia Europeană consideră că, „deşi au fost făcuţi paşi, încă există un risc pentru bugetul UE, în contextul în care măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală şi orizontală”, potrivit sursei citate. „Deşi o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfăşurare, Ungaria nu a reuşit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiţionalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, aşa cum se angajase. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorităţii de integritate nou înfiinţate şi la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală”, mai indică sursa menţionată, citată de news.ro. Prin urmare, Comisia Europeană a concluzionat că rămân condiţiile de aplicare a regulamentului şi că vor fi necesari paşi esenţiali suplimentari pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Astfel, Comisia a decis să îşi menţină propunerea iniţială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde euro. Totodată, Comisia îşi menţine propunerea de a nu fi încheiat niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public. Nicio plată până când Ungaria nu implementează integral Consiliul UE va avea acum termen până la 19 decembrie pentru a vota pe acest subiect, fiind necesară o majoritate calificată astfel încât suspendarea fondurilor să intre în vigoare. We find that Hungary has not progressed enough in its reforms and must meet essential milestones for its Recovery and Resilience funds.This means that no payment under the RRF is possible until Hungary has fully and correctly implemented 27 super milestones.— European Commission ?? (@EU_Commission) November 30, 2022 „Comisia, după ce s-a asigurat că au fost incluse etape esenţiale privind independenţa judiciară şi protejarea bugetului UE, a decis, de asemenea, să aprobe astăzi Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, cu condiţia implementării integrale şi eficiente a jaloanelor cerute. De fapt, în planul de redresare şi de rezilienţă, şi în vederea soluţionării breşelor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept cu privire la independenţa judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de «super jaloane». Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă până când Ungaria nu implementează integral şi corect aceste 27 de «superjaloane»”, mai arată comunicatul de presă al CE. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică (sursa: Facebook/Alexander De Croo)
Internațional

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să implementeze plafoane de preț la gaze pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo. Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi dificilă. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună", a declarat De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. UE caută soluții pentru a preveni criza energetică "Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să ne folosim de plafoanele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi", a adăugat el. De Croo a continuat spunând că Comisia Europeană "ar trebui să preia cu adevărat conducerea în acest moment". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Dacă operăm fiecare pe cont propriu, nu vom putea ieși din această situație", a subliniat el.Europa a încercat să își reducă dependența de gazele naturale rusești de la invazia din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie. Criza energetică a Europei a escaladat luna aceasta, când Moscova a redus și mai mult livrările către Germania, Italia și alți membri ai Uniunii Europene. Douăsprezece țări UE au fost afectate până în prezent de reducerile de aprovizionare cu gaze rusești, a declarat joi șeful politicii climatice a blocului, Frans Timmermans. Aprovizionarea cu gaze în UE este "garantată în prezent", dar situația "trebuie luată în serios", a declarat joi Comisia Europeană, potrivit CNN. Joi, UE și Norvegia au convenit să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, asigurând UE cu livrări suplimentare de gaze.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

excluderea lui Putin din sancțiunile UE

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

PNRR, renegociat doar în situații excepționale Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PNRR, renegociat doar în situații excepționale

PNRR poate fi renegociat doar în situații excepționale, a explicat, azi, Comisia Europeană. Precizările vin după ce liderii PSD au susținut insistent că vor renegocia acest acord. PNRR, renegociat doar în situații excepționale Comisia Europeană arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Digi 24, că modificarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se poate face decât în situaţii excepţionale, cum ar fi, spre exemplu, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar o astfel de renegociere ar duca la întârzierea reformelor şi la pierderea unor fonduri. Reprezentanţii Comisiei Europene arată, potrivit Digi 24, că aşteaptă să vadă o încurajare a ieşirii la pensie cât mai târziu prin oferirea de stimulente celor care se pensionează la vârste cât mai înaintate. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a susținut însă că nu a avansat niciodată renegocierea „din temelii” a PNRR, ci doar „optimizarea” unor aspecte prevăzute în acesta, cum ar fi procentul din PIB alocat pensiilor. Budăi mai spune şi că, în opinia PSD, „este inadmisibil şi de neacceptat” ca o persoană să fie obligată să muncească până la 70 de ani. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Budăi nu se lasă Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, afirmă, la rândul său, că nu a propus niciodată renegocierea PNRR, ci „optimizarea acestuia”. „Haideţi să le luăm pe rând, să înţelegem exact ce am susţinut până acuma. Comisia s-a referit la acele dezastre naturale, de o renegociere per total a PNRR. Nici sub o formă nu am spus aşa ceva! Noi am scris şi în programul de guvernare, am spus şi în discuţiile pe care le-am avut în Coaliţie, de o optimizare în anumite puncte, nu vorbim de o renegociere per total a PNRR. (...) Trebuie să înţelegem că nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, suntem extrem de determinaţi să implementăm acest PNRR şi reformele legate de PNRR. Noi, în coaliţie, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetăţenilor români, nu ne asumăm să pierdem bani. (...) Or, acel procent – sunt încă o dată extrem de ferm - acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităţilor din sistem”, a declarat ministrul Muncii, sâmbătă după amiază, la Digi24, citat de news.ro. Nu vrea pensionare la 70 de ani În ceea ce priveşte pensionarea la vârste cât mai târzii, Budăi atrage atenţia să în România speranţa de viaţă este mai mică decât în alte state membre ale Uniunii Europene. „Aici, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă care este speranţa de viaţă din România, care au fost condiţiile de lucru de până acum din România, pentru că avem foarte mulţi oameni care au lucrat în condiţii grele (...) or să-i spui acelei persoane că trebuie să stai tu în muncă până la 70 de ani, din punctul PSD de vedere este inadmisibil şi de neacceptat. Nu vom accepta aşa ceva”, adaugă ministrul Muncii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră