joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: comisia europeana

43 articole
Eveniment

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, se laudă că a renegociat PNRR, dar Comisia Europeană nu face nici un anunț - așa cum procedează în stfel de situații. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Pîslaru este susținut de PNL în această funcție.  Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț La 31 iulie, Pîslaru a scris pe Facebook: „Sunt bucuros să anunț că România a finalizat renegocierea cu Comisia Europeană pe Planul Național de Redresare și Reziliență (...) În ceea ce mă privește, sunt mândru că am reușit să închid aceste negocieri la puțin după o lună de la preluarea mandatului. Ele trenau deja de aproape un an de zile. Succesul de astăzi este o nouă confirmare a impactului incredibil pe care îl putem avea atunci când lucrăm împreună, cu profesionalism și seriozitate.   Avem acum un an la dispoziție ca să transformăm PNRR-ul într-un succes european printr-o implementare accelerată în beneficiul României și românilor”.   Dar pe site-ul Comisiei, unde sunt monitorizate progresele programelor de redresare și reziliență, nu se menționează nimic. Ultima comunicare despre România este din 10 iunie, când Comisia Europeană a achitat 1,3 miliarde de euro din cererea de plată numărul trei, de două miliarde de euro.    Însă, la 18 iulie, acest site anunța că: „Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al Bulgariei / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului”.  La 30 iunie, se anunța: „Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al Greciei/ Analiza Comisiei Europene”.  În cazul României nu există astfel de comunicări.  Datele Comisiei Europene arată că România a îndeplinit doar 27% din obiectivele PNRR, iar 1% sunt suspendate. 

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț Foto: Facebook
Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan se implică în discuțiile cu Comisia Europeană referitoare la PNRR

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR. Președintele Nicușor Dan a anunțat că marți dimineață va avea o convorbire telefonică cu Céline Gauer, directorul general al SG RECOVER – Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Comisiei Europene. Discuția vizează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și progresele făcute de România în implementarea acestuia. Nicușor Dan, implicare în problema PNRR Nicușor Dan a declarat că România se află în grupul statelor europene cu deficit bugetar excesiv, menționând că țara noastră are cel mai mare deficit din această categorie. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul În acest context, el a precizat că miercuri are loc o întâlnire a miniștrilor de Finanțe din UE, unde se va analiza progresul fiecărei țări. „La noi o să spună că n-au făcut nimic, dar nu mai mult”, a adăugat el. Deficit și PNRR Președintele a explicat că există două direcții distincte în discuțiile cu oficialii europeni. Una dintre discuții va fi cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, axată pe deficitul bugetar, și alta cu Céline Gauer, concentrată pe reformele asumate prin PNRR. România promite, dar nu livrează Nicușor Dan a recunoscut că România a promis multe în cadrul PNRR, dar nu a realizat suficiente progrese. Discuțiile cu Comisia vor viza atât transferul unor proiecte realizabile în locul celor nerealizabile, cât și reformele care întârzie să fie implementate, în ciuda angajamentelor asumate.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, iar România riscă să piardă zece miliarde de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Europa FM. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă miliarde de euro „Nu stiu dacă e un eșec. Poate mai degrabă un dezacord cu recomandările Comisiei Europene, dezacord care ar însemna minim 10 miliarde euro pierdere pentru țară”, a spus Boloș, citat de acest post de radio.  Europa FM susține însă că negocierile ar putea fi reluate de viitorul Guvern.  Potrivit Europa FM, discuțiile au fost despre proiectele de investiții deja finantațe, dar care nu au fost implementate, până în prezent, decât în proporție de 50%, sub nivelul cerut, și pentru care nici nu există timpul necesar pentru a fi finalizate. Proiectele a căror implementare este sunt rețele de apă, canal, gaze, dar și drumuri județene și comunale. Dacă aceste proiecte nu sunt finalizate la 31 august 2026, când se finalizează PNRR, România riscă să dea banii înapoi și să plătească penalități de ordinul miliardelor de euro. „Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esenţial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor şi al implementării PNRR depinde, în mod esenţial, de colaborarea interinstituţională strânsă, de coerenţa poziţiilor tehnice şi de capacitatea de reacţie operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuţiile cu care ar trebui să închidem”, afirma, acum câteva zile, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Comisia Europeană va investiga pana de curent (sursa: Pexels/Dhivakaran S)
Eveniment

Pana de curent din Spania și Portugalia: Comisia Europeană investighează cauzele și impactul

Comisia Europeană va investiga pana de curent. Comisia Europeană a anunțat luni că analizează situația penei de curent care a afectat Spania și Portugalia, lucrând împreună cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E). Comisia Europeană va investiga pana de curent Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Executivul comunitar este în contact permanent cu autoritățile spaniole și portugheze, precum și cu ENTSO-E, pentru a identifica cauza principală a întreruperii și a evalua impactul acesteia. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Comisia Europeană a subliniat că va continua să monitorizeze atent situația și să faciliteze un schimb rapid de informații între toate părțile implicate. Scopul este de a asigura o reacție coordonată și eficientă. Protocoale europene pentru restaurarea sistemului energetic Conform legislației europene în vigoare, în special codul rețelei de urgență și restaurare, există proceduri clare pentru restabilirea funcționării sistemului energetic în caz de avarii majore. Întreruperea furnizării energiei electrice a avut loc luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), cauzând perturbări majore în funcționarea căilor ferate, a metroului, a companiilor și a gospodăriilor din Spania și Portugalia. Deși impactul principal s-a resimțit în Peninsula Iberică, pana de curent a avut efecte și asupra Franței, însă la o scară semnificativ mai redusă.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok (sursa: TikTok)
Eveniment

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok. Comisia Europeană a lansat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru posibile încălcări ale Legii europene privind serviciile digitale (DSA). Aceste suspiciuni vizează obligațiile platformei de a evalua și atenua riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie. Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat: Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Trebuie să ne protejăm democrațiile de ingerințe străine. Investigăm dacă TikTok a încălcat legislația europeană prin faptul că nu a gestionat riscurile asociate alegerilor. Platformele online trebuie să fie trase la răspundere.” Investigația Comisiei Europene se va concentra pe două domenii principale: Sistemele de recomandare ale TikTok, analizarea riscurilor legate de manipulări neautentice și exploatarea automatizată a platformei. Politicile TikTok privind reclamele politice, evaluarea conținutului politic plătit și a gestionării sale în context regional și lingvistic specific. Una dintre suspiciunile majore este dacă TikTok a abordat în mod adecvat riscurile sistemice din timpul alegerilor naționale din UE. Dovezi și etapele investigației Comisiei Europene Decizia Comisiei de a deschide procedura oficială se bazează pe rapoarte declasificate furnizate de autoritățile române. De asemenea, vor exista analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor din 2023 și 2024 și documente interne furnizate de TikTok. Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale din Irlanda (țara de stabilire a TikTok în UE), va contribui la anchetă cu expertiză și analiză. Posibile sancțiuni Dacă suspiciunile se confirmă, Comisia poate aplica sancțiuni severe. Printre acestea, amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a TikTok, măsuri provizorii și decizii de neconformitate, dacă este cazul. În plus, Comisia poate solicita date suplimentare, interviuri, inspecții și acces la algoritmi pentru a colecta dovezi suplimentare. Ordin de păstrare a datelor: alegerile naționale din UE Pe 5 decembrie 2024, Comisia Europeană a emis un ordin de păstrare către TikTok, cerând înghețarea datelor legate de riscurile asupra proceselor electorale și discursului civic din UE. Ordinul se aplică alegerilor care au loc între 24 noiembrie 2024 și 31 martie 2025. A treia investigație împotriva TikTok Această procedură reprezintă a treia investigație lansată împotriva TikTok. În februarie 2024, a avut loc prima anchetă oficială, iar în august 2024, ancheta anterioară încheiată cu angajamente asumate de platformă. Comisia a lansat, de asemenea, instrumentul DSA pentru avertizorii de integritate, o platformă sigură pentru raportarea confidențială a practicilor dăunătoare de pe marile platforme online. Prin această acțiune, Comisia Europeană reiterează importanța respectării transparenței și responsabilității în mediul online, mai ales în contextul electoral din Uniunea Europeană.

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș  Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

O strategie europeană pentru amenințări militare (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

O strategie europeană pentru amenințări militare

O strategie europeană pentru amenințări militare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că noua Comisie va dezvolta o "strategie europeană de pregătire" pentru a aborda amenințările civile și militare. Strategia va fi fundamentată pe concluziile raportului realizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto. O strategie europeană pentru amenințări militare Ursula von der Leyen a subliniat, într-un mesaj video transmis la un forum de securitate din Espoo, Finlanda, că amenințarea unei agresiuni armate asupra unui stat membru nu a fost atât de mare de la sfârșitul Războiului Rece, făcând aluzie la Rusia. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” În plus față de amenințarea militară, ea a avertizat asupra unui „spectru larg de riscuri emergente” la adresa UE, inclusiv atacuri hibride, dezinformare, atacuri cibernetice și efectele schimbărilor climatice. Toate nivelurile de securitate, vizate Von der Leyen a subliniat că fiecare politică trebuie analizată din punct de vedere al securității și pregătirii, la toate nivelurile: local, național și european. Ea a subliniat că pentru o pregătire adecvată, sunt necesare capacități de protecție civilă solide, o cooperare eficientă în domeniul informațiilor și o implicare completă a întregii societăți. Aspectele cheie ale strategiei 1. Creșterea producției industriale de apărare. Strategia va încuraja producerea de armament de înaltă tehnologie și muniții, inclusiv prin dezvoltarea unei piețe unice de apărare care să sprijine cooperarea transfrontalieră și să integreze întreprinderile mici și mijlocii europene. 2. Protejarea lanțurilor de aprovizionare critice. UE își propune să facă lanțurile de aprovizionare mai rezistente prin crearea de rezerve strategice de vaccinuri, medicamente, echipamente militare și materii prime esențiale, pregătindu-se pentru eventuale crize. 3. Adaptarea la schimbările climatice. Printr-un mecanism european de protecție civilă, UE va consolida capacitatea de răspuns la situații de urgență și dezastre naturale, în colaborare cu autoritățile naționale. Von der Leyen a atras atenția că Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, subliniind necesitatea de a mobiliza toate resursele pentru a proteja cetățenii de efectele climatice. Noua strategie a UE își propune să anticipeze și să răspundă eficient la provocările viitoare, consolidând securitatea și pregătirea comunitară.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră