joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

66 articole
Eveniment

Spitalele de stat anunță falimente în serie

Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Guvernul urma să suplimenteze, azi, bugetul CNAS prin alocări din Fondul de rezervă, dar această măsură nu apare pe lista documentelor aprobate după ședința Executivului. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În paralel, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că, din 12 noiembrie, angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii în semn de protest față de salariile din instituție. Spitalele de stat anunță falimente în serie “Bagdasar-Arseni” a trimis o adresă către Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerulu Sănătăţii în care afirmă că „spitalul se află în situaţia critică de a nu mai putea asigura drepturile salariale cuvenite personalului, dar şi în situaţia de a nu mai putea funcţiona la parametri normali”. „Total necesar 21.400 mii lei faţă de total alocat de 3.351 mii lei”, susține acest document, referindu-se la alocările pentru noiembrie. În această seară, la Medika TV, mai mulți manageri de spitale din București au arătat că pot continua funcționarea doar pentru că au făcut economii pentru astfel de situații. „Pentru luna decembrie, suma alocată pentru Spitalul Colţea este de 100 de lei de la CNAS”, a spus managerul unității medicale, Bogdan Furtună. CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, joi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe.

Spitalele de stat anunță falimente în serie Foto: Captură video
Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou Foto: Facebook
Eveniment

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou: instituția a anunțat, azi, că „în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute”. Monopolul de stat al asigurărilor medicale pare a fi în faliment: acum câteva zile, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul va scoate 500 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să poată plăti medicamentele. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a CEAS, începând cu data de 16.10.2023, sunt aplicabile dispozițiile legale mai sus menționate,iar serviciile medicale vor fi acordate in regim off-line”, se arată într-un comunicat al CNAS, postat pe site-ul instituției. Problema durează de ani întregi. Doar în ultimele săptămâni, CNAS a mai anunțat la 9 octombrie, la 8 octombrie la 7 octombrie sau între 18 și 22 septembrie diferite probleme legate de această platformă. Joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că problema lipsei de bani, la CNAS, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, ar putea fi rezolvată săptămâna viitoare, prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al guvernului. „Săptămâna viitoare alocăm din Fondul de Rezervă 500 de milioane de lei pentru medicamente și programe de sănătate, plus alte 200 de milioane de lei pentru spitale”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Mediafax. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă În septembrie, programele naționale de sănătate au rămas fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, au anunțat Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România.

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente, susține Ciolacu Foto: Captură video
Eveniment

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou Foto: Facebook
Eveniment

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou, pe 18 septembrie, și încă se lucrează la remedierea problemelor, arată un comunicat al instituției. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Acest sistem cade sistematic, anul acesta picând cel puțin în martie și iulie. Sistemul informatic al CNAS a picat din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea disfuncţionalităţilor apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a PIAS, începând cu data de 18.09.2023, sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus menţionate, urmând ca prin ordin al preşedintelui CNAS să fie stabilită procedura de transmitere în PIAS a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line în această perioadă, a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line anterior producerii disfuncţionalităţilor, care aveau termen de transmitere în această perioadă, precum şi a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale care aveau termen de raportare în această perioadă şi care nu au putut fi raportate", arată un comunicat al CNAS. Potrivit G4Media, compania care gestionează sistemele de software a sute de clinici private a semnalat că doar în ultima zi pentru mii de pacienți au fost erori. „Pe platformele noastre cloud, doar în ultima zi, am înregistrat peste 15,837 de vizite de pacienți. Aproximativ jumătate dintre aceste vizite au fost întâmpinate cu respingeri și erori, precum «Lipsa date certificat». Mai mult, utilizatorii noștri au raportat aceeași eroare în legătură cu serviciile nevalidate corect”, susține compania. Căderi repetate, de ani, ale sistemului „De o lungă perioadă de timp, acest sistem informatic este nefuncţional şi blochează inadmisibil activitatea medicală din medicina primară şi nu numai. Este practic blocat accesul pacienţilor la servicii medicale printr-un serviciu informatic depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat. Mai mult, acest sistem informatic perimat pune în pericol activitatea medicală la nivel naţional", afirma, în martie, Societatea Naţională de Medicină Familiei. Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină În iulie, CNAS anunța din nou că sistemul este nefuncțional și arăta că acesta este „subdimensionat şi construit pe tehnologii şi echipamente învechite”

Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani, după moartea Alexandrei Ivanov
Eveniment

Amendă ridicolă CNAS pentru spitalul județean Botoșani

Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani, după ce a lăsat o gravidă să moară după ore de chinuri: filiala județeană a CNAS a decis să amendeze Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) "Mavromati" cu suma de 42.272 lei în urma decesului Alexandrei Ivanov la Maternitatea din localitate. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată "pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti", legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani „Conform Foii de observaţie, în intervalul de timp 00,45 - 07,35 nu au fost acordate pacientei Alexandra Ivanov serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază, fiind încălcate de către furnizorul de servicii medicale obligaţiile contractuale prevăzute în Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti încheiat cu CJAS", se arată în raportul întocmit la finalul controlului. „Această sancţiune nu ştiu dacă este chiar justificată, dar e dreptul celor de la Casa de Asigurări să ne sancţioneze, iar noi să contestăm. Dacă vom avea dreptate, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde şi vom plăti această amendă, de 0,5% din contract. În urma discuţiilor cu juriştii spitalului, considerăm că această decizie poate fi contestată. Instanţa ne va spune dacă avem dreptate sau nu", a declarat, într-o conferinţă de presă, Monica Adăscăliţei, managerul interimar al SJU Botoșani. Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani. Potrivit sursei citate, pacienta Alexandra Ivanov a fost internată la ora 23,30 cu "sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice şi lombare". Diagnosticul stabilit la internare a fost de "sarcină oprită în evoluţie, metroragie minoră, observaţie anemie secundară". Inspectorii sanitari au stabilit că, "de la ora 00,45, când i s-a administrat ser fiziologic şi un medicament, până la 07,35, nu a mai fost efectuată nicio manevră de îngrijire" pentru tânăra respectivă.

Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate
Politică

Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate

Dan Voiculescu, președinte fondator al PUSL, a lansat un atac la sistemul privat de sănătate: el vrea „supraimpozitarea” profiturilor și dirijarea banilor către CNAS. Voiculescu a spus că i-a cerut deputatei Steluța Cataniciu să inițieze un proiect de lege în acest sens. Citește și: Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arată un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate Parlamentarii PUSL au fost aleși pe listele PSD, susțin Guvernul și votează alături de acest partid. Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate „Problema este că la stat condițiile de tratament și intervențiile medicale sunt foarte proaste, în special datorită subfinanțării de la bugetul de stat. Degeaba avem medici buni, profesioniști, dacă ei și managementul spitalelor de stat sunt subfinanțate. Pe de altă parte, în sistemul medical privat se practică tarife prohibitive pentru marea majoritate a cetățenilor. În încercarea de a echilibra parțial lucrurile, am rugat-o pe doamna Steluța Cătăniciu, deputat PUSL și președinta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, să depună un proiect de lege prin care să se instituie o supraimpozitare a profiturilor realizate în sistemul privat de sănătate. Concret, să se stabilească tarife standard pentru actele medicale, aplicabile atât la stat cât și la privat iar ulterior să se aplice un supraimpozit de 70% pe diferența dintre tariful standard stabilit și tariful practicat de către clinicile/ spitalele private. Prin efectul legii, sumele astfel obținute vor fi utilizate pentru alimentarea bugetulului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a anunțat Dan Voiculescu pe blogul său. El a scris că speră că proiectul său va fi susținut de „deputați de la alte partide din Parlament cărora le pasă de semenii lor”. Citește și: ȘOCANT Rudele pacienților arși la Crevedia, nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arătat recent un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate.

Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Foto: Stirile Pro TV
Eveniment

Contribuabilii vor plăti 54 miliarde lei către sănătatea stat

În 2023, contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă. Puține servicii decontate de spitale private sunt decontate de CNAS, dar tot mai mulți asigurași preferă să renunțe la drepturile lor și să fie tratați la clinici private, cu costuri relativ mari. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” În 2012, guvernul Boc a propus spargerea acestui monopol artificial de stat, CNAS. Asigurații ar fi avut posibilitatea să-și aleagă asiguratorul - după un model care funcționează în Germania, Olanda sau Elveția - dar, la îndemnul lui Raed Arafat, mii de bucureșteni au ieșit în stradă și au blocat această măsură. Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Datele publice arată că, în 2018, valoarea contribuțiilor obligatorii la sănătatea de stat era de 26,7 miliarde de lei. În 2019 - 31 de miliarde de lei. În 2021 - 33,1 miliarde de lei, 2022 - 37,2 miliarde. În 2023, asigurații vor asigura venituri ale CNAS de 43 de miliarde, diferența până la 54 de miliarde fiind asigurată din diferite alte surse, inclusiv subvenții de 5,1 miliarde de lei. Cheltuielile pentru anul în curs sunt însă estimate la 56,545 miliarde de lei, deci ar rezulta un deficit de peste două miliarde de lei. Creșterea bugetului s-a simțit în salariile din spitale Potrivit liderului sindical Dumitrui Costin, 20% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FUNASS) se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale Grafică: Ziarul Financiar „Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienţi în spitale de stat mai ales, dar şi private, către plata medicamentelor”, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Însă, în acest an, banii CNAS sunt deja pe terminate, iar CNAS a cerut ajutor de la buget, arată Pro TV. Instituția care administrează banii asiguraților, CNAS, avea, în 2022, circa 3.000 de angajați. Un șofer sau un muncitor necalificat câștigat circa 5.400 de lei pe lună, plus indemnizație de masă și tichete de vacanță. Un șef de birou ajungea, cu sporul de condiții vătămătoare, la peste 12.000 de lei pe lună, iar „consilierii” primeau în jur de 10.000 de lei.

Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi, spune Kelemen Hunor, după ce a fost trimis în tribune Foto: Facebook
Politică

Digitalizarea Fiscului însemnat tăieri posturi

Digitalizarea Fiscului a fost împiedicată de funcționari, fiindcă ar fi însemnat tăieri de 2-300 sute de posturi pe județ, poate chiar 400, în județele mari, a spus preșdintele UDMR, într-un interviu pentru 24hu. În plus, el a arătat că, luând în considerare plățile făcute de CNAS, jumătate din forța de muncă a României a fost, în 2022, în concedii medicale plătite. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi „Am văzut cum, în 2021-22, am început digitalizarea în instituțiile de colectare a taxelor și impozitelor, dar implementarea a fost împiedicată de funcționari, pentru că asta ar însemna 200-300 de tăieri pe județ și chiar 400 de tăieri în județele mari. A treia problemă este sănătatea, unde ceea ce se întâmplă astăzi este șocant. Dacă nu se rezolvă acest lucru, mai ales la nivelul casei de asigurări de sănătate, banii pentru plata concediilor medicale se vor dubla în 2024. Dacă redistribuim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate se află constant în concediu medical. Anul trecut, casa de asigurări de sănătate a plătit peste 500 de milioane de euro pentru concedii medicale”, a spus Kelemen Hunor. Colectarea impozitelor este „incredibil de proastă” și, până când nu va exista o majoritate cu o voință politică puternică pentru a impune digitalizarea în administrație, nu va exista nicio îmbunătățire a colectării. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase În interviu, el a susținut că proiectele pornite de miniștrii UDMR de la Mediu și Dezvoltare au încetinit

Manager de spital privat, acuzații dure către CNAS Foto: Captură video
Eveniment

Acuzații dure către CNAS

Un manager de spital privat, Alina Ion, aduce acuzații dure către CNAS, sub forma unor întrebări care par mai degrabă retorice: casa de sănătate a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilele groazei. Alina Ion este fondatoarea și managerul unui spital de recuperare medicală, spital construit din fonduri private și care nu beneficiază de subvenții publice. „CNAS funcționează după principiul Gogu și Trandafir din «B.D. la munte și la mare: Noi urmărim să nu fim urmăriți»”, a scris ea, ironic. Alina Ion apreciază că CNAS are „o mare responsabilitate în ceea ce privește regimul inuman la care au fost și poate că încă mai sunt supuși vârstincii și persoanele cu dizabilități din azile”. Ea explică această afirmație arătând că „atât timp cât CNAS decontează milioane de euro anual pentru servicii medicale în legătură cu pacienții internați în azile, are obligația fundamentală de a verifica dacă aceste servicii sunt reale sau fictive”. Acuzații dure către CNAS „Având în vedere că eu am sesizat încă din 2016 nereguli în ceea ce privește finanțările acordate de Casa Națională de Sănătate, adresez public următoarele întrebări: CNAS și subsidiarele sale din județe, fie și după acordarea deconturilor sau măcar după declanșarea scandalului ”Azilele Groazei”, au verificat: 1. Dacă fiecare CNP al pacienților din azile a fost consultat de medici și le-au fost eliberate rețete compensate sau cardurile de sănătate au fost folosite fictiv? 2. Dacă au fost eliberate rețete și dacă au fost efectuate analize medicale, de ce medicii nu s-au sesizat cu privire la starea gravă în care se aflau pacienții? 3. Dacă departamentele de control, pe care fiecare Casă Județeană de Sănătate le are specializate pe farmacii, spitale și laboratoare de analize medicale, au efectuat controale? 4. Dacă departamentul antifraudă, care există în CNAS, tocmai pentru a sesiza potențiale fraude din bani publici, a făcut vreo investigație? 5. Dacă ce fel și câte decontări s-au efectuat prin Casele Județene de Sănătate, dacă au cerut să prezinte rapoarte cu privire la decontările efectuate pentru fiecare azil, astfel încât să poată prezenta un raport public general, întrucât banii din CNAS sunt bani publici?”, a întrebat Alina Ion, pe Facebook. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, arată Dumitru Costin Foto: Facebook
Eveniment

20% banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

„S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”, apreciază Alina Ion
Eveniment

Dublat bugetul Casei Sănătate. O veste bună nu e!

Manager al unui spital privat, critici dure către CNAS, pe Facebook: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e!”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Ea este managerul spitalului Sf. Sava, care se definește drept „un centru de excelență în îngrijire paliativă și recuperare medicală”. Alina Ion este psiholog. Acum, ea a criticat dur dublarea bugetului CNAS, arătând că instituția nu este verificată, deși a fost implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”. „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!” „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e! De ce? Pentru că, de la an la an, bugetul Casei de Sănătate crește substanțial, până la dublu. Cu toate acestea, în realitate, în sistemul public de sănătate, stăm așa: Spitale noi, nu avem. Nu le renovăm nici pe cele existente. Echipamente medicale inovative și performante, nu cumpărăm. Bani pentru analizele gratuite, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, nu sunt. Nu reușești să te programezi în primele ore de la deschiderea programărilor, să fii sănătos! CT și RMN gratuite, nu putem face. Că nu sunt bani! Carduri de sănătate, nu se mai eliberează de mult, deci o cheltuială în minus Sistemul electronic al casei funcționează în salturi, blocându-se frecvent, pe nervii medicilor, pacienților și farmaciștilor și, evident, pe banii tuturor. Și atunci, pentru cine se dublează finanțarea de la CNAS? Știu, oare, decidenții care învârt banii, câtă durere provoacă pacienților? Din anii 2016 - 2017, se știe despre finanțările din sacul fără fund al CNAS pentru analize fictive la cămine și azile. Acum, în plin scandal, al azilelor, a verificat cineva și Casa de Sănătate, cum decontează analizele persoanelor internate în astfel de instituții? CNAS este verificat vreodată de cineva? Dacă da, de cine? Dacă nu, de ce?”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Acum câteva zile, ea a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

Românii preferă tratamentul în spitale germane (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Românii preferă tratamentul în spitale germane

Românii preferă tratamentul în spitale germane. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate în cursul anului 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la spitale din Germania, Italia, Franța, Spania și Austria. CNAS figurează cu datorii de aproape 266 de milioane de euro către spitale din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie. La schimb, casele de asigurări din România au de recuperat o datorie de peste 22 de milioane lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, pentru serviciile medicale oferite cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. 650 de milioane de lei în 2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate, condusă de președintele interimar Adela Cojan, a prezentat în raportul de activitate pe anul 2022 situația plăților făcute pentru tratamentul românilor în străinătate. Datele oficiale arată că, pentru asistența medicală acordată cetățenilor români în spitalele din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie, s-a plătit suma de peste 650 milioane lei (echivalentul a 132,6 milioane de euro). Suma de 643.063,19 mii lei (98,93% din buget) s-a plătit pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Suma de 6.215,46 mii lei (0,96% din buget) - pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Suma de 720,95 mii lei (0,11% din buget) a fost pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Românii preferă tratamentul în spitale germane Din suma totală, peste 338 de milioane de lei s-au decontat pentru servicii medicale acordate românilor asiguraţi cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Pe locul secund se află serviciile medicale de care au beneficiat români aflați temporar în străinătate. Pentru tratamentul planificat autorizat s-au cheltuit aproape 58 de milioane lei. Cei mai mulți români au ales să se trateze în Germania. CNAS a plătit peste 200 de milioane lei, echivalentul a 40 de milioane de euro, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în spitalele nemțești. Peste 107,8 milioane lei au fost plătiți pentru tratamentul românilor în Italia. Serviciile medicale acordate românilor în Spania au costat peste 85,5 milioane lei. Franța a încasat peste 82 de milioane lei, în timp ce Austria a primit peste 67 de milioane lei. Datoriile cele mai mari, tot către Germania Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat la finalul anului trecut datorii de aproape 266 milioane de euro pentru tratamentele de care au beneficiat românii în străinătate. Termenul de plată al fiecărei facturi este de 18 luni de la data emiterii. În cazul în care furnizorul de servicii medicale dintr-o țară terță nu completează factura conform cerințelor, aceasta este returnată pentru a fi refăcută. În acest caz plata facturii poate ajunge până la 36 de luni. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini Datele oficiale arată că CNAS trebuie să plătească aproape 100 de milioane de euro Germaniei pentru serviciile medicale de care au beneficiat cetățenii asigurați în România. Italia are de primit peste 40,5 milioane de euro, Spania - peste 30 milioane de euro, Franța - 32,7 milioane de euro. Pe listat statelor care au de primit bani de la CNAS se mai află și Ungaria, cu peste 10 milioane de euro, Elveția, cu 4,2 milioane euro, și Marea Britanie, cu 4,27 milioane euro.

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră